818 matches
-
și simplu de instruire militară, nu intram în nicio discuție politică sau în alte chestiuni, niciodată. Era un filtru extraordinar: CI-ul și partidul. Nu ne interesau treburile politice. N-aveam nici surse de informare, eram și bine verificați de contrainformații, să fie clară problema. La noi era Friptu, unul micuț, un locotenent-major infanterist. Neacșu era al Divizionului. S. B.: Ceea ce încerc eu să văd este cam cât ajungea și sub ce formă trecea de filtrul de care vorbeați dumneavoastră, de
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
a întâlnit ăla în parc cu ăla și au discutat nu știu ce. Astea toate-s după istorici, să scrie ei istorie sau ceva. Deci, după mine, sunt fabulații. Pentru că, dacă era ceva, sistemul, cum era dictatorial la noi, ar fi știut: contrainformațiile, securitatea, miliția. Tot ce mișcai, te lua, te termina. S. B.: Pe ăia i-a cam împrăștiat. Dar, ceea ce mă miră pe mine, dacă acceptăm premiza că a fost ceva cu Militaru (că de asta se spune că a și
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
formație!" M. M.: Deci, s-a redus un pic participarea asta acolo, dar alte ordine restrictive, știu eu? S. B.: Niște schimbări au fost chiar fără să vi se spună de ce, dar le-ați perceput? M. M.: Sistemul acesta de contrainformații era drăcesc, funcționa perfect. Apoi, era în mintea tuturor, a noastră, frica. Nu ne băgăm, nu facem. S. B.: Toți aveați familii, aveați și un statut de invidiat. Militarul în România comunistă era bine văzut. M. M.: Extraordinar de bine
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
numai. S. B.: Acum, da, le găsești peste tot, dar atunci, în '89, cam greu. Cine avea? M. M.: Nu știu. E posibil să fi deținut și alte structuri, ori militare ori non-militare. Dacă erau ăia ai Amiralului Dinu, șeful contrainformațiilor? Și-acum sunt structuri sub acoperire. S. B.: Ne-am bătut cu niște fantome, cu sentimentul că suntem în război. Când am intrat în PC, în una din seri, era și comandantul Blanariu acolo, pe podiumul acela de la direcționale, în fața
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
amestecă cineva în comandă și control s-a făcut totul praf... S. B.: Din păcate, au fost și astfel de momente. M. M.: Păi, imediat ce ne-am întors, în noaptea de Anul Nou sau după aceea, știți că ofițerii de la contrainformații primiseră ordin și au lucrat toată noaptea sau două-trei nopți să distrugă toate documentele pe care le aveau - dosare, note informative. S. B.: De ce? M. M.: Nu știu. Am primit informația de la Comandantul Diviziei. M-am dus jos la Friptu
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
vezi care-i treaba acolo!" Când m-am dus la Divizie Șef de Stat major, una dintre sarcini a fost să predau arhiva CI-ului. Mai mult de jumătate am distrus-o fiindcă erau tot felul de tâmpenii. Ofițer de contrainformații acolo era unul Cristea, un băiat bun, mă cunoșteam cu taică-său demult. Eram atunci mai rodat un pic, m-am dus și i-am zis: "Băi, Cristea, din ce n-ați distrus voi toți sau eu, ți-au mai
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
chemat și controlul M.F.A.-ului de la București. Au venit și, la fel, nu mi-au găsit nimic. M-au chemat la București la generalul Jelev, care era șeful Regiunii a 2-a militară. Pe tren m-a condus ofițerul de contrainformații. A zis că are și el treburi la Pitești, da’ de fapt a mers cu mine la București. Când am coborât din tren, pe peron m-am întâlnit cu un alt căpitan de geniu. M-a salutat și m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pedeapsă: 8 ani muncă silnică, 5 ani interdicție, degradare militară, confiscarea totală a averii. ăstea a’ fost pedepsele complimentare (sic!)... Din acest grup, maioru’ Mărgărit și căpitanu’ Gyorfi au fost despărțiți de noi și i-a dus din nou la contrainformații militare la București, iar pe restu’ patru, adică pe mine, căpitanu’ Untaru, maioru’ Neicu și maioru’ Malacu, ne-a dus la penitenciaru’ Râmnicu Vâlcea unde am stat o lună... Pă urmă am aflat de ce ne-a lăsat aci. Chemaseră organu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
general al municipiului București și președinții Consiliilor Județene, în probleme locale ce țin de securitatea națională a României; organele de urmărire penală și instanțele de judecată, atunci când informațiile de securitate se referă la comiterea unei infracțiuni; serviciile/structurile de informații, contrainformații și protecție etc. Problemele de securitate și apărare națională din cadrul Parlamentului României sunt pe agendele de lucru ale Comisiilor permanente de supraveghere și control, organe parlamentare care au atribuții clare în acest domeniu: respectarea Constituției României și a legilor în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Comisiile permanente de supraveghere și control din cadrul Parlamentului României pot chema la audieri orice persoană angajată în cadrul autorităților informative și de protecție. Controlul parlamentar se exercită cu respectarea prevederilor legale privind protecția surselor, mijloacelor și metodelor activității de informații și contrainformații. Administrația prezidențială deține structuri speciale care au atribuții în problematica securității și apărării naționale, cum ar fi: Cancelaria Președintelui, Departamentul Securității Naționale, Departamentul Afaceri Strategice și Securitate Internațională, Departamentul Afaceri Europene, Departamentul de Analiză Politică. Toate aceste structuri sunt destinate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
domeniul securității și apărării naționale, în interiorul și exteriorul țării. Ministerul Apărării Naționale este direct responsabil de elaborarea strategiilor, politicilor și reglementărilor în domeniul informațiilor pentru apărare, în acest sens ocupându-se de planificarea, organizarea, și desfășurarea de activități de informații, contrainformații și protecție militară, pe timp de pace, în situații de criză și la război și asigură informațiile necesare pentru luarea deciziilor politice și militare în domeniul apărării naționale. Ministerul Administrației și Internelor, prin structurile sale specializate, organizează și desfășoară activitățile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
pe timp de pace, în situații de criză și la război și asigură informațiile necesare pentru luarea deciziilor politice și militare în domeniul apărării naționale. Ministerul Administrației și Internelor, prin structurile sale specializate, organizează și desfășoară activitățile de informații și contrainformații strict necesare realizării misiunilor, protecției informațiilor clasificate, patrimoniului și personalului propriu, precum și alte activități în domeniul menținerii ordinii și siguranței publice, conform competențelor stabilite prin lege. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (C.S.A.T.)32 este autoritatea administrativă autonomă investită cu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
responsabilități precise în asigurarea securității și apărării naționale a României. Serviciul Român de Informații (S.R.I.)33 este autoritatea informativă principală care este responsabilă pentru realizarea și asigurarea securității naționale a României. În realizarea atribuțiilor sale, S.R.I. derulează activități de informații, contrainformații și protecție pe întreg teritoriul României cu scopul prevenirii, contracarării și înlăturării situațiilor care ar afecta securitatea României. Serviciul de Informații Externe (S.I.E.)34 este structura de bază care desfășoară activități de informații și contrainformații pentru identificarea, cunoașterea și prevenirea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
S.R.I. derulează activități de informații, contrainformații și protecție pe întreg teritoriul României cu scopul prevenirii, contracarării și înlăturării situațiilor care ar afecta securitatea României. Serviciul de Informații Externe (S.I.E.)34 este structura de bază care desfășoară activități de informații și contrainformații pentru identificarea, cunoașterea și prevenirea amenințărilor externe la adresa securității și apărării naționale a României, asigurarea comunicărilor cifrate cu misiunile diplomatice ale României pentru instituțiile abilitate prin lege să transmită prin cifrul de stat. S.I.E. este structura care avizează accesul la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Facultatea de Drept (1970-1975). Stagiu militar: Regimentul 2 Aviație Craiova (noiembrie 1949 - ianuarie 1950). De aici, În ianuarie 1950 a fost selecționat pentru școala de ofițeri politici MFA Ineu, iar În iunie 1950 a fost recrutat pentru școala Specială de Contrainformații km. 32 Periș, pe care o termină la 23 august 1950, cu gradul de locotenent. Studii militare: școala de ofițeri politici MFA Ineu (1 ianuarie - 15 iunie 1950); școala de Contrainformații km. 32 Periș - București (15 iunie - 23 august 1950
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
iunie 1950 a fost recrutat pentru școala Specială de Contrainformații km. 32 Periș, pe care o termină la 23 august 1950, cu gradul de locotenent. Studii militare: școala de ofițeri politici MFA Ineu (1 ianuarie - 15 iunie 1950); școala de Contrainformații km. 32 Periș - București (15 iunie - 23 august 1950); curs de perfecționare a cadrelor de conducere la școala de perfecționare ofițeri și sergenți Jilava - DGPCM (15 martie - 1 septembrie 1960); cursul scurt de perfecționare a pregătirii cadrelor cu funcții de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Județeană a Gospodăriilor Agricole de Stat, până În noiembrie, când a fost Încorporat la Regimentul 2 Aviație Craiova. În ianuarie 1950 a fost selecționat pentru școala de ofițeri politici MFA Ineu, iar În iunie 1950 a fost recrutat pentru școala de Contrainformații km. 32 Periș, pe care o termină la 23 august cu gradul de locotenent. Într-o autobiografie din 1951, la terminarea studiilor militare, acesta scria: „Asigur partidul care m-a crescut și m-a educat că voi duce cu și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
m-a crescut și m-a educat că voi duce cu și mai multă perseverență lupta contra dușmanilor poporului nostru muncitor și voi lovi fără cruțare În ei”. Imediat după absolvire a fost repartizat ca ofițer DGSS la Centrala de Contrainformații a Armatei, În funcția de anchetator, unde a lucrat până la 1 iunie 1951, când a fost numit șef al Secției Anchete și locțiitor al șefului Direcției Cadre din DGPCUM (1 iunie 1951 - 15 iunie 1953). Comandant al Coloniei de Muncă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Când rușii au intrat în țară, ceea ce căutau ei, mai abitir decât ibricele de alamă pentru cartușe și oile pe care băgau fără să le cinătuiască în cazan, erau hărțile topografice ale lui Gugiuman. Constituind un secret militar, serviciul de contrainformații a vrut să-i ridice hărțile de la catedră. Gugiuman a ridicat din umeri: - Eu leam făcut pe toate și cu ele îmi țin cursurile. Dacă mi le luați, va trebui să le refac. Nu durează decât trei zile. Șefii de la
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în U.R.S.S. Pentru a deveni, ulterior - la rândul sau - un submarin al sovieticilor. 2. LA MOSCOVA, ION ILIESCU - SECRETARUL "SOVIETULUI UNIONAL AL STUDENȚILOR ȘI ASPIRANȚILOR ROMÂNI DIN U.R.S.S. - ȚINEA LEGĂTURĂ CU SECȚIA A -IX-A (STUDENȚII STRMNI), DIRECTORATUL ÎI CONTRAINFORMAȚII AL KGB A fost Ion Iliescu un student obișnuit, ca mulți alții, în anii când a avut - cum spunea el la acea vreme - marea bucurie de a învăța și trăi în U.R.S.S.?" Așa lasă, recent, să se înțeleagă fostul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Moscova, comandamentelor Komsomolului sovietic. O a doua consecință, determinată de caracterul pur sovietic al organizației conduse de Ion Iliescu la Moscova, în anii '50: Colaborarea cu KGB-ul! Mai exact, cu Secția a IX-a (studenți străini), din cadrul Directoratului ÎI (Contrainformații) al KGB. Studenții și aspiranții străini, aflați la studii în U.R.S.S., făceau obiectul activității Secției a IX-a, din cadrul Directoratului ÎI al KGB, prin prisma a doua unghiuri: primul, cel contrainformativ, urmărea să prevină înfiltrarea unor agenți ai serviciilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
spună: "Vezi că ai un ofițer sau un militar în termen care..."? M. M.: Niciodată. S. B.: Teritoriile erau foarte bine marcate. M. M.: S-ar putea să fi urmărit, să fi făcut, să fi dat date către cei de la Contrainformații (CI). Dar ei, direct, să se amestece, nu. S. B.: Dar cu cei de la CI cum ați colaborat? Mă gândesc la faptul că CI-ul vă comunica: Vedeți că-l avem pe acela sub monitorizare, vezi că acela e suspectat
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și simplu de instruire militară, nu intram în nicio discuție politică sau în alte chestiuni, niciodată. Era un filtru extraordinar: CI-ul și partidul. Nu ne interesau treburile politice. N-aveam nici surse de informare, eram și bine verificați de contrainformații, să fie clară problema. La noi era Friptu, unul micuț, un locotenent-major infanterist. Neacșu era al Divizionului. S. B.: Ceea ce încerc eu să văd este cam cât ajungea și sub ce formă trecea de filtrul de care vorbeați dumneavoastră, de
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
a întâlnit ăla în parc cu ăla și au discutat nu știu ce. Astea toate-s după istorici, să scrie ei istorie sau ceva. Deci, după mine, sunt fabulații. Pentru că, dacă era ceva, sistemul, cum era dictatorial la noi, ar fi știut: contrainformațiile, securitatea, miliția. Tot ce mișcai, te lua, te termina. S. B.: Pe ăia i-a cam împrăștiat. Dar, ceea ce mă miră pe mine, dacă acceptăm premiza că a fost ceva cu Militaru (că de asta se spune că a și
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
formație!" M. M.: Deci, s-a redus un pic participarea asta acolo, dar alte ordine restrictive, știu eu? S. B.: Niște schimbări au fost chiar fără să vi se spună de ce, dar le-ați perceput? M. M.: Sistemul acesta de contrainformații era drăcesc, funcționa perfect. Apoi, era în mintea tuturor, a noastră, frica. Nu ne băgăm, nu facem. S. B.: Toți aveați familii, aveați și un statut de invidiat. Militarul în România comunistă era bine văzut. M. M.: Extraordinar de bine
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]