828 matches
-
Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1992). Pentru volumul de versuri Câmpia Borges a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru anul 2002. A fost redactor de carte, redactor-șef la Editura Hyperion din Chișinău. Din 1994 este director al revistei Contrafort, publicație a tinerilor scriitori din Republica Moldova. Desfășoară o bogată activitate publicistică în presa de la Chișinău și din România. A avut burse de studiu și de creație în Germania (1995), SUA (1998), Cehia (2000, 2001). A participat la Literatur Express Europa
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mai multe antologii apărute în România și în străinătate. Poemele sale au fost traduse în SUA, Germania, Italia, Franța, Rusia, Portugalia, Spania, Polonia, Cehia, Lituania, Estonia, Letonia, Suedia, Belgia, Belarus. Cuvânt înainte Majoritatea textelor acestei cărți au apărut în revista Contrafort - publicație pe care am fondat-o acum 10 ani, din neputința de a asista fără replică la destinul „fără adresă” al Basarabiei. Este o cronică aproape fidelă a reacțiilor mele la cele ce s-au întâmplat în zona culturii și
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
că ei se situează înaintea noastră și în aceste timpuri ale tranziției postcomuniste. De atunci, ideea de a vedea la fața locului realizările estonienilor ne-a urmărit pas cu pas. Era și normal, de altfel, ca, după ce aduseserăm în paginile Contrafort-ului spații culturale mai îndepărtate și mai exotice (Germania, Austria, Mexic, SUA, Franța, Cehia etc.), să privim și la experiența unor frați de suferință sovietică. Din fericire, proiectul nostru a fost sprijinit de Fundația Soros din Chișinău, astfel că, în
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și ca pe o obligație de a mărturisi, de a transmite concetățenilor mei lecția libertății pe care am învățat-o în America. Am scris, în urma acelui sejur, un jurnal american, din care am publicat ample fragmente și în revista noastră, Contrafort, încercând să prezint niște realități cunoscute de peste Ocean și, totodată, formulându-mi propria relație și atitudine față de cele văzute și trăite acolo. Am început să conștientizez acest raport, cred, abia la întoarcerea mea acasă, reflectând, comparând, analizând cele două lumi
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care le face Druță la adresa conducerii Uniunii Scriitorilor sunt adevărate: gestionarea amatoristă a patrimoniului, „colaborarea” dezonorantă cu un fals mecena al artiștilor, aflat acum în arestul poliției, transformarea sediului US într-un imens și frecvent local de petrecere etc. Și Contrafort-ul a semnalat nu o dată aceste hibe, fapt care ne-a atras numeroase etichetări absurde și răuvoitoare, între care și aceea de nepatrioți. Și asta pentru că cei vizați de criticile în cauză continuă - din teama de a privi adevărul în
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
vorbitori mai întotdeauna în capul listei de adjective laudative. Momentelor de început, de ușoară derută și neînțelegere (altele erau, să recunoaștem, așteptările noastre imediate), le-am răspuns mai târziu cu reflecțiile ce urmează. Când o revistă de cultură cum este Contrafort e apreciată înainte de toate ca fiind echilibrată (recunoscându-se indirect existența unor extremisme în peisajul nostru revuistic), lucrul acesta atestă de fapt o stare tensionată a cititorului basarabean. Apreciindu-ne drept o „revistă echilibrată”, conchidem, în mod logic, dincolo de orice
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
bine plătiți) ai independenței R.M. au pescuit sintagmele care consună cu opțiunea lor, iar naționaliștii primitivi au fost șocați să constate că despre Eminescu se poate vorbi și fără patimă partizană... De aceea am găsit oportun să retipărim în paginile Contrafortului textul integral al interviului, rezervându-ne posibilitatea de a reveni, dacă va fi cazul, asupra subiectului. mai, 1998 Eminescu în „ediție” basarabeană În ultimul timp, unul dintre subiectele exploatate cu multă vervă de „patrioții” de la Chișinău este legat de numele
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fost revista bucureșteană Dilema, care a provocat disputa printr-un număr consacrat lui Eminescu; dar, cum „războiul”, pentru o mai mare credibilitate, trebuia mutat pe sol basarabean, au fost găsiți sau inventați „dușmani” ai lui Eminescu și la Chișinău. Revista Contrafort și grupul de scriitori care o redactează au fost de mai multe ori pomeniți în lista neagră a demolatorilor poetului. Respingem în mod categoric o asemenea calomnie, punând la dispoziție, pentru cei care doresc să se informeze corect, întreaga colecție
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pentru ei, foștii scriitori „sovietici moldoveni”, împotmoliți cum sunt într-o promiscuitate morală și într-o retardare estetică greu de surmontat. Un exemplu concludent al acestui tip de reacție este polemica în jurul lui Eminescu. O simplă trimitere făcută de revista Contrafort la dezbaterea inițiată de revista Dilema, însoțită de formularea propriului punct de vedere, a fost taxată drept înregimentare în campania de denigrare a poetului național. Și astăzi scriitorii de la revista Contrafort sunt acuzați de preluare mimetică, necritică a ultimelor mode
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în jurul lui Eminescu. O simplă trimitere făcută de revista Contrafort la dezbaterea inițiată de revista Dilema, însoțită de formularea propriului punct de vedere, a fost taxată drept înregimentare în campania de denigrare a poetului național. Și astăzi scriitorii de la revista Contrafort sunt acuzați de preluare mimetică, necritică a ultimelor mode de la București, ignorând neprețuitul specific basarabean. Ce aș putea răspunde acestor reproșuri? Voi spune mai întâi că nu încercăm să escamotăm problema specificului regional, care este una reală, indiferent de atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a discursului - nu țin de axiologie, ci de biologie. Nu-mi place să generalizez, este și o eroare de altfel. În Basarabia există, din fericire, scriitori mai în vârstă deschiși către nou, cu care avem un excelent dialog în paginile Contrafortului și în viața de toate zilele, oameni care au izbutit să acumuleze, în condiții vitrege, o cultură apreciabilă. Această resursă îi transformă în veritabile „ciori albe” în mijlocul contingentului lor. Și dimpotrivă: avem destui tineri ce etalează un spirit bătrânicios, complăcându
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
naționale, reprimarea individului, genocid. Ispita Occidentului, conectarea la sursele sale civilizatorii, trebuie să constituie o stare de spirit și un program asumat al intelectualului basarabean. Este, dacă vreți, chiar misiunea lui istorică din acești ani. decembrie, 1998 III. Jurnal la Contrafort Paginile care urmează sunt niște fragmente de jurnal, eu le-am spus „flash-uri”, apărute în revista Contrafort de-a lungul a câțiva ani, perioadă în care consemnarea spectacolului cotidian al vieții literare (și nu doar literare, cum se va
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și un program asumat al intelectualului basarabean. Este, dacă vreți, chiar misiunea lui istorică din acești ani. decembrie, 1998 III. Jurnal la Contrafort Paginile care urmează sunt niște fragmente de jurnal, eu le-am spus „flash-uri”, apărute în revista Contrafort de-a lungul a câțiva ani, perioadă în care consemnarea spectacolului cotidian al vieții literare (și nu doar literare, cum se va vedea) m-a pasionat destul de mult. Evident, e doar o mică selecție din noianul de întâmplări, secvențe, evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
căreia cădem toți fără excepție, indiferent de educație și intelect. Astfel, o persoană respectabilă m-a întrebat (ton justițiar, confiscat de adevăr, foarte decis) de ce poeta cutare - tânără - a nimerit în topul scriitorilor de valoare, top propus în cadrul anchetei revistei Contrafort, „Literatura din Basarabia - sub semnul Balanței”, de un alt scriitor, care exprimase, lucru absolut normal, o opinie personală. „Cum e posibil așa ceva?” - a ridicat strategic vocea cel care dorea să afle motivele care m-au făcut să las să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
restul, am impresia, încape într-o paranteză greu de descifrat, peste care se trece cu scârbă. martie, 1997 În săptămânalul Mesagerul de la Chișinău, nr.5/1997, cineva care semnează curajos cu inițialele I.N. face o tardivă și malițioasă lectură a Contrafortului din decembrie 1996, întitulându-și decisiv-sentențios reflecțiile „Recviem pentru optzecism”. Despre calitatea revistei noastre are cuvinte bune: A spune că revista Contrafort gândește și scrie bine pe românește este astăzi un truism, dar ce îl nemulțumește, îl enervează chiar la culme
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de la Chișinău, nr.5/1997, cineva care semnează curajos cu inițialele I.N. face o tardivă și malițioasă lectură a Contrafortului din decembrie 1996, întitulându-și decisiv-sentențios reflecțiile „Recviem pentru optzecism”. Despre calitatea revistei noastre are cuvinte bune: A spune că revista Contrafort gândește și scrie bine pe românește este astăzi un truism, dar ce îl nemulțumește, îl enervează chiar la culme pe domnul I.N. este „așa-zisul optzecism” și „postmodernismul”. Cităm: Pentru noi, cei din acest spațiu, forma de postmodernism ce ni
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lemn de foarte bună calitate - m-a asigurat un cunoscător - un butoi frumos ornamentat), protejând astfel viața scriitorilor atinși de virusul bahic și stimulând într-un fel scrisul, atât de puțin și de debil pe meleagurile noastre. O dată cu prezentarea revistei Contrafort la Radio Europa Liberă, se pare că butoiul va deveni cu adevărat o mascotă a instituției scriitoricești, care va dobândi, astfel, o faimă pe care cărțile voioșilor convivi nu i-ar fi procurat-o niciodată... În cadrul aceluiași Consiliu, dl academician
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mi se pare inadecvată până la suspiciune și ridicol. Însă ceea ce m-a făcut să reacționez totuși la articolul lui Samson Noah este citatul din Noua revistă română, pe care domnia sa îl dă ca exemplu de receptare critica, neunivocă a revistei Contrafort. Ce să spun? În cazul acesta destul de potrivită mi se pare expresia: spune-mi pe cine citești, ca să te înțeleg mai bine. Noua revistă română este cunoscută drept o publicație protocronistă, național-comunistă, și a afirma public că îi urmărești elucubrațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o subtilă diversiune agricolă a puterii, care i-a îndepărtat astfel pe condeierii noștri de foaia de scris. Nu știu dacă e vorba chiar de o diversiune, însă ceea ce știu este că un prozator basarabean și-a amânat colaborarea la Contrafort până la sfârșitul toamnei, atunci când se cam termină recoltatul sfeclei de zahăr. August, 1997 Ședința Salonului Literar din 14 august curent a avut ca temă de dezbatere „Scriitorul și cetatea. Eseul politic” - subiect interesant și mereu actual, însă, din păcate, abordat
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din sărăcie și nevoi. Să dea Dumnezeu să i se împlinească profeția... Noiembrie, 1997 La trei ani de la apariția primului număr al revistei noastre, ne descoperă și cronicarul anonim de la Literatorul bucureștean, care, cu acest prilej, consacră un scurt comentariu Contrafort-ului, intitulat „Dincolo de Prut”. Afișând un ton plictisit și arogant, de om care a înțeles de mult cum stau lucrurile în materie de literatură în Basarabia, cronicarul conchide că totul ni se trage de la faptul că trăim în „unul din
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
totul ni se trage de la faptul că trăim în „unul din cele mai înapoiate state ale Europei de azi,... un stat multinațional”. Cronicarul mai știe că, în Republica Moldova, cel mai cunoscut și mediatizat personaj este generalul Lebed și că „revista Contrafort - o foaie a tinerilor scriitori - încearcă să se opună, în fapt, producției culturale oficiale ce a impus, dincoace de Prut, valori ca Grigore Vieru, Leonida Lari, I. Druță etc.” Fără a cita din sumarul revistei, recenzentul ne declară provinciali și
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să se opună, în fapt, producției culturale oficiale ce a impus, dincoace de Prut, valori ca Grigore Vieru, Leonida Lari, I. Druță etc.” Fără a cita din sumarul revistei, recenzentul ne declară provinciali și ne reproșează că publicăm în paginile Contrafort-ului și scriitori din România. În finalul comentariului - tot mai supărat - cronicarul lansează o ultimă acuză, de care tot noi am fi responsabili, și anume: „... doi dintre cei mai proști gestionari ai României actuale provin din rândurile refugiaților basarabeni”. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
diferență între voi și ei. Ați văzut ce scrie Dinu Mihail?...” - îmi recomandă prietenește la telefon o voce, asigurându-mă că mă prețuiește și mă respectă mult. Două mesaje de acest gen, primite la redacție din partea unor prieteni ai revistei Contrafort, repun în actualitate sintagma „nu e momentul”, cu funcții protectoare și strategice, care și-a făcut loc, după ’89, și în mentalul unor oameni cu un IQ ridicat, altfel obișnuiți să judece curajos și independent viața. Deoarece țin la respectul
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
viața. Deoarece țin la respectul și prețuirea pe care mi le arată, îi informez și pe această cale pe cei doi prieteni ai revistei, că nu voi urma sfatul lor, venit, îmi place să cred, dintr-o slăbiciune a cordului. Contrafort nu a criticat Uniunea Scriitorilor (US) la îndemnul cuiva, sau pentru că ar avea ceva cu conducerea US. Revista noastră a criticat US, pe un ton civilizat și cu vădită îngrijorare, deoarece conducerea US a oferit, din păcate, destule motive pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cu conducerea US. Revista noastră a criticat US, pe un ton civilizat și cu vădită îngrijorare, deoarece conducerea US a oferit, din păcate, destule motive pentru critică în acești ani. Nu reiau aici rechizitoriul, oricine se poate edifica răsfoind colecția Contrafort-ului. În altă ordine de idei, eu nu împart dihotomic lumea în „ai noștri” și „ceilalți”, după un pretins și foarte îndoielnic criteriu patriotic, sub care se ascunde adesea o faună imundă, ci o evaluez cu măsura dreaptă a profesionalismului
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]