1,024 matches
-
situații narative este capabilă de modulare în ambele direcții, există nenumărate moduri în care poate fi realizat actul narării. Forma circulară a diagramei tipologice este o expresie schematică atît a continuității secvenței formelor narative, cît și a totalității sistemului teoretic. Continuum-ul de forme de pe cercul tipologic poate fi, de asemenea, înțeles ca un program teoretic ce cuprinde diversele posibilități de narațiune care sînt reprezentate treptat în evoluția istorică a romanului și a nuvelei. În acest punct istoria și teoria literară
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
221-222, 235, 264, 279, 309 constante anistorice/istorice, 106-107 constituente, v. opoziții conștiință colectivă, 268 contaminare a titlurilor de capitole comentative și narative, 61, 78 contaminarea limbajului naratorului de către limbajul personajelor, 284-285 contiguitate, 24, 340 continuare a modelului narativ, 75 continuum de forme, pe cercul tipologic, 44, 92-93, 105, 109, 275, 278, 284, 292, 311, 332, 339, 343-344 continuum auctorial-personal, 277, 283, 287, 292, 310 de la situația narativă auctorială la cea personală, 277 de la situația narativă la persoana întîi la cea
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de capitole comentative și narative, 61, 78 contaminarea limbajului naratorului de către limbajul personajelor, 284-285 contiguitate, 24, 340 continuare a modelului narativ, 75 continuum de forme, pe cercul tipologic, 44, 92-93, 105, 109, 275, 278, 284, 292, 311, 332, 339, 343-344 continuum auctorial-personal, 277, 283, 287, 292, 310 de la situația narativă auctorială la cea personală, 277 de la situația narativă la persoana întîi la cea personală, 307-308 controlul simpatiei, 202-203, 215 corporalitate, v. narator credibilitate (reliability), v. narator credibilitate, v. narator creștere confesivă
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narativă auctorială, 26-27, 30, 44-45, 95, 98-117, 120, 127, 166, 171, 178, 180, 223, 238, 239, 255, 257, 267, 272, 276-301, 327, 330, 332 și situație narativă la persoana întîi, 132-193 și situație narativă personală, 95, 182, 228 v. și continuum de forme situație narativă la persoana întîi, 27, 44-45, 76, 98, 105, 121, 153, 157, 223, 229, 234, 239, 255, 283, 298, 295-338 și situație narativă la persoana a treia, 43-44, 88-89, 108, 114 și situație narativă personală, respectiv auctorială
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
persoana a treia, 100-104, 138, 236-237, 240, 322, 325 transpunere în prezent a trecutului, 154 transpunerea cinematografică a romanelor, 140-143 traversări ale granițelor dintre situațiile narative, 295, 298 trecerea de la situația narativă auctorială la cea personală, 178, 276-295 v. și continuum de forme verb, forme temporale finite și non-finite în titlurile de capitole, 72-81 al proceselor interioare, 144 v. și negație verbe introductive, 222, viziune din afară, 97, 121 v. și viziune din interior viziune din interior, 71, 91, 121, 123
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
u. și 179-180. 133 Trebuie remarcat modul în care formele din sistemul diadic sugerat de Cohn se situează în sectoare sau cadrane diferite, în timp ce formele individuale din cercul meu tipolgic cu alcătuire triadică pot fi întotdeauna plasate pe unul dintre continuum-urile care se întind între două tipuri de situații narative. Vezi Cohn, "The Encirclement", 163, diagrama II, și 179, figura 2. 134 Pentru sensul opozițiilor binare mai întîi pentru lingvistică și apoi pentru teoria literară de orientare structuralistă, vezi Jonathan
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în momentul imediat următor (el) fiind altul, unic (și el). Această calitate a firii de a „se naște“ neîncetat și, astfel, de a fi unică în fiecare clipă anu lează posibilitatea decupării, separării (și numirii) individualului, precum și posibilitatea existenței unui continuum spațio-temporal, care să garanteze continuitatea la nivelul identității în spațiu și timp. Altfel spus, spațiul și timpul, ca alveolă a fiecărei instanțe, aduc cu ele o întreagă lume. Din această perspectivă înnoitoare, nu există memorie și nu există istorie reală
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sinteză a datelor privind conceptul de creativitate: “ Creativitatea este un fenomen ambiguu, cu o descriere incompletă și o măsurare nesigură. Datorită largii sale utilizări, termenul a fost asociat cu comportamentul creativ și cu procesele mintale care se distribuie pe un continuum cognitiv-emoțional, complicat de diferitele opinii asupra sursei sale energetice” (J. Kathena, cît în A. Stoica-Constatin, 2004, p. 17). Termenul de creativitate își are originea în cuvântul latin creare, care înseamnă a zămisli, a fauri, a naște. El a fost introdus
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
nefrologice internaționale, a altor specialități (cardiologi, diabetologi), dar și a factorilor responsabili de politicile sanitare din țările dezvoltate, precum și din România. Avantajele principale ale acestei clasificări, spre deosebire de clasificările anterioare ale „insuficienței renale cronice” rezidă în faptul că: sugerează existența unui continuum între afectarea cronică a rinichilor, chiar în absența reducerii ratei de filtrare glomerulară, și stadiile în care RFG este redusă (vezi capitolul „Determinarea funcției excretorii renale”); încadrează în același stadiu pacienții cu RFG sever redusă (<15 ml/min) în pre-dializă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
vol. 68, nr. 3, 2009, pp. 639-664. Roover, Jakob De și S. N. Balagangadhara, "John Locke, Christian Liberty, and the Predicament of Liberal Toleration", în Political Theory, vol. 36, 2008, pp. 523-549. Savonius-Wroth, S.-J., Paul Schuurman, Jonathan Walmsley (eds.), The Continuum Companion to Locke, Continuum International, London, 2010. Stanton, Timothy, "Locke and the Politics and Theology of Toleration", Political Studies, vol. LIV, 2006, pp. 84-102. Tuckness, Alex, Locke and the Legislative Point of View, Toleration, Contested Principles, and Law, Princeton University
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
2009, pp. 639-664. Roover, Jakob De și S. N. Balagangadhara, "John Locke, Christian Liberty, and the Predicament of Liberal Toleration", în Political Theory, vol. 36, 2008, pp. 523-549. Savonius-Wroth, S.-J., Paul Schuurman, Jonathan Walmsley (eds.), The Continuum Companion to Locke, Continuum International, London, 2010. Stanton, Timothy, "Locke and the Politics and Theology of Toleration", Political Studies, vol. LIV, 2006, pp. 84-102. Tuckness, Alex, Locke and the Legislative Point of View, Toleration, Contested Principles, and Law, Princeton University Press, Princeton, 2002. Tuckness
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
se situează poemul Cel ce e („Eu sunt cel ce sunt”), divinul ca energie generatoare a diversității manifestărilor. Inelar, sfârșitul coincide cu începutul, iar lectura textului, din care lipsesc orice semne de punctuație, trebuie să fie făcută ca a unui continuum, întrerupt doar de pauzele de respirație ale gândului. Totul este simbolic, la limita religiosului ezoteric, inclusiv numerologia (33, poemele cu titlul Imn urmat de un număr, după modelul Psalmilor), Sâmburele - goethean - al universului poetic construit de M. este iubirea, cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
legătură, a predicativității semantice din cadrul imaginiii - ca elemente sintactice are consecințe asupra logicii intrinseci a construcției imaginii. Argumentarea logică în imaginea publicitară este una de ansamblu și se realizează sub forma unor secvențe deductive. Suscită "rețele inferențiale aleatorii pe baza continuumului și a simultaneității formelor ei [...], solicită componenta "explicativă" a argumentării bazate pe DOCERE (a instrui) al tradiției retorice [...] pe MOVERE (a emoționa) și pe PLACERE (a plăcea) ale retoricii". (J-M. Adam, M. Bonhomme, 2005: 278). În majoritatea cazurilor, argumentația
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
contraexemple, să accepți o nouă relaxare și așa mai departe, până la epuizarea întregului univers de discurs ce poate fi investigat pe baza respectivului criteriu. Structura argumentului pantei alunecoase presupune trecerea de la dihotomic la gradual prin spargerea dihotomiei și instituirea unui continuum pe care criteriul merge în direcția permisivității, asemenea unui cursor, prin admiterea unor cazuri care inițial erau îndepărtate. Sensul argumentului poate fi însă schimbat prin acceptarea unui criteriu mai puternic, care restrânge domeniul de aplicabilitate presupus inițial. Logicienii vorbesc despre
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
linie despărțitoare. Ca urmare, la limită, vom susține că avortul nu este permis, cu excepția unor cazuri medicale sau în situația în care este pusă în pericol viața mamei. În ambele argumente, cel în favoarea avortului și cel împotriva avortului, avem un continuum care nu admite o linie despărțitoare. În cazul biodiversității, dacă admitem că o specie contează puțin și dispariția ei nu ar afecta în mod iremediabil stabilitatea și echilibrul ecosistemului, atunci am pornit deja pe panta alunecoasă. Vom identifica mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prezentului: prezentul narativ/liric/istoric/etern etc. valorile viitorului: viitor apropiat/anterior; forme colocviale/forme literare etc. Cele două dimensiuni ale universului - spațiul și timpul - sunt, în realitate, inse parabile, paradigma modernității exprimând această realitate prin sintagmele „spațializarea timpului“ și „continuum spațiotemporal“. Echivalent acestor sintagme, în teoria literară se utilizează conceptul de cronotop (gr. chrónos, „timp“ și tópos, „loc“), caracterizat prin convergența reperelor temporale și a celor spațiale în imaginarul artistic: Și căi de mii de ani treceau / În tot atâtea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
-i este proprie legea entropiei, cum greșit considera conaționalul nostru. Cred că adevărata știință trebuie să treacă dincolo de timp, care este doar o dimensiune a realității profane, și să se situeze în "prezentul durabil" al stoicilor, că viața este un continuum și că așa cum demonstrează științe dintre cele mai exacte, cum sunt fizica și matematicile, nu numai sistemele sau practicile religioase, ezoterice timpul nu are un sens unic, nu este continuu, iar adevărata realitate e regăsibilă în clipă, adică în eternitate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mari sisteme economico-sociale existente atunci: capitalismul și socialismul (Grossman, Hokesovski, Neuberger). Treptat, se precizează distincția între sistemele reale, compozite și mixte și modelele lor abstracte. Astfel, în locul opozițiilor polare între sistemele istorice amintite, acestea sunt mai curînd concepute ca un continuum, interesul concentrîndu-se, la Est ca și la Vest, pe relațiile dintre diferitele moduri de alocare a resurselor sau de coordonare (piața și planul). Se dezvoltă o ramură axiomatică și formalizatoare a analizei comparative, care se îndepărtează de preocupările instituționale și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
deoarece timpul implicat de un proces, inerent evenimentului pe care îl reprezintă construcția verbală, este adesea modificat de actanți și de circumstanțele frazei. De aceea, s-a creat posibilitatea inventarierii tipurilor de procese care substituie aspectului imperfectiv și perfectiv un continuum de patru grade: stări (a iubi), activități (a respira), realizări (a naște) și finalizări (a strănuta). Procesele din tipul stării se caracterizează prin absența limitelor inițiale și finale, precum și prin absența schimbării: ea are părul blond; el simte căldura soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o bază de date perceptive și într-un cîmp al forțelor ce articulează subiectul cu contextul său social, istoric și cultural. Prin urmare, nu există un transfer, o codificare a lumii în limbă, ci mai degrabă un contract și un continuum, motiv pentru care praxematica respinge dihotomia între datele lingvistice și datele extralingvistice, deoarece aceste date sînt legate de reprezentările lingvistice. Pe de altă parte, există o veritabilă corespondență între sintaxă și conținuturile spațio-temporale, în lingvistica praxematică, spusul este întotdeauna legat
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1925), profesor britanic, specialist în gramatică, fondator al funcționalismului lingvistic. Lucrări de referință: Explorations in the Functions of Language, Edward Arnold, London, 1973; Learning How to Mean, Edward Arnold, London, 1975; Linguistic Studies of Text and Discourse, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2002; On Language and Linguistics, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2003; On Grammar, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2005; The Language of Science, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006; Computational and Quantitative Studies, (ed. Jonathan
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de referință: Explorations in the Functions of Language, Edward Arnold, London, 1973; Learning How to Mean, Edward Arnold, London, 1975; Linguistic Studies of Text and Discourse, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2002; On Language and Linguistics, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2003; On Grammar, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2005; The Language of Science, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006; Computational and Quantitative Studies, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006. Phillippe HAMON (n. 1940), profesor francez
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Arnold, London, 1973; Learning How to Mean, Edward Arnold, London, 1975; Linguistic Studies of Text and Discourse, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2002; On Language and Linguistics, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2003; On Grammar, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2005; The Language of Science, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006; Computational and Quantitative Studies, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006. Phillippe HAMON (n. 1940), profesor francez de teoria literaturii, stilistică și istoria literaturii la Sorbona
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Linguistic Studies of Text and Discourse, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2002; On Language and Linguistics, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2003; On Grammar, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2005; The Language of Science, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006; Computational and Quantitative Studies, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006. Phillippe HAMON (n. 1940), profesor francez de teoria literaturii, stilistică și istoria literaturii la Sorbona. Lucrări de referință: Du Descriptif, Hachette, Paris, 1981; Le Personnel du
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Publishing, 2002; On Language and Linguistics, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2003; On Grammar, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2005; The Language of Science, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006; Computational and Quantitative Studies, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2006. Phillippe HAMON (n. 1940), profesor francez de teoria literaturii, stilistică și istoria literaturii la Sorbona. Lucrări de referință: Du Descriptif, Hachette, Paris, 1981; Le Personnel du roman, Droz, Genève, 1983; Texte et idéologie, PUF, Paris, 1984; La
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]