2,692 matches
-
în fața unui nou examen, de teamă că orice gest neînsemnat pe care îl faci, ar putea să strice o beatitudine interioară nemaitrăită până atunci. Iată ce pot face sentimentele dintr-un om, când întâlnește persoana a cărei rezonanță sufletească se contopește cu cea a partenerului. Simțeam că ceva nu-i în regulă cu mine, zeci de gânduri mă copleșeau și aveam o stare de disconfort, fără motiv. Dacă această vizită nu-i va place? S-ar putea ca ceva din comportamentul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
încât descoperi mereu evoluția narațiunii și, odată cu ea, a personajelor printre care te afli familiar. Totul pare verosimil, credibil, autentic. Totul este atât de omenesc și de aureolat de crepusculara privire a eroului principal, care-și uită vârsta și se contopește mereu cu cel ce a fost. Forța interioară, vigoarea creatoare a scriitoarei, se împletesc și cu slăbiciunile unora dintre personaje, cititorul având parte de o tonalitate de echilibru psihic, tonic în cele din urmă. Și asta, întrucât viziunea scriitoarei este
„VALOARE ŞI VIGOARE” – UN NOU ROMAN AL MAGDALENEI BRĂTESCU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367705_a_369034]
-
cu finalitate în viitor, dar ținând cont de trecut pentru a se putea compara și a renunța la ceea ce este rău, ar însemna că omul e dator să forțeze cumva eternitatea și deci nemurirea, deoarece trecutul, prezentul și viitorul se contopesc cumva toate trei într-un tot, iar dacă vrei să dai un sens vieții, se pare că trebuie să unești într-un tot aceste trei timpuri printr-o notă definitorie care să te caracterizeze și de care să-ți dai
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
și iubire...” Orizontul - punct de liman. Ajuns în rând cu contingentul său, având, de-acum, un orizont înșelător dinainte, copilul Părinților lui se va orienta, imaginar, tot spre pragul casei lui, lemn din lemnul pădurilor Țării cu care i se contopește identitatea, ca „țărână din țărână”. „Eu am seva nașterii în munții noștri cu păduri umbroase; / în câmpiile grele de păsări și spice; / în dealurile blânde ca o poveste”. Vatra care l-a pregătit și i-a dat, apoi, cu încredere
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
confuzie depersonalizată, nici o structură a monadelor, nici suma parților unui întreg. Numai în Dumnezeu unitatea asigură o uniune deplină, care apară calitățile distinctive și absolute ale persoane �lor". Unitatea Sfintei Treimi nu este o unitate în care persoanele divine se contopesc ca într-una singură, ci o unitate, care este fructul iubirii și comuniunii dintre persoane și care menține însușirile lor specifice. Unitatea de comuniune a Persoanelor dumnezeiești este împărtășită vieții Bisericii, în care unitatea nu este o simplă unire între
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
pânză...La fel se întâmplă și cu poetul: Universul vibrează în sufletul său, Natura țâșnește în ființa sa prin fiecare mugur și seva-i nevăzută. Anotimpurile înfloresc în inima sa și, toate îi invadează sufletul precum parfumul florilor. Artistul se contopește cu Universul care îl inspiră, „mărginirea” se armonizează cu „nemărginirea” iar „eternitatea” cu „clipa” de față... În „artă” se rezolvă antitezele prin bucuria creării. Din bucurie s-a născut și „Arta”. Esența primordială, „bucuria” se află în roua de pe flori
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]
-
în botezul focului s-au căutat în chipul din ochiul morții, Focul din Ea putea să-l mistuie, gheața din Ea putea să-l vindece! Aflați în cercul cel mai îndepărtat din cercurile concentrice, spre punctul în care simțurile se contopeau cu vidul a traversat infinitul să-l caute la marginea conștiinței în expediția Ei de salvare, acolo unde paradoxuri sunt descifrate rând pe rând. Asemănători și totuși diferiți, călătorind prin potențiale timpuri prezente, eliberând cele mai tăinuite spaime întrupate și-
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
atunci spre tot Înaltul/ În care cred că Te-oi gasi,/ Și ca un zbor îmi este saltul/ Peste iluziile pustii./ În grația Ta - fior fierbinte,/ Găsindu-Te, mă dezrobesc./ Sorbind din nori reflecții sfinte/ Cu Tine-n vers mă contopesc.” („În vers”) Pentru autoare, poezia nu este un simplu exercițiu exterior, ci un mod profund de existență. Ea înțelege pe deplin necesitatea de a avea un ideal înalt, de a realiza o perfectă concordanță între conținutul ideatic și forma expresiei
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
eshatologică a istoriei. Nicăieri în Țara Sfântă geografia spirituală nu se impune cu atâta măreție și grandoare ca în Ierusalim, iar în acest duh de sacralitate și sfințenie îi conferă un caracter central. Istoria Țării Sfinte se confundă și se contopește cu cea a Ierusalimului, dând prilej pelerinilor la o întâlnire personală cu istoricitatea geografică a locurilor străbătute de pașii Domnului și Mântuitorului Iisus Hristos. Prin urmare, în Ierusalim, ca de altfel în orice colț al Țării Sfinte, Iisus Hristos se
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
ce rostul le arată. Își schimbă-n picuri, ceara, efemerul, Penumbrele-n iatac sporesc misterul.” (din lumânări...) „Ce taină mă îmbie-acolo unde Lumina se conjugă cu fiorii, Arhaic prag pe care să-l inunde Vibrația măiastră a viorii? Noi contopim milenii în secunde...” (ce taină mă îmbie?) Să fac o pauză lungă, ceva îmi șoptește din mine. Să mă depărtez, să nu stric armonia versului, aud altă șoaptă. Să închei lăsându-i Annei darul trimis dintre veacuri. Să murmur, să
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
când fug departe și uită să se mai întoarcă, vreodată, lăsând soarele să-l usuce, să-ngălbenească și chiar să ardă verdele sau celelalte culori. Și vin unii, și pleacă, și vin alții, și pleacă și ei, și tot așa, contopindu-se în infinitul lor. Oare, știu ce lasă în urma lor sau habar n-au că viața are nevoie de ei, mai mult sau mai puțin? Noi știm că ploaia noastră, lacrimile, ne spală sufletul, dar ne și rănesc adânc. Nu
NORII ŞI NOI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368653_a_369982]
-
da viață, noi ne udăm obrajii pentru a ne jertfi lui, ei fug în înfinit, trupul nostru fuge în pământ. Și noi fugim undeva, suntem chemați de Dumnezeu prin moarte, și alții vin după noi, și tot așa, viața se contopește cu infinitul, la infinit. Referință Bibliografică: NORII ȘI NOI / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2144, Anul VI, 13 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Moșneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NORII ŞI NOI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368653_a_369982]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ARCA VIEȚII Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-am coborât privirea...Căzut în contemplare, Înfiorat de gânduri, de farmec și splendoare, M-am contopit cu huma și zecile de gâze, Ce mișunau haotic într-un morman de frunze Și copleșit de toate, simțeam a Ta grandoare. Mirosul reavăn, umed, de glie-abia săpată, Îmi amintește iarăși de plugul de-altă dată, De lucrul lui temeinic
ARCA VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368658_a_369987]
-
lăsa îmbătat de mirosurile aromatice ale plantelor. Era o simfonie a simțurilor, o plăcere ce nu trebuia explicată, trebuia doar primită, așa cum ajungea la tine. Ea fusese distilată în așa fel încât să vorbească simțurilor, minții și sufletului. Acolo te contopeai cu divinitatea, simțeai că ești un întreg, că trecerea ta prin viață nu mai era grăbită, că te găseai exact acolo unde ți-a fost sortit să ajungi. Erai pătruns de liniștea adâncă. Lumea din jur amuțise. Mai mult, făcuseși
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
e spălat, de unde pețitori pentru mireasa suflet ce și-a țesut cămașa din flori de lămăiță? imaginea oglindă pe geamuri un portret făcut din flori de gheață de mână de crăiță, mormane de zăpezi topesc scântei din vatră, iar fumul contopit cu cețuri de mister își lasă umbra deasă pe busturi reci de piatră, altar și rugăciune pe-un capăt ars de cer, colinele vorbesc de vechile ispite și ramuri de mesteceni blestemă gerul crunt, adulmecă jivine fântânile golite, izvoare ce-
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
însă nu era suficient pentru a le oferi cunoașterea adevărată, comuniunea adevărată. Odată ce Mântuitorul Iisus Hristos binecuvântează și frânge pâinea pe care le-o dă apoi ucenicilor, ochii acestora s-au deschis și L-au cunoscut. Mântuitorul Iisus Hristos se contopește în această scenă cu pâinea euharistică, care le-a dat cunoașterea adevărată, făcându-i să înțeleagă întreaga semnificație a Învierii. Cei doi ucenici au fost cei dintâi care s-au "împărtășit" cu Cuvântul lui Iisus Hristos și cu Trupul Lui
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
S-a născut pe 24 ianuarie, necând, în faptul real al timpului, pentru că nicio viață de artist nu vine în umbra pământului cândva și nu iese din conul ei decât fizic, spiritul pe care îl întrupează venind din mister și contopindu-se în veșnicia vieții sufletești, translat nesfârșit în generații după generații, prin puterea memoriei. Așezământul natal e Reșița, în județul Caraș Severin. Sunt locuri în care înțelegerea profundă a sensului vieții are drept paradigmă înțelegerea și trăirea prin muzică. Sub
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
informații despre cei de-acasă, despre cei care i-am admirat, despre cultura, literatura și arta țării care am lăsat-o în urmă, țară care am parăsit-o de fapt din motive destul de nefericite, dar și din dorința de-a mă contopi cu valorile spirituale ale lumii, din dorința de a cunoaște mai multe secrete ale acestui pământ. Mă bucuram din toată inima atunci când venea cineva din țară și aducea un ziar, o revista literară, o carte sau un almanah românesc. Le
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
plecat cu iubirea brodată-n cuvinte marea îmi duce privirea prin zări miruite cu mirosul florilor de tei și albăstrele ... în concert enescian lutul de acasă îmi poartă urmele acolo pe oriunde ... aici ochii tăi mari și adânci devin felinare contopite în cioburi de stea umbli azi hai-hui prin sufletul meu oferindu-mi șoapte din dorurile tale de ducă de lac de drag de plopi de stele ... de ea ... luna cea de atunci și cea de acum alunecă pe umeri de
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
atâtea colțuri de țară și de lume...! Doinitoarea Ana Pacatiuș a transferat cu propriul suflet binele sufletesc al melosului bănățean în întreaga lume fără hotare, universalizându-l în iubire! Este una dintre artistele mirabile ale României al cărei nume nu e contopit în faima temporală, e uniformizat cu numele de efigie spirituală a patrimoniului cultural românesc! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ana Pacatiuș. Doina semănată în mitul iubirii / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2119
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
se înrădăcinează în calea gândurilor, se prefac vultur în văzduhul sufletului și floare de mușcată la canatul ferestrei inimii sunt iubire! Iubirea-i mai mică, egală sau mai mare în comparațiile oglinzilor sufletești ale mai multora, deoarece nu cu toții ne contopim în aceleași vibrații sufletești, însă unul și același om onest, ce nu investește ingeniozitate în influențarea colorismului natural al trăirilor, transformând sentimentele în isterizări, sincer în primul rând cu sine, iubește nu premeditat dar echilibrat...! Artiștii de altădată aprindeau iubiri
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
două minute de când eram sub imperiul vrăjii magicianului sunetelor celeste, care cânta cu atîta sensibilitate și dăruire de om împătimit: zeu printre zei... legat cu mii de liane trimise de către Apollo. Naiul și trupul lui deveniseră un tot unitar, se contopiseră, o interpătrundere moleculară dintre geniu și instrument, o armonie a două spirite ce se completau și se ridicau spre înălțimi; materia celor doi trecuse într-o altă dimensiune cosmică. Cred că nu greșesc dacă afirm că cei ce au avut
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
în ritm melodios plecarea doinei de acasă ca să colinde lumea, spe a o ferici cu bândele-i cuvinte. Doamne, cât erau de înfrățite cele două instrumente magnifice: le vedeam cum se ridicau pline de strălucire și, ca prin farmec, s-au contopit cu albastrul cerului, apoi au trecut peste câmpiile roditoare, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, au survolat piscurile munților falnici, s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
adus pe cei din sală în stare de extaz total. Ne rețineam respirațiile, voiam să-l îmbrățișăm și să-i mulțumim pentru darurile inestimabile ce ni le oferea ca pe niște mărgăritare înrourate, culese din paradisul lui Pan. Ne-am contopit cu muzica, ființa noastră vibra de fericire, trăiam la cel mai înalt grad al iubirii senzația desprinderii din lumea pământeană și urcasem în sferele de vis ale eternității. Apoi a urmat o liniște totală, Gheorghe Zamfir, zeul Pan al zilelor
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
Spătaru, ascultătorul se preschimbă în propria fântână pentru izvorul sufletului. E o artistă ce îndeamnă să-i primim brațele de îmbrățișat, să ne oglindim trăirile noastre profunde în oglinda privirii ei; e o artistă ce întâmpină tainele noastre și le contopește în tainele vocii sale. După cum marea în port întâlnește limanul, iar în larg are expresivitatea imensității, în ființa Doinei Spătaru e frumusețea, iar în glasul ei e visul. Visul din cântecele Doinei Spătaru nu este în nici un caz o toropeală
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]