1,915 matches
-
slujbă împărăteasca. Dumnezeu răsplătește de fiecare dată efortul pe care îl faci în a-L cunoaște mai profund. Oh, da, adevărul Evangheliei este simplu și puternic tocmai prin simplitatea lui, dar înțelepciunea lui Dumnezeu poate fi pătrunsa doar prin profundă contemplare, prin cunoaștere cu inima, dacă pot spune asta. De aceea, nu caut să plac cititorului neapărat. Cititorul este mediul în care poezia se întâmplă prin rezonanță, si nu judecătorul ei... Atunci cand poezia stă în picioare prin valoarea ei, Dumnezeu primește
DESPRE ARMONIA APARUTA CA URMARE A CUNOASTERII DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SCRIITORUL SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355900_a_357229]
-
creștin, emoția creștină sunt subsumate în poezia sa luminii sacre, exprimată prin metafora „eterna cerului aură”. Dacă la Lucian Blaga întâlnim dualitatea „lumina mea/lumina altora”, la Petru Lascău, lumina este una singură și ea invită la cunoașterea Divinității prin contemplare și rugăciune, care izvorăsc în „bucurie pură”. De altfel, dacă Petru Lascău are vreo fobie, atunci aceasta este legată de cei cărora sentimentul creștin le este străin. „Mă tem de cei ce nu se roagă/ Cu cea mai terifiantă fobie
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
a definit-o exemplar, atunci când a afirmat: „eu cred că veșnicia s-a născut la sat.” La rândul său, George Călinescu vorbea despre „o lirică a liniștii și a fericirii rurale...", care se regăsește și în versurile lui Petru Lascău. Contemplarea vieții la țară, cu evenimentele sale cotidiene îndeamnă la seninătate și denotă o stare de bine, ce rezultă din frumusețea peisajului românesc. La Petru Lascău, imaginile sunt vizuale, senzoriale, iar contururile clare și vaste. Același fior cosmic, care amintește de
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
raiului și am făcut cunoștință cu concluziile logice ale Sfântului Maxim. Cei doi pomi reprezintă două căi diferite ale dezvoltării umane, amândouă căile fiind destinate omului. Dumnezeu, inter �zicând omului să mănânce din pomul cunoașterii, ar fi dorit să amâne contemplarea lumii create și văzute, punând înaintea omului alternati �va: cunoașterea Lui - Cauza omului fiind - prin reflecție intelectuală și practică asupra lui însuși (probabil ca purtător al chipului lui Dumnezeu), cale care ar fi dus „la nepătimire și neschimbabilitate, întărită în
BINELE ŞI RĂUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354773_a_356102]
-
însăși ea, ne-aduce alinarea, Atunci când nu purtăm regrete-n piept. Ziua de JOI e cea mai înțeleaptă. Căci ea primi CUNOAȘTEREA în dar. Observa, știe totul și e dreapta, Prin adevărul ei atât de clar. Ziua de VINERI, ziua contemplării, Primi cel mai frumos miracol viu. Al FRUMUSEȚII. Darul încântării ce-a fascinat priviri, de când mă știu. Ziua de SÂMBĂTĂ, o zi semeața, primi CURAJUL. Un cadou pe seama. Oricine-i născut sâmbătă , ne învață cum să riscăm lipsiți total de
ZIUA NAȘTERII SI DARURILE EI... de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354998_a_356327]
-
a spus chiar și la telefon cu un an înainte de a trece în eternitate să fac tot posibilul să continui proiectul de templu al lui Brâncuși, am lansat pe Internet proiectul de Templul Solar - TDMCE (Templul Dragostei, al Meditației, al Contemplării și al Eliberării), un proiect mult visat de Brâncuși și nerealizat nici azi. Făcusem și o machetă a templului, din care am expus o parte din ea în 1999 în Poiana Brașov și apoi timp de vreo zece ani în
SCRISOARE DE INTENŢIE, LA ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (31) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1177 din 22 martie [Corola-blog/BlogPost/354976_a_356305]
-
ghiocel la prima zbatere ușoară de fluture, în apa de sub limba poftei de cireașă năzdrăvană, în grăuntele de pe ciocălăul dulce de cucuruz, la marea desfătare a mușcăturii din mărul discordiei, la miracolul gurii căscate în așteptarea unei pere mălăiețe, în contemplarea nobleței din aurul gutuii și, o!, da!, în dulcea amețeală din boabele de struguri ce saltă arcușul pe coarda întinsă și trezește dorul flăcăului de-o hârjoană printr-o claie de fân cu o Ileană bălaie a cărei singură zestre
MIROASE A TOAMNĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355014_a_356343]
-
Sfântul Maxim Mărturisitorul să vorbească în Mistagogia sa de un simbol al întregii făpturi omenești în biserică: sfânta masă, duhul; sfântul altar, sufletul; naosul, trupul. Acesta din urmă se referă deci la sensul practicii (praxis) - pe când celelalte două la sensul contemplării (theoria) și al teologiei (theologia) - trupul reprezentând dimensiunea practică sau etică a vieții duhovnicești (p. 103). Ultimele două capitole se referă la „trupul transfigurat și îndumnezeit” (p. 105-110), respectiv la „trupul mort și înviat” (p. 111-116). Dacă în primul capitol
JEAN CLAUDE LARCHET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355464_a_356793]
-
cum să vedem cerul răsturnat. Și mai ales, cum să contemplăm lumea din afara ei prin această Coloană a soarelui de vis. Și prin această Stea arzătoare cu opt raze, care, împreună, vor fi amplasată în Templul Dragostei, al Meditație, al Contemplării și al Eliberării. - Lumea o știm cum e, că doar noi o facem de două mii de ani, însă nu știm unde se fac acum aceste experiențe la limita morții din dragoste. Nu știm cum s-ar poate trăi în afara corpului
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
vacarmul din încapere cine îl înjura de mamă ca pe un erou sau ca pe un stricat al ordinei armonice a infinitului. Ce zadărnicie! se ambalase Mancuse, să ne lăcomim la bucatele vieții, cum ar fi pastrama afumată, înțelegerea actului contemplării sub clarul de lună, budinca platonică și cașcavalul unei zîne cu jeg pe picioare. Condamnat de asistență pentru încălcarea acelui principiu absolut al perspectivei fundamentale a existenței de azi pe mîine, corul ciocnea paharele ca într-o tragicomedie, le golea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
sub cerul înstelat, Îmi doresc ca tu să fii lângă mine, Și totul armonios să se îmbine, M-aș simți desigur încântat. Doar o clipă de visare, Ce mi-aș dori ceva mai mult? Aș vrea să mă pierd în contemplare, Privindu-te să rămân tăcut. În ochii tăi căprui, doar o clipă, Să-mi odihnesc privirea, Și să nu-mi fie frică, Că nu le voi citi fericirea. Nu m-aș mulțumi să-ți scriu un vers, Poeme-ntregi aș
DINTRE SUTE DE DORINŢE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356937_a_358266]
-
prin mesajul Buneivestiri și bucuria supremă de a-l vedea prima pe Iisus Hristos înviat. Fecioara Maria este osmoza unui cer și a unui pământ roditor, reprezentând chipul cosmic al nativității, prin nașterea lui Dumnezeu. Mariologia este inerentă bucuriei cosmice, contemplării cerești și pământești. Fecioara Maria, devenind Chipul înțelepciunii lui Dumnezeu și Surâsul sofianic al Sfântului Duh, este proclamă deapururi de Sfinți: Bucuria tuturor făpturilor. Noi, dacoromânii - fiii Ei spirituali și de sânge, îi spunem Surâsul zorilor divine, Cea care șade
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
însăși ea, ne-aduce alinarea, Atunci când nu purtăm regrete-n piept. Ziua de JOI e cea mai înțeleaptă. Căci ea primi CUNOAȘTEREA în dar. Observa, știe totul și e dreapta, Prin adevărul ei atât de clar. Ziua de VINERI, ziua contemplării, ... Citește mai mult Eu m-am născut în fiecare zi,în care darul vieții s-a-mpărtit .Precum e legea firii de a fi,un dar, oricărei zile-i fu menit.Ziua de LUNI primi că dar CUVÂNTUL,Căci toate cu cuvântu
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
însăși ea, ne-aduce alinarea,Atunci când nu purtăm regrete-n piept.Ziua de JOI e cea mai înțeleaptă.Căci ea primi CUNOAȘTEREA în dar.Observă, știe totul și e dreapta,Prin adevărul ei atât de clar.Ziua de VINERI, ziua contemplării,... III. OGLINDIRE, de Ana Maria Moraru , publicat în Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017. Dintr-un zbor prin rătăcirea nevăzutului eter, Am adus pe lumea asta, un vis dulce efemer. Grațios, l-am pus în colțul cel mai pur
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
folosește cu bucurie: „Floare de câmp,/ cu dulce mireasmă/ și-adieri de petală/ în vânt,/ te privesc,/ te alint/ și te cânt! / Flori și cântec Sensibilitatea ce o caracterizează o conduce adeseori în natură, dar nu se pierde într-o contemplare pasivă cum ar putea fi interpretată aici: „Vraja florii o ascult,/ Căci în taină, / O petală mi-a șoptit/ Cum ea cântă pentru mine/ Valsul florilor divine!” / Vraja cântului din floare ea caută frumosul, viața, misterul și utilitatea: „Să mângâi
MEDITAŢII ŞI CUVINTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355159_a_356488]
-
TRAIAN ATANASIU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 331 din 27 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Tămîind Corneliu Traian Atanasiu nu mai tremură - cad legănat tămîind străvechiul gorgan Ceea ce a constituit punctul de plecare al poemului a fost contemplarea frunzelor în cădere. Departe de a fi o cădere accelerată și zgomotoasă, ca aceea a ghindelor sau a castanelor, care te poate face să tresari cînd liniștea prea mare este curmată brusc, aceea a frunzele are o anume lentoare și
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
înnegurați când inima e doldora de lumină. *Negura de pe ochi se transformă în zgură pe suflet. *Drumul sfințeniei nu admite ... popasuri. *Alcătuiește-ți cu minuție un program de sfințenie: meditează în liniște, elimină tot ce te-ar putea distrage de la contemplarea misterelor. Deschide-ți inima către Dumnezeu, fii disponibil la lucrarea Duhului în tine. *Minunile nu se pot dobândi niciodată cu bani. Adevărata minune: dintr-un izvor secătuit să faci să țâșnească râuri de apă vie! *Edificarea semenilor trebuie să înceapă
AFORISME DESPRE SENECTUTE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355622_a_356951]
-
din strada Morii din Odense, așa cum își adduce aminte Creangă de căsuța din Humulești, în care a copilărit. Locurile și împrejurările pot fi deosebite, deosebite sunt și firile celor doi scriitori, totuși și la unul și la celălalt găsim aceeași contemplare înduioșată și transfiguratoare a unei copilării petrecute în condiții grele de viață săracă( e drept la Creangă poate mai puțin grele decât la Andersen) “( p. 96). Philippide considera că în procesul de creație lucrează doi factori:”talentul, care este dat
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? AL. A. PHILIPPIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355648_a_356977]
-
priveliști “ și “Icoane din Bosfor “, volume care ilustrează atmosfera prin descrieri plastice.Icoana este văzută ca o imagine frumoasă și sfântă, inclusiv realitatea este percepută prin simbolistica icoanei. Vasile Voiculescu spune într-un eseu al său că ”icoanele sunt roadele contemplării”. Eroul liric sorescian pledează pentru icoana sfântă a femeii în fața lui Dumnezeu. Așa cum spuneam mulți scriitori români folosesc icoana ca termen de comparație sau simbol al sfințeniei și frumuseții. Am expus doar câteva exemple care jalonează o întreagă perioadă din
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
inima „între cer și pământ„ ; suntem ca niște „figurine de ceară într-un „vals„, pe un curcubeu „agățat de lună„ , iar gândul este o „făptură invizibilă„ și , cu puterea lui, „contemplăm în vremea uitării / ora veșniciei / ce ne-aduce mântuirea...„ Contemplarea visului unor „suflete amorțite„ în „zbucium instinctiv„ naște adamantin diversitate și complexitate a naturii umane în „lumini de curcubeu„. Albastru-Infinit Trăirea emoțională este superioară în suprasensibil, dincolo de cunoașterea rațională, de aceea gândurile „sunt îmbrațișate„ , și nu descifrate sau obiectivate, iar
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
ca trecere a noastră prin timp. Sunt răspunsuri ce parcurg pașii cunoașterii lirice, cu inflexiuni filozofice. Același lirism meditativ răzbate și în ideea de supraviețuire, „într-un tremur al păcatului ancestral„ , precum în mai toate poemele Vivianei Milivoievici, fie prin contemplare, fie prin oglindire : „Contemplăm clipa / ce ne reține„ ; „Suntem doar niște / trecători„ ; „În oglinda dimineții / se scaldă / picături / de-nțelepciune„. Concertând la un nivel sau altul al lirismului, pe portative cu note diverse, contemplative, discursive sau meditative, Viviana Milivoievici transmite
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
semețe crescute infinit la marginea șoselei...În stânga ,munții Făgăraș,își ascut vârfurile direct în nori,privind de sus la Bucegi ,munții din dreapta ,ale căror culmi au rămas un pic mai mici. - Știi cum e o căsnicie ? îmi întrerupe Marian eterna contemplare. - Cum ? - Căsnicia e ca un dans popular. Întâi e „sârbă” ,adică tropoteală mare, încet,încet ,te liniștești la „horă” și poți ajunge în final, chiar și la o „ bătută”. Iar ele trec direct la „brașoveanca ”. Asta se joacă câte doi
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
mai așteaptă să-i spunem ce ne doare și face calea întoarsă pe unde a venit. Iar nouă ni s-a dilatat pupila din cauza mișcărilor unduitoare și incredibil de provocatoare. - Ai văzut ce bunăciune ? mă întreabă Marian după secunde de contemplare infinite. Pe-asta aș lăsa-o cu siguranță să-mi facă câte injecții vrea . Și nici n-aș sta cu spatele, ca să n-o tratez cu fundul, aș sta numai cu fața ! Mă uit la el și-mi vine să
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
de vedere al cantității? Iar în filele cărții sfinte mai citim că Dumnezeu s-a odihnit după cele șase zile în care creația a avut loc efectiv. ,,Odihna’’ la care se referă însă textul pare a avea o conotație de contemplare, Dumnezeu neavând nevoie de odihna pe care o percepem noi oamenii. Dar chiar și noi când terminăm de făcut ceva ne oprim puțin și contemplăm munca noastră. Acum problema care a mai rămas ar fi aceea dacă cele șapte zile
DESPRE CELE ŞAPTE ZILE ALE CREAŢIEI. AU FOST ZILE SAU MILIARDE DE ANI? de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369859_a_371188]
-
încoace, o provoc, din exact aceleași motive, în anturajul meu apusean.“/.../ „...Aveți o spiritualitate care, din punct de vedere filozofic, se află sub semnul unei constelații marcată de contradicția proprie dintre dorința de autoprotejare a elementului autohton, deznădejdea existențială și contemplarea egocentrică a lumii, fără să abandoneze de fel ideea umanității; o literatură care își extrage peren impulsul cel mai vital de autocunoaștere din straturile unei poezii populare de o bogăție mitologică inepuizabilă; o pictură a cărei melancolie izvorăște din peisajul
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]