2,327 matches
-
COMUNICĂRII, FUNCȚIE EMOTIVĂ. enunț [enunciation]. 1. Urmele din discurs ale actului (și dimensiunile sale contextuale) care generează acel discurs. În "Am să spun acum o frumoasă poveste", DEICTICILE "eu" și "acum" sînt semne ale enunțului. 2. Actul (și dimensiunile lui contextuale) care generează un discurs. ¶Benveniste 1971 [2000a], 1974 [2000b]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas, Courtés 1976, 1982; Hutcheon 1985; Kerbrat-Orecchioni 1980; Lejeune 1975 [2000], 1982. enunțat [enunciatee]. Un DESTINATAR. Dacă cineva îmi spune o povestire, eu sînt enunțatul ei. Dacă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
structura) narațiunii; cea de-a doua folosește aceste modele sau gramatici pentru a studia anumite narațiuni. ¶Genot 1979; Ihwe 1972. Vezi și GRAMATICA NARAȚIUNII. narativitate [narrativity]. Setul de proprietăți ce caracterizează NARAȚIUNEA și o disting de non-narațiune; trăsăturile formale și contextuale care fac dintr-o narațiune mai mult sau mai puțin o narațiune. ¶Gradul de narativitate al unei narațiuni date depinde parțial de măsura în care acea narațiune îndeplinește dorința unui destinatar de a reprezenta întreguri temporale orientate (în mod prospectiv
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1987) și consolidată prin Tratatul de la Maastricht (1992) și Tratatul de la Amsterdam (1997). Tratatul de la Roma reflectă momentul de început al politicii sociale, prin câteva articole referitoare la libera circulație a muncitorilor și a libertății de stabilire a acestora, în contextual creării pieței comune. Actul Unic European a completat această linie, prin seria de articole referitoare la sănătatea și siguranța la locul de muncă, dialogul cu partenerii sociali și coeziunea economică și socială. În momentul de față, cadrul legal general al
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
la relația lor reală, urmărind similitudinile, deosebirile și influențele reciproce. Ipoteza de bază merge pe reliefarea autonomiei specifice a fiecăruia dintre cele domenii, dar și pe (mai ales) influențele și transferurile reciproce. Cele două domenii sunt ambele fluente (istoric și contextual), încât nu există o formulă ultimă (dogmatică) de canonizare a lor și a relației lor. Dar schema finală care se cristalizează din analizele concrete este suficient de riguroasă și consistență (pentru a menține împreună cele două domenii), dar suficient de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prezintă două aspecte: conținutul și relația"4, pentru ca primul să capete relevanță și consistență în cadrul procesului se impune înscrierea acestuia într-o rețea de relații compatibile 5 în ceea ce privește codul valorificat în codificarea/decodificarea mesajului, canalul de transmitere a acestuia, valențele contextuale etc. Comunicarea-relație se constituie, astfel, într-o realitate procesuală cu două fațete (în această interpretare): una care vizează relația cu/raportarea la cadrul referențial, personal, interpersonal, acțional etc. și cea de-a doua, care presupune ancorarea într-un sistem minim
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
didactice valorificate, disfuncții care nu au fost anticipate de cadrul didactic etc.). De asemenea, interlocutorul alege (și este, de cele mai multe ori, subiectiv în această alegere, preponderent prin prisma orizontului de așteptare care-l caracterizează, dar și din considerente de tip contextual, gen stare de spirit, disponibilitate la nivel temporal, relațional etc.) să decodeze sau nu un mesaj receptat, respectiv să dea un feed-back (pozitiv sau negativ) locutorului; un copil poate, de exemplu, să nu se raporteze la mesajul transmis de către educator
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prin prisma elementelor care individualizează locutorul și interlocutorul, premise ale subiectivității acestora, iar cel de-al doilea tip de context implică relațiile dintre locutor și interlocutor, relații de ordin interpersonal (familial, amical, colegial etc.), ierarhic (superior subordonat, subordonat subordonat etc.), contextual (cunoscut necunoscut, gazdă musafir/invitat etc.) existente, impuse, (re)stabilite, nuanțate, redimensionate etc., toate aceste coordonate purtând, însă, amprenta relativității 11. Prin prisma acestei direcții de analiză/interpretare, discursul de tip didactic prin prisma relației comunicative dintre cadrul didactic și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
transmiterii mesajului (cele două etape vizate supra: proiecție, respectiv realizare propriu-zisă a actului comunicativ de tip didactic); din perspectiva subiectului/subiecților educației subiectivitatea receptării mesajului (nivel de așteptare; nivel aperceptiv/pre-comunicativ: cunoștințe asimilate anterior, aptitudini, deprinderi etc.; stare de spirit contextuală deschidere către informație, interes, perspectivă critică de un anumit grad; nivel de concentrare; grad de atenție; motivație extrinsecă/intrinsecă etc.); intersubiectivitate; obiectivitate conferită (în cele mai multe cazuri) de conținutul ce trebuie transmis (corespunzător planului de învățământ, programei etc.); contextualizare (vezi mai
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și contextualizarea-,,artificiu" comunicativ, care se constituie în formă de ,,manipulare" a interlocutorului prin prisma redimensionărilor de ordin semantico-pragmatic ale mesajului vezi jocurile de rol. contextualizare de tip relațional/intersubiectiv valorificând, de fapt, anumite forme de intracontextualizare redimensionare a coordonatelor contextuale în cadrul unei anumite situații de comunicare (de exemplu, adresarea către unul sau mai mulți interlocutori; folosirea sau nu a unor plurale inclusive etc.: ,,Voi, adică toți copiii grupei...", ,,Voi, adică [+ se indică sau se numesc trei dintre copiii din grupa
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
emițător în codificare, respectiv de către receptor în decodificarea mesajului), raportul cauză efect a/al codificării/transmiterii, receptării/de-codării mesajului, proiecțiile emițătorului, orizontul de așteptare al receptorului, coordonatele subiective al emițătorului/receptorului, feed-back-ul (pozitiv/ne-gativ), factorii perturbatori 23, anumite valențe contextuale, situația de comuni-care în general etc. sunt ,,realități" reflectate în procesul comunicării, unici-zându-l, transformându-l în chiar derularea sa. Această ultimă perspectivă asupra comunicării implică, de altfel, și actualizarea celorlalte două componente vizate în subcapitolul de față: limbajul, ca apanaj
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
capitolele ulterioare). 1.2. Nuanțări teoretico-aplicative în planul comunicării didactice Relaționând aspectele teoretice prezentate supra pentru comunicarea interumană, în general, cu valențele particulare ale contextului didactic, se remarcă o serie de elemente caracteristice acestui nivel: ca relație, valori subiective/intersubiective, contextuale, normate, ca interacțiune, ca procesualitate, planul comunicării de tip didactic (avut în vedere aici) este unul care-și nuanțează ipostazele, statutul, tocmai prin prisma componentelor care-i conferă individualitate (preponderent, prin educatori și educați, prin relațiile dintre aceștia, prin coordonatele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
manifesta disfuncții, de exemplu la nivelul pronunției, al asocierilor de cuvinte etc.; se constată o îmbogățire a acestei componente (între 3 și 5 ani copilul poate ,,câștiga" lunar circa 50 de cuvinte 46), trecându-se de la limbajul situativ la cel contextual (vezi, de exemplu, cazul povestirilor, al repovestirilor etc.); atenția se menține concentrată în măsură variabilă de la un copil la altul, de la un context la altul, în funcție și de factori precum starea afectivă, interesul față de activitatea respectivă, întărirea pozitivă a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
grădiniță relativ dificilă 53; amprenta mediului, joc expansiv; * preșcolarul mijlociu (4-5 ani) creșterea autonomiei în autoservire și îmbrăcare; dezvoltare a jocului cu subiecți; dezvoltarea imaginației verbale; [...] dezvoltarea de aptitudini; * preșcolarul mare (5-6 ani) dezvoltarea sociabilității, jocul cu rol, comunicarea (vorbirea contextuală); dezvoltarea vieții interioare, a aptitudinilor". În contextul existenței, încă, în învățământul preșcolar și a copiilor de 6-7 ani, precum și ca preambul al ideii de continuitate între cele două cicluri (preșcolar și școlar mic), prezentăm aici și caracteristicile copilului de 6-7
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pregătitoare" utilizată în contemporaneitate): ,,alfabetizarea relații de competiție; admiterea tutelei; diversificarea învățării; jocul cu reguli, submisia la reguli". 2.2. Aspecte particulare ale limbajului preșcolarilor Între egocentrism și socializare, între individual și general, între autocomunicare și comunicare, între situativ și contextual, limbajul copilului preșcolar se caracterizează printr-o serie de elemente a căror cunoaștere este implicit raportată la modalitățile în care activitățile de educare a limbajului la această vârstă sunt gândite, puse în practică, evaluate, ameliorate, extinse etc. Considerat ,,instrument esențial
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ca în cazul celorlalte cicluri de învățământ); alegerea modalității de abordare a unei anumite unități de conținut (ancorată într-o temă/subtemă de unde și ideea de proiectare de la general la particular, cu posibilitatea de adaptare a anumitor elemente în funcție de valențele contextuale ale derulării activității instructiv-educative), a strategiei didactice optime metode și procedee, mijloace de învățământ, forme de organizare a activității, resurse (umane, temporale) puse în valoare etc.; stabilirea manierei/formei de realizare a evaluării etc. Vezi, în acest sens, Figura 1
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
137 guvernate de principiul ,,a învăța să înveți", în asociere cu ceea ce George Văideanu viza prin ,,formarea unei gândiri caracterizate prin receptivitate, flexibilitate, creativitate", iar G. G. Antonescu, prin ideea de a spori ,,energia intelectuală"138 a subiectului educației; criteriul contextual: prin prisma căruia se disting, de exemplu, conținuturi asociate anumitor evenimente 139 (1/8 Martie, serbarea de Crăciun, de 1 Iunie, concursuri între grădinițe etc.). (c) Coroborând cele două direcții prezentate supra într-o încercare de organizare a conținuturilor 140
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
acțiunii replică a personajului etc.; personajul literar tipologie, portret fizic/moral; textul dialogat, textul narativ, textul descriptiv, textul monologat; basmul; schița; povestirea; fabula; legenda; snoava; textul liric în versuri; lirica peisagistică pentru copii; lirica portretistică pentru copii; lirica de tip contextual (Crăciun, Paște, 1 Martie, 8 Martie, 1 Iunie etc.); corespondența tablouri (ale liricii peisagistice/contextuale/portretistice) imagini; ghicitoarea, proverbul, zicătoarea; comunicarea despre textul literar: povestirea, repovestirea, prezentarea personajului etc.; comunicarea de tip imagistic: povești create, rime construite etc.; comunicarea de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
textul descriptiv, textul monologat; basmul; schița; povestirea; fabula; legenda; snoava; textul liric în versuri; lirica peisagistică pentru copii; lirica portretistică pentru copii; lirica de tip contextual (Crăciun, Paște, 1 Martie, 8 Martie, 1 Iunie etc.); corespondența tablouri (ale liricii peisagistice/contextuale/portretistice) imagini; ghicitoarea, proverbul, zicătoarea; comunicarea despre textul literar: povestirea, repovestirea, prezentarea personajului etc.; comunicarea de tip imagistic: povești create, rime construite etc.; comunicarea de tip funcțional: scrisoarea, invitația, felicitarea (conținuturi abordabile în cadrul mai multor activități: Educație plastică, Activități practice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
celelalte componente ale procesului 146 (și condiționată de acestea), constituindu-se ca ,,plan de acțiune", precum și ca ,,modalitate de acțiune"147, se concretizează într-un ansamblu de procedee, elemente/operații subordonate care, într-o actualizare diferită, nuanțată, redimensionată în plan contextual, îi conferă unicitate. Aceeași metodă didactică poate cunoaște, astfel, valorificări diferite prin prisma locului pe care un anumit procedeu îl ocupă în structura sa sau prin îmbinările particulare de procedee didactice ,,dictate" de anumite caracteristici ale situației de comunicare didactică
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
care importantă este receptarea logicii unui proces și demonstrarea capacității de a actualiza această ,,logică" în anumite contexte. ( În funcție de subiectul explicației (fenomen, caracteristici ale unui obiect, ale unei ființe, aspecte ale unei acțiuni etc.), de particularitățile de vârstă și individuale, contextuale ale copiilor cu care se lucrează (capacitatea de înțelegere este diferită de la un subiect la altul, chiar la același subiect în contexte diferite, prin raportare și la experiența anterioară asociată subiectului explicației experiență constând în cunoștințe asimilate anterior, situații în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc. reprezintă premise ale analizei capacității de comunicare, a raportării la axa real imaginar, pozitiv negativ etc. 6.3.19. Metoda biografică 223 Metoda biografică se constituie într-o cale de furnizare de informații despre copil, despre caracteristicile de tip contextual (relațional, interrelațional, locativ etc.) ale mediului în care acesta se formează etc. Caracteristici și repere aplicative ( Informațiile despre copil și despre coordonatele concrete ale mediului său de viață, precum și despre gradul în care acestea influențează formarea/dezvoltarea copilului pot fi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
planul realului, în planul umanului etc.) etc. 10.2. Didactica textului liric Asociată preponderent memorizării ca activitate centrată pe textul literar în versuri (care poate fi, însă, și epic, nu doar liric) și, particularizând, liricii peisagistice, liricii portretistice și liricii contextuale, didactica textului liric presupune raportarea obiectivelor vizate la conținuturi precum: componentele textului liric în versuri; universul tematic al liricii pentru copii; elemente de ordin formal: strofă, vers rimă, muzicalitate; specii/componente: pastelul, cântecul de leagăn; folclorul copiilor etc., coroborate problematicii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
realizarea de texte de către copii, ci și la redarea tabloului de natură sau doar a unui element al acestuia, prin desen, ca formă de comunicare despre text și despre sine. În cazul unor exemple din lirica portretistică, respectiv din cea contextuală (reflectând sfera Sărbătorilor religioase, a zilelor de 1 Martie, 8 Martie, 1 Iunie, a vacanței, a grădiniței etc.), rămâne constant demersul dinspre receptare către decodare și interpretare, eventual creare, cu nuanțările necesare care țin de planul textului propriu-zis și de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și la indicațiile scenice specifice textului dramatic (sau valorifică un astfel de ,,produs" din auxiliarele existente, adaptat însă particularităților grupei de copii cu care va lucra punerea în scenă) poate aduce suplimentar față de o piesă de teatru preșcolar/o scenetă contextuală (de Crăciun, de Paște etc.) o mai mare implicare a copiilor în nuanțarea interpretării, chiar în proiectarea anumitor elemente care țin de punerea în scenă: pentru proiectarea decorului, de exemplu, poate fi valorificată tehnica Lotus (Floarea de nufăr): plecând de la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
libertății, socialul constituie, asemenea naturii, o determinare a libertății; desigur, fără să intervină, în legătură cu acest fapt, vreun nonsens. Dubla "determinare" a libertății, prin natură și social, este în sensul determinismului prin finalitate: ea exprimă finalitatea naturii înseși, dar și finalitatea contextuală, particularizată, a muncii concrete determinată ca profesiune. Formal, libertatea condiționată este însuși opusul său, ne-libertate; dar și libertatea absolută este tot ne-libertate. Cele două determinări naturală și socială se limitează reciproc, așa încât libertatea nu poate fi absolută, dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]