4,953 matches
-
siderată. — Pentru... ăă... masaj. O, Doamne.. Apuc piatra Maori strîns și respir adînc. — Ți-e bine, Becky? spune Luke, neliniștit. Nu-mi place deloc cum se prezintă situația. Se uită la ceas. — Unde naiba o fi nenorocita aia de ambulanță? — Contracțiile sînt tot mai puternice, reușesc să articulez În ciuda durerii. Cred că În clipa asta m-am dilatat deja vreo șase-șapte centimetri. — Hei, a venit ambulanța, bagă capul fotograful pe ușa de la intrare. Tocmai oprește În față. — Ar trebui să mergem
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pare că pînă la urmă nu eram În travaliu. N-am născut sau ceva de genul ăsta. Nu Înțeleg nimic și, sinceră să fiu, eu Încă mai cred că s-ar putea să se fi Înșelat cu toții. Aveam toate simptomele! Contracțiile regulate, durerea În spate (bine, ok, un junghi vag dureros), exact cum scrie-n carte. Însă ei m-au trimis acasă și mi-au zis că nu numai că nu sînt În travaliu și nici În pre-travaliu, dar nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În cardigan mov să mă oprească. Păi... nasc! mă trezesc spunînd. — SÎnteți În travaliu? mă cîntărește sceptic. Ce, nu mă crede? Ce tupeu pe capul ei. De ce-aș minți În legătură cu așa ceva? — Da, Îmi pun mîinile pe șolduri. Nasc. Aveți contracții regulate? mă provoacă tipa. — De ieri, la fiecare trei minute, i-o trîntesc. Și mă doare spatele, și am dat Întruna cu aspiratorul... și... de ieri mi s-a rupt apa. Așa. Să te văd acum dacă mai Îndrăznești să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
spui ceva. — Înțeleg, zice ea ușor surprinsă. Păi... — Și o vreau pe Venetia, nu accept pe nimeni altcineva, adaug, bătînd fierul cît e cald. Așa că sînteți, vă rog, bună să-i trimiteți mesajul? Femeia mă fixează cu ochii mijiți. — Aveți contracții la fiecare trei minute? — Îhîm. Deodată, Îmi dau seama că or fi trecut vreo trei minute de cînd stau În fața recepției. — Încerc să le fac față cu demnitate, o informez demnă. SÎnt adepta scientologiei. — A scientologiei? repetă tipa, lăsîndu-și pixul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de despărțire și mă ridic. — Intră, zic cît pot de calmă și, o clipă mai tîrziu, ușa se deschide larg. — Bună, scumpo! În cameră năvălește, pusă pe treabă, o moașă afro-caraibiană, cu figură jovială. — Eu sînt Esther. Cum te simți? Contracțiile sînt la fel de dese și de puternice? — Poftim? mă uit la ea perplexă. Ăă... nu. Adică, da... Tac, confuză. — Uite ce e, trebuie neapărat să o văd pe Venetia Carter. — E pe drum, spune moașa cu blîndețe. Între timp, mă ocup
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mănînc un KitKat. Doar ca să nu-mi scadă glicemia. — Bună idee, Încuviințează Paula. În timp ce mă-ntind după geantă, o văd că notează „Mănîncă KitKat“, sub „Face yoga, pentru atenuarea durerii“. Își răsfoiește rapid dosarul, apoi ridică privirea, cu compasiune. — În timpul contracțiilor, unde e concentrată În principal durerea? — Ăă... doar... peste tot, zic vag, ronțăind la KitKat. Și aici... și aici..., gesticulez spre trupul meu. E greu de explicat. — Pari incredibil de calmă, Becky. Paula mă privește cum Îmi verific dinții În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cîrd de moașe tinere, conduse de Paula. — Ea e Rebecca Brandon, le spune În șoaptă. E dilatată patru centimetri și face yoga pentru a suporta durerea. Fiindcă e scientoloagă, e foarte tăcută și calmă. Nici n-ai bănui că are contracții! Se holbează cu toatele la mine, de parc-aș fi vreun animal pe cale de dispariție. Aproape că-mi pare rău să le dezamăgesc. De fapt, cred că s-ar putea să fie alarmă falsă. Îmi iau sacoșa și-mi pun haina
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dintre moașe alteia, atotștiutoare. În faza asta, de multe ori vor să se ducă acasă. — Rebecca, trebuie neapărat să-ți pui pe tine halatul de spital, mă scrutează Paula neliniștită. Poate că bebelușul e deja pe drum. Cum mai sînt contracțiile? S-au Îndesit? Pot să mă uit un pic? — A cerut monitorizare și examinare minimă, se bagă altă fată, uitîndu-se În fișa mea. Vrea totul natural. Cred c-ar trebui să chemăm o moașă cu experiență, Paula. — Nu, nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
simt de parcă aș avea limba lipită cu clei de fundul gurii. — Așa, ăsta e ulei de iasomie, aud În ureche glasul suav al Louisei. O să te dau cu el pe tîmple... — Becky? zice mama Îngrijorată. Mă auzi? — Poate are o contracție! exclamă Suze, luîndu-mi mîna. Bex, respiră... — Poți s-o faci, scumpo! se strîmbă mama tot mai tare, de parcă ar naște ea Însăși. — Concentrează-te asupra copilului, mă fixează intens Paula. Concentrează-te asupra minunatului tău copil, care iese În lume
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cumva masca de oxigen? se apropie Paula cu o mască la care e atașat un tub. Doar așa, ca să uiți un pic de durere. — Ăă... șovăi. Ar fi urît din partea mea să refuz. Bine, ok. Mersi! — Cum simți că Începe contracția, respiră În aparat, mă instruiește Paula, Întinzîndu-mi tubul. Nu sta pînă În ultima clipă! — Ok! Îmi pun masca pe nas și gură și respir adînc. Uau. E fantastic! Mă simt de parcă tocmai aș fi dat pe gît o sticlă de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Întreaga scenă cu Venetia cu gura căscată. De-asta am și vrut să participăm toate. E specială, da? zice Venetia brusc. Vine la mine și mă cîntărește din ochi, cu ochii mijiți. — Becky, cînd anume a fost exact ultima ta contracție? — Ăă... Îmi dreg glasul. A fost... ăă... chiar acum. E adepta scientologiei, se bagă Paula repede. Și suportă durerea În tăcere. E minunat să asiști la așa ceva. — A scientologiei? repetă Luke. — E noul meu hobby! zic veselă. Nu ți-am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Înțelegi! Tac, pentru că brusc nu mai pot respira. Ce-a fost asta? Mă simt de parcă m-ar strînge cineva de abdomen, apoi m-ar strînge și mai tare și tot mai tare, deși eu Îl rog să Înceteze. Asta Înseamnă contracție? — Luke... simt că nu mai am aer. Nu sînt sigură că pot face asta... Acum mă strînge și mai tare, și aproape gîfÎi, apucîndu-l bine pe Luke de antebraț. — O să fie bine. O să te descurci perfect, mă liniștește Luke, mîngîindu-mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
gîfÎi, apucîndu-l bine pe Luke de antebraț. — O să fie bine. O să te descurci perfect, mă liniștește Luke, mîngîindu-mă ritmic pe spate. Domnul Braine e pe drum. — Oafa roșcată tocmai pleacă. Nu-i așa, Venetia? Nu-și dezlipește privirea de mine. Contracția pare să se fi sfîrșit. Senzația de Încordare a dispărut. Dar știu precis că se va Întoarce, ca individul ăla care te bagă-n sperieți, de pe Elm Street. — Cred că, pînă la urmă, aș vrea totuși o epidurală, zic cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și e. Simt deja că Venetia nu mai are nici o importanță, că se Îndepărtează de noi Încet, ca un fum risipit de vînt. Tot ce contează acum sîntem Luke și cu mine. Și copilul nostru. O, Doamne, deja Începe altă contracție. Travaliul ăsta e durere, nu glumă. Înșfac masca de oxigen și toate moașele eleve se strîng În jurul meu, Încurajîndu-mă În timp ce Încep să inhalez. — Haide, Becky, poți s-o faci... stai relaxată... respiră... „Haide, bebiță, vino. Vreau să te cunosc.“ — Te
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
una de alta. În esență, „forța organismului uman (și nu cea care constituie o caracteristică de ordin mecanic a mișcării oricărui corp) constă în capacitatea de a realiza eforturi de învingere, menținere sau cedare în raport cu rezistența externă sau internă, prin contracția uneia sau a mai multor grupe musculare.” Dragnea A. Antrenamentul Sportiv, București, 1996. Formele de manifestare ale forței Pe parcursul studierii literaturii de specialitate am descoperit o multitudine de clasificări ale acestei calități motrice, dar în cele ce urmează vom încerca
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
manifestare ale forței Pe parcursul studierii literaturii de specialitate am descoperit o multitudine de clasificări ale acestei calități motrice, dar în cele ce urmează vom încerca o clasificare proprie: 1) În funcție de participarea grupelor musculare: a) Forță generală, în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, principalele grupe musculare ale organismului uman; b) Forță specifică (specială), în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman. 2) În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în cele ce urmează vom încerca o clasificare proprie: 1) În funcție de participarea grupelor musculare: a) Forță generală, în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, principalele grupe musculare ale organismului uman; b) Forță specifică (specială), în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman. 2) În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a) Forță statică (sau „izometrică”), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, principalele grupe musculare ale organismului uman; b) Forță specifică (specială), în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman. 2) În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a) Forță statică (sau „izometrică”), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efectuarea actului sau acțiunii motrice; b) Forță dinamică (sau „izotonică”), când prin contracție, se modifică lungimea fibrelor musculare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
b) Forță specifică (specială), în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman. 2) În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a) Forță statică (sau „izometrică”), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efectuarea actului sau acțiunii motrice; b) Forță dinamică (sau „izotonică”), când prin contracție, se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efort, dacă fibrele se scurtează, pe baza intrării în acțiune a mușchilor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
organismului uman. 2) În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a) Forță statică (sau „izometrică”), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efectuarea actului sau acțiunii motrice; b) Forță dinamică (sau „izotonică”), când prin contracție, se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efort, dacă fibrele se scurtează, pe baza intrării în acțiune a mușchilor agoniști (motori), forța dinamică este de tip învingere iar dacă fibrele se alungesc, intrând în acțiune mușchii antagoniști („frenatori”), forța dinamică
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
acțiune a mușchilor agoniști (motori), forța dinamică este de tip învingere iar dacă fibrele se alungesc, intrând în acțiune mușchii antagoniști („frenatori”), forța dinamică este de tip cedare (regim pliometric); c) Forță mixtă, combinată, când pentru învingerea rezistenței se întâlnesc contracțiile dinamice cu cele statice, alternând într-o succesiune diferențiată în raport cu natura actelor sau acțiunilor motrice. 3) În funcție de capacitatea de efort (în relație cu „puterea” individuală), forța se clasifică în: a) Forță absolută (sau maximă), manifestată într o mișcare, independent de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de Manno R. (1992): 1. suplețea generală - exprimată prin intermediul mobilității principalelor articulații ale corpului (centura scapulară, coxo-femurală, colana vertebrală); 2. suplețea specifică - solicitată în cadrul anumitor ramuri și probe sportive; 3. suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă - caracterizează amplitudinea unei mișcări efectuate sub efectul unei forțe externe; 5. suplețea mixtă - manifestată în condițiile de alternare a supleței active cu cea pasivă. Metodica dezvoltării supleței în lecția de educație fizică Conform datelor din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
o calitate motrică complexă, ce rezultă din îmbinarea forței și a vitezei, coordonate în vederea realizării mișcării cu eficiență maximă. Detenta depinde în principal de următorii factori: 1) numărul fibrelor musculare care se contractă simultan (coordonare intra-musculară); 2) viteza de contracție a fibrelor musculare active (mobilizarea mai rapidă a fosfaților atât din fibre, cât și din cele roșii); 3) capacitatea de contracție a fibrelor musculare (grosimea fibrelor, secțiunii transversale). Deci, forța maximă determină în mare măsură forța explozivă, dar și un
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în principal de următorii factori: 1) numărul fibrelor musculare care se contractă simultan (coordonare intra-musculară); 2) viteza de contracție a fibrelor musculare active (mobilizarea mai rapidă a fosfaților atât din fibre, cât și din cele roșii); 3) capacitatea de contracție a fibrelor musculare (grosimea fibrelor, secțiunii transversale). Deci, forța maximă determină în mare măsură forța explozivă, dar și un alt tip de forță, numită de unii autori „de demaraj”, care, la rândul ei, influențează detenta. Dezvoltarea detentei jucătorilor de fotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
nepricepuți, i-au aplicat cu atâta insistență cataplasme și unguente iritante, Încât piciorul i s-a inflamat foarte tare, fiind la un pas de gangrenă. În urma tratamentului meu, pacientul a fost recuperat, iar piciorul său - vindecat. Ulterior, generalul suferi o contracție a mușchilor feței, care, din pricina nasului său lung și coroiat, ieșea În evidență Într-un mod foarte neplăcut. Eu am atribuit această boală consumului de șampanie fără măsură, care i-a afectat și creierul. Deși l-am vindecat atunci, continuându
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]