595 matches
-
din forța lor pozitivă, conducînd chiar la efecte negative. Astfel, idei corecte, promovate în întreaga lume ca acelea referitoare la prevenirea eșecului școlar și la ineficiența repetenției au condus la interzicerea repetenției la nivelul școlii primare, pentru ca, mai apoi, prin "contagiune" să se transfere și la celelalte trepte școlare. Să mai adăugăm și amintita dezorganizare a procesului instructiv prin alternarea activității practice cu cea teoretică în numele "principiului integrării învățămîntului cu producția și cercetarea". Deși se recunoștea, cu diverse ocazii, că programele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
evenimentele în curs, dar și adevăr istoric, relativ la un trecut mai aproape sau mai departe de noi. Prea puțini au reușit să respecte această normă a veracității înainte de răsturnarea tiraniei. Mă gândesc îndeosebi la sfera social-politică, cea mai expusă la contagiunea alterantă a discursului puterii și cea care a suferit distorsiuni mai grave în timpul dictaturii comuniste. Adevărul aproape că își pierduse oficial dreptul la existență. Întemeiată din capul locului pe minciună și fraudă, puterea a falsificat totul în jurul ei, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
similarul produce similar (de exemplu, vindecarea hepatitei transferând culoarea galbenă printr-un ritual magic către obiecte sau ființe care o posedă în mod natural și înlocuirea ei cu culori vii, revitalizante). A doua lege contabilizată de Frazer este cea a contagiunii. Ea spune că ceea ce a fost odată în contact cu ceva sau cu cineva, nu poate fi despărțit și poate acționa în chip miraculos asupra posesorului. De pildă, un clarvăzător poate spune foarte multe despre un subiect dacă posedă o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
contact cu el sunt o constantă în credințele românilor. Ernest Bernea, în Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român..., prezintă relatări cu privire la acest lucru. Locul bun își imprimă propriile caracteristici asupra a tot ce intră în contact cu el. Această contagiune se manifestă și atunci când spațiul are conotații și caracteristici negative. Rolul scoabei este acela de a interveni și "salva" familia, casa, gospodăria, viața privată. Secvența nr. 11 07.59-08.29 "...șî săcirea o sărit exact când tăiem porumb. Eram pi
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
stabilit precis indicațiile și contraindicațiile fiecăreia [2,4]. Endemia tuberculoasă din România are o particularitate de excepție datorată istoriei politico-economice a țării noastre. Industrializarea națiunilor occidentale a avut loc acum 100-150 ani. Industrializarea duce la aglomerare urbană, ceea ce face ca, contagiunea tuberculoasă să fie masivă, cu o mortalitate extrem de mare la copii, adolescenți și adulții tineri. În Anglia, în timpul revoluției industriale, au murit în fabrici 3 din 4 tineri, cei mai mulți de tuberculoză („consumption”). În acest fel, au fost excluși din evoluția
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
5 pacienți. Mortalitatea la lotul studiat a fost reprezentată de 7,94% adică 12 pacienți au decedat în perioada postoperatorie. DISCUȚII ȘI CONCLUZII Toate statisticile indică creșterea numărului de îmbolnăviri cu bacili Koch rezistenți de la început, fenomen explicat fie prin contagiune de la bolnavii cu eșec la tratament, care nu au fost operați la „momentul de aur” și nu mai sunt internați; fie prin rezistență instalată precoce prin tratamente incomplete, prin greșeli terapeutice și nu rareori printr-un optimism exagerat. La noi
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
tratament homeopatic. Dând bolnavului de la început tuberculine în diluția 100 sau 200 sau mai înalte, am asistat uneori la reacții dramatice; foarte frecvent am constatat însă și apariția de pojare, care se manifestau brutal, fără nici o noțiune epidemică sau de contagiune. Bolnavul își făcea eliminarea sub formă de pojar, pentru că nu era drenat toxinic.” (Vannier) Sunt afirmații surprinzătoare. Oricât de ciudate ar părea ele sunt făcute de cercetători obiectivi și cu simțul răspunderii științifice și pe temeiul unor observații foarte atente
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
care depind de acestea din urmă pentru a exista și care sunt catalogate drept organisme autoreproductive (vezi Spafford, 1995Ă. Analogia dintre virușii de computer și virușii corporali subliniază vulnerabilitatea ființelor vii, mortalitatea și boala, și alte probleme ale încarnării, de la contagiune la profilaxie. În ipostaza de virus, informația este ușor de transmis și de actualizat, acționând ca o parte „naturală” a unui sistem în care a fost generat, transformând spațiul virtual în spațiu viral. Creând o zonă indeterminată, situată la interfața
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și de metisaje a identităților umane este o dovadă a devenirii și a multiplicității, o tulburare a unității sau a dualității ființei, o ipostază a transpoziționării și a reinițializării subiectului. Corpurile tehnobiologice, cybersociale sau digital-politice sunt hibridate și interfațate până la contagiune și procreare, astfel încât afirmarea eului cu prețul sacrificării celuilalt nu mai este posibilă. Subiectul uman se manifestă pe Internet în comunități virtuale, cu propria singularitate, cu toate că se integrează unor structuri colective pe bază de afinități și interese comune. În cadrul acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe grupe experimentale și de control), cît și de criteriul științific impus de independența subiecților, știut fiind faptul că oamenii tind să aibă un comportament similar atunci cînd fac parte din același grup (în cazul nostru clasa) datorită efectului de contagiune. În acest sens, deși s-a lucrat cu 3 clase de elevi, populația a fost considerată totalitatea acestora, indiferent de clasă. Urmînd principul alegerii aleatoare a subiecților, cele 3 grupuri cu care a fost realizat experimentul au fost create pe
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
, specie folclorică constând dintr-un cântec de jale care însoțește ritualul înmormântării. Este interpretat de femei, care sunt, de regulă, rude apropiate ale răposatului. Inițial, pare să fi fost o incantație împotriva contagiunii morții. Originea b. românesc trebuie corelată cu neniae-le romane, cu care prezintă evidente asemănări. Acestea erau cântece funerare, acompaniate la fluier (tibia) sau trâmbiță (tuba) - așa cum se mai obișnuiește în Țara Hațegului, în ținutul Neamț și în Bucovina - prin care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
mai vizibilă expansiune. Diversitatea, eterogenitatea comunităților izolate spațial nu era luată în calcul în mod serios nici de cei mai toleranți și mai izolaționiști, era cel mult o concesie temporară sau expresia unei resemnări. Istoria utopismului e saturată de fantasma „contagiunii” ordinii perfecte: dacă institui un falanster perfect, toată lumea se organizează, spontan, ca falanster 19. Pe de altă parte, cele mai multe modele ale societății bune (numele mai modest, uneori doar tactic ipocrit, al societății perfecte) tind să se reproducă și să se
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cât insecuritatea blocului răsăritean interzicea Pactului de la Varșovia orice gest brusc contra vestului. După prăbușirea Pactului însă, orice zonă de insecuritate, oricât de distantă față de marile centre ale Occidentului, devenea o zonă de risc pentru întregul continent european. Riscuri de contagiune directă, amenințarea marilor migrații dinspre est spre vest, exportul elementelor și tehnicilor criminale, riscurile de proliferare haotică a armamentului nuclear toate acestea au reprezentat prețul pentru libertatea redobândită de Europa Centrală și de Est. În 1998-1999, când izbucnește din nou
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în perimetrul acesteia. Climatul organizațional Climatul organizațional, la rândul său, reprezintă spiritul unei organizații, forța și coeziunea internă a acesteia. Mai precis, acesta reprezintă potrivit lui E. Păun (1999) "o stare de psihologie colectivă, un fenomen de grup, o stare de contagiune colectivă care se obiectivează în ceea ce am putea numi ambianța umană internă a organizației. Climatul reprezintă moralul grupului" (p. 115). El "înglobează semnificațiile pe care individul le conferă celor cu care interacționează, ca și diferitelor situații particulare cu care se
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cea de autoclarificare (ne lămurim nouă înșine propriile gânduri și propriile sentimente) și cea de liniștire, de defulare 15. Trebuie precizat faptul că autodezvăluirea poate produce (și) probleme (relaționale) dacă vorbitorul insistă pe caracterul negativ, deprimant al propriilor probleme. Prin contagiune afectivă, ea poate provoca ascultătorului anxietate, ostilitate, depresie, ceea ce înseamnă că interlocutorul poate respinge (după un sfert de oră) vorbitorul, iar în viitor avertizat va evita repetarea unei asemenea experiențe (neplăcută și ineficientă/slab eficientă în raport cu situația conflictuală existentă). Pentru
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau consecințe ale evoluției unor boli somatice grave, cronice etc. c) Teoria cauzelor morale pune probleme mai nuanțate de etiologie a bolilor psihice. Pentru J. Rogues de Foursac, „cauzele morale” sunt reprezentate prin: izolare, factori emoționali negativi, sugestie (inducție și contagiune psihică). 2) Etapa interpretării clinico-psihiatrice a bolilor psihice a) Etapa clinico-psihiatrică, inaugurată de Pinel și Esquirol la începutul secolului al XIX-lea este continuată de A. Morel, V. Magnan, J. Falret în Franța. Cel care construiește însă un sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
studiile și experiențele anterioare ale lui A. Messmer cu magnetismul animal, celebrele studii și demonstrații ale lui J. Charcot asupra isteriei, ca și cercetările lui Bernheim la Nancy și ulterior cele ale lui S. Freud. Astăzi, rolul inducției sugestive, al contagiunii psihice prin sugestie, imitație etc., este bine cunoscut și i s-au consacrat studii numeroase și de o importanță deosebită. Patologia psihiatrică cunoaște de multă vreme acele forme specifice de „delir indus” care apare în cazul a două persoane, de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în apariția unor suferințe sau „boli” prin imitație sau inducție medicală, în mod absolut spontan, fără o cauză în prealabil decelabilă, fără antecedente psiho-traumatizante, dar care presupune existența unui teren de tipul personalității sugestibile, descris anterior. Iatrogenia sugestivă reciprocă, sau „contagiunea psihică” apare în cazul unui cuplu de persoane, foarte sudat, consolidat în timp, în care partenerii sunt dependenți unul de celălalt. În cazul în care, în mod real, una dintre persoanele din cadrul cuplului, se îmbolnăvește, cealaltă persoană, va prelua prin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cât și legătura, având un caracter automat, denudația, în sensul pierderii originalității, fuziunea ca act de absorbție și interiorizare a unor elemente străine personalității, confuzul, privind identitatea și starea de conștiință, vagul, ca formă înrudită cu confuzul, inducția sugestivă sau contagiunea psihică drept factor de patoplasticitate în geneza fenomenelor psihice morbide, o anumită dispoziție constituțională către dezvoltarea unei anumite forme de tulburare psihică. Un interesant punct de vedere referitor la modelele patologice ale personalității ne este oferit de K. Menninger. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
produce prezența bolnavului psihic în societate, având caracter emoțional este imediat interiorizată, iar această interiorizare emoțională se datorește „propagării directe a simptomelor mintale patologice ale unui individ la unul sau mai mulți indivizi” (A.Porot). Ne găsim în fața procesului de contagiune psihică. Contagiunea psihică ce decurge din impresia produsă de prezența bolnavului psihic în societate, are la bază, ca mecanisme psihopatogenetice sau, mai exact, patoplastice sugestibilitatea și imitatia (A. Porot). Ea constă într-un proces de prelucrare necritică a simptomelor psihiatrice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului psihic în societate, având caracter emoțional este imediat interiorizată, iar această interiorizare emoțională se datorește „propagării directe a simptomelor mintale patologice ale unui individ la unul sau mai mulți indivizi” (A.Porot). Ne găsim în fața procesului de contagiune psihică. Contagiunea psihică ce decurge din impresia produsă de prezența bolnavului psihic în societate, are la bază, ca mecanisme psihopatogenetice sau, mai exact, patoplastice sugestibilitatea și imitatia (A. Porot). Ea constă într-un proces de prelucrare necritică a simptomelor psihiatrice ale bolnavilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la bază, ca mecanisme psihopatogenetice sau, mai exact, patoplastice sugestibilitatea și imitatia (A. Porot). Ea constă într-un proces de prelucrare necritică a simptomelor psihiatrice ale bolnavilor psihici reprezentate prin convingeri, atitudini, conduite acțiuni, modele de gândire etc. Procesul de contagiune psihică nu este însă legat în mod exclusiv de un act de imitație în raport cu prezența unui bolnav psihic. Contagiunea psihică, deși este un termen rezervat desemnării preluării de către persoanele normale, sau considerate ca fiind normale, prin imitație a simptomatologiei unui
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de prelucrare necritică a simptomelor psihiatrice ale bolnavilor psihici reprezentate prin convingeri, atitudini, conduite acțiuni, modele de gândire etc. Procesul de contagiune psihică nu este însă legat în mod exclusiv de un act de imitație în raport cu prezența unui bolnav psihic. Contagiunea psihică, deși este un termen rezervat desemnării preluării de către persoanele normale, sau considerate ca fiind normale, prin imitație a simptomatologiei unui bolnav psihic, se poate manifesta și ca un proces de inducție sugestivă colectivă, în cazul persuasiunii (reclame, discursuri politice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normale, sau considerate ca fiind normale, prin imitație a simptomatologiei unui bolnav psihic, se poate manifesta și ca un proces de inducție sugestivă colectivă, în cazul persuasiunii (reclame, discursuri politice, sloganuri, informații mass-media etc). Trebuie menționat faptul că procesul de contagiune psihică se dezvoltă cu predilecție pe un teren fragil sau favorizant care este de regulă reprezentat prin indivizi cu o personalitate fragilă, imaturi emoțional-afectiv, impresionabili, exaltați, instabili, cu carențe emoționale și educaționale; deasemenea, se manifestă la persoanele care se află
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri. Ea va genera angoase, fobii, conduite de violență, acte delictuale. În planul gândirii colective se notează proliferarea pseudoștiințelor (ocultism, magie, astrologie, bioenergie, radiestezie) care vor mobiliza, într-o manieră de tipul contagiunii psihice, întreaga opinie publică. Este cultivat interesul pentru miraculos, necunoscut, pseudo-descoperiri fantastice, imaginare, toate acestea fiind corelate simbolic cu angoasa, pe care caută să o evite într-o manieră sublimată, tocmai apelând la aceste domenii „explicative” ale „pseudoștiințelor”. În sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]