607 matches
-
de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
din celule stelate, ce se concentrează către polul vascular al glomerulului. Sunt similare cu celulele numite pericite, care se găsesc în pereții capilarelor din întregul corp. Aceste celule produc matricea mezangială și contribuie la întreținerea membranei filtrante. Celulele mezangiale sunt contractile și joacă un rol în reglarea filtrării glomerulare și de asemeni secretă o serie de substanțe (prostaglandine mai ales), fagocitează complexele imune și sunt o țintă frecventă a proceselor patologice la nivel glomerular. Mezangiul se extinde și extra-glomerular sub forma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
acțiunea tripsinei. Pe preparatele colorate Giemsa, citoplasma apare albastrupal, iar nucleul roșu purpuriu. Ultrastructura relevată prin microscopie electronică arată existența unui perete celular, care are la cele două capete niște îngroșări circulare, între care se întind câteva fibrile cu rol contractil. Parazitul prezintă pe lângă organitele comune altor celule și unele formațiuni specifice, cum este complexul apical implicat în procesul de penetrare a celulelor gazdei. Acesta este compus din niște fibrile răsucite în spirală — conoidul și rhoptriile, formațiuni alungite care pătrund în
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
se poate desfășura normal. Capitolul IV FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ȘI RESPIRATOR A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară asociată cu DSV, - Tetralogia Fallot, transpoziții de vase mari, - Atrezia de tricuspidă, anomalia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
se poate desfășura normal. Capitolul IV FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ȘI RESPIRATOR A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară asociată cu DSV, - Tetralogia Fallot, transpoziții de vase mari, - Atrezia de tricuspidă, anomalia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
test specific, precoce pentru diagnostic. Afecțiunile pancreatice acute și cronice se pot însoți de creșterea moderată a glicemiei și scăderea calcemiei în formele severe. Explorarea funcțională eso-gastrică cuprinde teste specifice, utilizate țintit: - manometria esofagiană - măsurarea presiunii intraluminale și evaluarea activității contractile (peristaltica) - scintigrafia esofagiană (alimente marcate cu Tch99m) - evaluarea evacuării esofagiene - monitorizarea Holter a ph-ului esofagian timp de 24 de ore - determinarea secreției acide gastrie: ex. în sindromul Zollinger-Elison (tumoră secretantă de gastrină)identificarea infecției cu Helicobacter pylori - metodă obligatorie în
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Reducerea (contracția) plăgii. Este un proces prin care marginile plăgii se apropie progresiv și determină în final acoperirea; este rezultatul migrației tisulare care are loc pe seama țesutului celular subcutanat; vivacitatea procesului este dată de existența fibroblaștilor specializați care conțin elemente contractile în citoplasma lor numite miofibrile. c. Formarea țesutului de legătură este procesul prin care marginile plăgii sunt apropiate. 12.3.3.1. Tipuri de vindecare Deși elementele de reparație tisulară sunt aceleași, vindecarea plăgii este diferită în raport cu aspectul anatomo patologic
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
bază (celulele) au formă alungită, de unde și denumirea de fibre musculare; (2) din punct de vedere morfologic, toate fibrele musculare au în structura lor elemente specializate funcțional numite miofilamente; (3) din punct de vedere biochimic, au în structură proteine specifice contractile și reglatoare; (4) din punct de vedere funcțional, toate au capacitatea de contracție. Fibra musculară reprezintă unitatea structurală și funcțională a mușchiului. 2.1. Fibra musculară scheletică (fms) 2.1.1. Macroscopic, fms are formă cilindrică, cu capete rotunjite (în
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
la nivelul căreia se evidențiază: organite comune tuturor celulelor (mitocondrii numeroase, aparat Golgi slab dezvoltat, reticul sarcoplasmatic), organite specifice (miofibrilele), sistemul T și sistemul L, incluzii (de glicogen, lipide, lipofuscină) și numeroase elemente proteice (mioglobină, enzime etc). Miofibrilele, organite specifice, contractile; pe secțiune transversală, în microscopie optică, apar sub forma unor aglomerări de puncte fine - câmpurile Cohnheim - iar pe secțiune longitudinală sub forma unor coloane - colonetele lui Leydig. Dispunerea lor ordonată, paralelă și în axul lung al celulei, explică striația longitudinală
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
miofibrilele sunt alcătuite din miofilamente - subunități ordonate paralel cu axa longitudinală a fibrei. După poziția lor în sarcomer, lungime, diametru și compoziție, se descriu două tipuri de miofilamente: subțiri de actină și groase de miozină. Miozina și actina sunt proteine contractile fundamentale. Există și proteine contractile reglatoare - troponina și tropomiozina, precum și alte proteine contractile. Miozina are un diametru de 100 A și prezintă două subunități: meromiozina grea (HMM) și meromiozina ușoară (LMM). Are o formă de baston de golf, în care
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
subunități ordonate paralel cu axa longitudinală a fibrei. După poziția lor în sarcomer, lungime, diametru și compoziție, se descriu două tipuri de miofilamente: subțiri de actină și groase de miozină. Miozina și actina sunt proteine contractile fundamentale. Există și proteine contractile reglatoare - troponina și tropomiozina, precum și alte proteine contractile. Miozina are un diametru de 100 A și prezintă două subunități: meromiozina grea (HMM) și meromiozina ușoară (LMM). Are o formă de baston de golf, în care LMM este mânerul iar HMM
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
După poziția lor în sarcomer, lungime, diametru și compoziție, se descriu două tipuri de miofilamente: subțiri de actină și groase de miozină. Miozina și actina sunt proteine contractile fundamentale. Există și proteine contractile reglatoare - troponina și tropomiozina, precum și alte proteine contractile. Miozina are un diametru de 100 A și prezintă două subunități: meromiozina grea (HMM) și meromiozina ușoară (LMM). Are o formă de baston de golf, în care LMM este mânerul iar HMM capul și gâtul crosei. Are activitate ATP-azică și
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
determinant în aprecierea capacității metabolice a unui anumit mușchi (15, 33). 2.2. Fibra musculară cardiacă (miocardiocitul) (fmc) 2.2.1. Clasificare Celulele musculare cardiace se clasifică în două mari categorii după funcția pe care o îndeplinesc: - celule miocardice efectoare, contractile, care formează masa miocardului contractil atrial și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
a unui anumit mușchi (15, 33). 2.2. Fibra musculară cardiacă (miocardiocitul) (fmc) 2.2.1. Clasificare Celulele musculare cardiace se clasifică în două mari categorii după funcția pe care o îndeplinesc: - celule miocardice efectoare, contractile, care formează masa miocardului contractil atrial și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2.2
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
clasifică în două mari categorii după funcția pe care o îndeplinesc: - celule miocardice efectoare, contractile, care formează masa miocardului contractil atrial și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2.2.1. Macroscopic miocardiocitele contractile sunt structurate în fascicole cu o dispunere plexiformă; între fascicolele anastomozate se află puțin țesut conjunctiv (echivalentul
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
formează masa miocardului contractil atrial și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2.2.1. Macroscopic miocardiocitele contractile sunt structurate în fascicole cu o dispunere plexiformă; între fascicolele anastomozate se află puțin țesut conjunctiv (echivalentul endomisiumului), cu capilare sangvine și limfatice și filete nervoase. Forma este alungită, cu aspect de cilindru
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2.2.1. Macroscopic miocardiocitele contractile sunt structurate în fascicole cu o dispunere plexiformă; între fascicolele anastomozate se află puțin țesut conjunctiv (echivalentul endomisiumului), cu capilare sangvine și limfatice și filete nervoase. Forma este alungită, cu aspect de cilindru bifurcat la extremități, lungimea este relativ constantă
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
microscopie optică, pe secțiune longitudinală, apare un aspect pseudosincițial datorită faptului că celulele cardiace, cilindrice, prezintă bifurcații ale sarcoplasmei. Aspectul de sincițiu este aparent deoarece fiecare fibră musculară este bine individualizată. Pe secțiune transversală la microscopul optic, fibrele musculare cardiace contractile apar sub formă de mase citoplasmatice rotunde sau ovalare, centrate sau nu de nucleu. În mod caracteristic și definitoriu, miocardiocitele sunt legate între ele prin porțiuni liniare mai întunecate, mai intens colorate în microscopia optică, transversale pe secțiune longitudinală, numite
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
trepte de scară). În microscopia electronică, discul intercalar prezintă o zonă transversală (cu trei tipuri de joncțiuni specifice: fascii aderente, desmozomi și joncțiuni gap/nexus) și o zonă longitudinală (cu joncțiuni de tip desmozomi și gap). Fiecărei fibre musculare cardiace contractile i se descriu din punct de vedere structural următoarele componente: A. Sarcolema, cu o structură similară cu cea a fibrei musculare striate scheletice, cu mențiunea că sistemul T este constituit din tubi mai scurți și mai largi. B. Nucleul are
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
T este constituit din tubi mai scurți și mai largi. B. Nucleul are caracteristici asemănătoare cu cel al fibrei musculare netede: este unic și dispus central. C. Sarcoplasma are o structură similară cu cea a fibrei musculare scheletice. Materialul proteic contractil, prezent sub formă de miofilamente, este dispus în aceeași succesiune, cu discurile Z, I, A, H și M dar invariabil la nivelul benzii I, înlocuind banda Z este poziționată stria scalariformă. Reticolul sarcoplasmic prezintă unele diferențe față de cel al mușchiului
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
fiind format din trei tipuri de celule: A. Celulele P, mici, rotund-ovalare, cu citoplasmă clară și nucleu situat central; în microscopie electronică sarcolema nu are sistem T ci doar invaginări de origine pinocitară, miofibrilele sunt puține și nu au funcție contractilă iar mitocondriile sunt rare și reticulul endoplasmic este slab dezvoltat. Stabilesc joncțiuni de tip desmozomal între ele sau cu celule T, la care se mai adaugă și joncțiuni de tip intercalar. Au funcție de pace-maker. B. Celulele T, alungite, cu structură
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
Celulele T, alungite, cu structură intermediară între celulele P și celulele intermediare; la microscopul electronic sarcolema nu are sistem T iar miofilamentele și mitocondriile sunt mai multe decât la celulele P. Stabilesc joncțiuni cu celulele P și cu celulele cardiace contractile. Au rol de transmitere a impulsului cu origine în celulele P și de blocare a impulsurilor ectopice premature. C. Celulele Purkinje au dimensiuni mari, citoplasmă clară, bogată în glicogen; la microscopul electronic se observă de asemenea lipsa sistemului T, miofilamente
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
dimensiuni de 2/10 μm; axul lung este paralel cu cel al celulei, este eucromatic (deci are activitate biosintetică pronunțată) și se scurtează în contracție. C. Sarcoplasma, omogenă și acidofilă în microscopia optică, prezintă câteva particularități în microscopia electronică. Aparatul contractil al fibrei musculare netede este format din aceleași tipuri de componente ca și cel al fibrei musculare striate (filamente de actină și miozină) dar organizarea lui ultrastructurală este diferită: (1) filamentele nu formează pachete orientate în axul longitudinal al celulei
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]