9,951 matches
-
vizibil un festival, cît prin ceea ce face posibil un dialog în anticamera producției de film. Cred că Dinu Tănase are obligația de a continua ceea ce a luat naștere prin efortul său constant și ceea ce, de la an la an, prinde un contur tot mai ferm.
Festivalul IPIFF 2008 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8247_a_9572]
-
modifică brusc dispoziția. Asamblarea și parcurgerea lor într-un flux continuu reprezintă marea artă a interpretului care, prin jocuri agogice sau coloristice reliefează convingător un parcurs sau câmp tematic. În varianta propusă de S. Sandrin toate acestea au prins un contur limpede încă din la prima mișcare, Allegro, fiind rezultatul unei analize aprofundate a textului . Marile dezvoltări din interiorul temelor Finalului,un gigantic rondo-sonata, Allegretto-Presto sau a secțiunii mediane au fost Sandrin susținute cu multă forță, cu virtuozitatea și mișcările interiore
De Prim?var? ... by Corina Bura () [Corola-journal/Journalistic/83131_a_84456]
-
sau Borges, pentru un anumit tip de onirism care, la un moment dat, învăluie scriitura. De altfel, dincolo de miza lor existențială (totul sugerează tendința de însingurare, de excludere socială, de neadaptabilitate la un cotidian vâscos, în care totul este relativ, contururile se întrepătrund, nimic nu este predictibil) romanele lui Norman Manea ies în evidență prin modernitatea scriiturii. Într-un fel, supralicitarea modernității (oarecum de înțeles în cazul unor romane al căror conținut era în răspăr cu normele estetice și ideatice dictate
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
în privința modernizării sau a conservatorismului traducerii religioase. Lingviștii au la dispoziție în acest volum un material extrem de bogat și mai ales idei noi în interpretarea calcului semantic, a concurenței dintre acesta și împrumut, a rezultatelor sale (între care "hipersemantizarea", "estomparea contururilor semantice" etc.). Sînt în Lexicologie biblică românească informații de care trebuie să dispună orice om de cultură: privitoare la sursele religioase ale lexicului cult, la intertextualitatea și interferențele sale istorice, la rolul diferitelor traduceri (pe lîngă Biblia de la București, e
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
de a înfățișa cu o voluptate împinsă până la naturalism urâtul, morbidul, scabrosul în adevărate prefigurări argheziene, cu dorința de a sugera terifiantul - în construcții de mare forță de impresionare precum celebra poemă Complotul bubei (Conjurațiunea leproșilor) - sau de a da contur perisabilității materiei în comparație cu eternitatea ideii." Cea mai caracteristică notă distinctivă a creației poetice hasdeene este considerată "deschiderea ei extraordinară spre experiment, spre încercarea de noi și noi forme prozodice, mergând până la transformarea căutărilor ritmico-grafice într-un scop în sine." Trecând
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
comun. Se pot observa în filmul lui Pavel Lungin tușele tarkovskiene în special din Andrei Rublyov (1969), ceea ce reușește regizorul constînd în acea mișcare fină de flux și reflux a afectelor, un minunat tablou al rugăciunii imprimată în chipul cu contururi de tigvă al anahoretului care mi-a amintit de monahul de la Rohia. Nici transe mistice, nici cădelnițări folclorico-pravoslavnice, în filmul lui Lungin întîlnirile au un grad premeditat de "impuritate", nu sunt ca la carte, părintele Anatoli joacă un dublu rol
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
unei percepții distorsionate a realului. Dar, la urma urmei, această obiecție poate să nu fie altceva decît un reflex optzecist... Altfel, un poem cum e Cu simțurile jumătate în somn rămîne o notație frumoasă și sensibilă: "Soarele are acum un contur diform / ca o monedă veche într-o dimineață / în care ai ieșit să te privești în rîu, / desculț, cu simțurile jumătate-n somn. // Vipera pe faleza de marmoră albă, / vipera roșie scînteietoare dormea. // Deasupra sa un nor de argint își
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
mărește miza prin romanele din ciclul Tălpi. Șotronul, Mașa și extraterestrul și, cel mai recent dintre ele, Locomotiva Noimann, sunt scrieri bizare, la limita iraționalului, în care metafizicul se topește în suprarealism, realitatea, obsesia și visul se amestecă fără încetare, contururile se întrepătrund, iar cotidianul explodează în imagini care se remodelează continuu după regula caleidoscopului. Pe lângă fantezia debordantă, spiritul postmodern, intertextualitatea, aluziile culturale sunt și aici dominante. Lecturile biblice, trimiterile mai mult sau mai puțin transparente la autori precum Bulgakov, Joyce
Delirul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8494_a_9819]
-
și soție, copii și nepoți. Romanul este în bună măsură static, fiindcă această lume proletară e legată și fixată de noua glie, a Statului. Casele vor fi demolate și înlocuite de blocuri, curțile vor dispărea, păsările, purceii, mieii vor lua conturul fluid al viselor de oameni cu foamea-n gât, pierzând tot mai mult timp la cozi tot mai dese. Imobilismul mediului scanat și radiografiat de romancier se datorează însă, după cum vom vedea, nu numai ingineriei și planificării sociale (cu clasa
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
patru P, prin cetatea imperială. Mergeam alene, fără țintă, cu paltoanele și fularele în vânt, pășind pe unde vom fi umblat, odinioară, de atâtea ori, dar totul ni se părea necunoscut și nemaiîntâlnit. Parcă nici noi nu mai eram aceiași, contururile ni se încețoșau în priviri și păream ireali și fantaști. Se însera încet, iar noi, trecând de prima poartă a cetății, renovată după opt ani de lucrări intense, admirarăm însemnele în piatră ale unei lumi mărețe și prea demult apuse
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
putea vorbi și despre strășnicia obsesiilor care preschimbă orice făptură în firimituri de făptură, apoi din nou despre marginea ambiguității ori despre împiedicarea acesteia în neîntrupare, e și aceasta o formă de despuiere de sensuri, fiindcă posibilitatea izbăvirii nu are contur, iar renghiurile jucate devin de fapt decolorate" (p. 107). Un delir imagistic și verbal caracterizează discursurile personajelor, ale naratoarei și ale autoarei înseși. Sintagmele compromițătoare circulă de la unii la alții, ratând astfel o eventuală funcție individualizantă. Altfel spus, personajele, în
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
își arunca privirea. Am întrebat-o de ce apelează încă la note (remarcasem că știa piesa pe dinafară). Mi-a spus că o inspiră mult scrisul meu și de aceea a redus partitura atât de mult, încât nu mai vede decât contururi, dar care o ajutau la cântat. Bucuria colaborării cu interpreți cărora le place caligrafia mea muzicală în manuscris este foarte prețioasă și pot spune că aproape în fiecare zi am din nou această bucurie. Deci de la piese solo la piese
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
nu-i decît o impresie. O mișcare parfumată, urmînd o stare de spirit. În sus, sau în jos. "Pe sub amurgu-ntristător/ Curg vălmășaguri de suspine,/ Și-n marea noapte care vine/ Duioase-și pleacă fruntea lor... E vremea rozelor ce mor." Contururi vagi, fără petale și spini, din care se reține, într-un tablou al execuției de toamnă, impresia de mulțime aplecată. Nimic mai mult decît impresia. Același tact, pulsînd în alcătuiri indistincte, numai muzică și culoare: "Pe ritmuri persane, în strofe-așezate
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
biruind." Vorbe mult mai mari decît acelea prinse în desenul sprințar, chiar dacă orgolios și respirînd importanță, al rondelurilor lui Macedonski. O perspectivă mai întunecată, "din plaja cu murmure la muntele cu stea", în care volbura de trandafiri face loc unui contur mult mai clar, unde amintirile au timp să se așeze și să lase suc. Unul mai curînd de cucută decît de roze. Cu toate astea, privind Balcicul în lumina, puțin a ploaie, a primei luni de vară, cu trandafirii lui
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
Cornea tratează un concept ca acela de influență. Ideile circulă, fără-ndoială, dar nu grupat, nu convergent, nu sub forma geometrizată a fluxului. Iar atunci când se impregnează într-un mediu cultural, o fac doar pe spații pregătite dinainte. Acesta e conturul, trasat subțire aici, al preocupărilor pentru originile unui fenomen, altminteri destul de greu de elucidat fără rest, cum e romantismul. Am precizat mai sus, în dreptul acestui tip de mefiență sau de imunitate particulară, că e vorba despre una ce ține, așa-
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
de la galenele telefonice pe care bobinau la mână mii de spire de liță de cupru. Nu pot uita nici poveștile auzite la Dimitrie Cădere de la „Entuziaștii”, care printre altele proiectau fotografii cu chitare pe zid pentru a avea un contur la scară al corpului de chitară. Cât despre mască, singurul material asemănător cu cel original, din care să o decupeze, s-a dovedit acela din care erau confecționate capacele de WC. La rândul său, chitaristul Sorin Tudoran de la „Cromatic Grup
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
luminii, suspendarea în timpul imaginii. Am învățat ce este extazul trăit fără cuvinte. Am învățat ce înseamnă să însoțești o confesiune, să fii parte, din umbră, a unei construcții efemere. Ceva din zborul lin către uitare a teatrului este prins în conturul unei fotografii care imprimă brusc ritmul ei, timpul ei, alte coordonate. Fără acest gen, artele spectacolului ar fi infinit mai sărace, mai fără probe, dacă vreți, ale trecerii prin spirit și destine. O fotografie coagulează un moment, o stare, o
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
Stravinski, Daniel Goiți a bucurat sufletul unul public dispus să înfrunte vremea nefavorabilă. Partea a doua a concertului a menținut expresia aceleași perioade a creației ceaikovskiene, cu Simfonia a IV-a în fa minor terminată în 1877. Lucrarea intensifică acele contururi ale ideii de Fatum care străbat/e de fapt întreaga sa operă. Preocupat în paralel de elaborarea operei Evghenii Oneghin, corespondența cu Nadejda von Meck- căreia îi și dedică simfonia - și mariajul nereușit, evenimentele încep să configureze ideea acelui implacabil
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
variat de instrumente de percuție. Fortuna, zeița norocului în Imperiul roman, este portretizată ca fiind schimbătoare precum este luna, nestatornică, ridicând pe cineva pe culmi sau coborându-l în praf, distrugând omul în sărăcie sau în bunăstare, o formă fără contur ... C. K.: Ce a însemnat pentru tine colaborarea cu filarmonica din Düsseldorf? B. B.: Am acceptat invitația Filarmonicii din Düsseldorf ca pe o provocare, având în vedere că în ultimul an m-am axat în principal doar pe repertoriul de
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
devotat interpretării partiturilor componistice create între 1780 și 1800. Comentatorii de specialitate, și cum am apreciat și eu însumi, au distins că această formație instrumentală are un sunet unic, autentic, in redarea partiturilor mozartiene. Corul salzburghez, la rândul său, are conturul vocal în admirabil și șlefuit potrivit principiilor practicii interpretărilor clasice. Dirijorul acelei seri muzicale dedicate lui Mozart a fost maestrul Konstantin Hiller. El s-a născut în Bavaria și a studiat muzica la Salzburg și la Viena, din 1982 fiind
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
repet, plânge în neștire, la fel, E. Lovinescu, în plină stradă, ca un copil, când se anunță un moment de reculegere pentru "drama basarabo-bucovineană". Toate acestea și încă altele scot parcă mai bine la lumină esența evenimentelor, le dau un contur, le umanizează, pun în relief cu deosebire tragismul, făcându-l expresiv, așa cum numai literatura o poate face.
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
jumătăți a secolului XX. Jean Rânzescu - mă refer la prima montare bucureșteană din anul 1958 - definește o relație de dimensiuni cosmice. Profilul fiarei este colosal și marchează în proiecție fundalul întunecat al scenei; domină întreaga dimensiune a acesteia. Regizorul preia conturul imaginii Sfinxului de la Giseh. Prin contrast Oedipe este plasat în mijlocul spațiului, pe un registru rotund ce concentrează întreaga energie; spre acest spațiu este orientată întreaga dinamică scenică de-a lungul întregului spectacol. în momentul răspunsului eliberator Oedipe este puternic iluminat
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
s-a născut Gurdjieff; se pare că a fost chiar coleg cu Stalin la seminarul teologic!". Seara ne întâlnim într-un restaurant de pe una dintre terasele la poalele căreia fluviul își urmează cursul domol; în depărtare, privirea deslușește în întuneric contururile vechii cetăți; afară e o noapte liniștită, calmă, în timp ce, înăuntru, adolescenți ce par lipsiți de orice grijă dansează cu grație, iar câțiva actori obosiți ridică des paharul, toastând chiar și pentru De Gaulle, care, spune unul dintre cei mai vestiți
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
Etica neuitării începi s-o citești ca pe o selecție de comentarii politice și o termini cu senzația că ai participat de fapt la o mărturisire. Căci, dincolo de temele și personajele întîlnite în paginile ei, ceea ce prinde tot mai mult contur e statura intelectualei care a dat naștere comentariilor. O statură care nu înseamnă doar cultură și argumente, ci întîi de toate un caracter. Iată de ce Etica neuitării ne oferă o lectură de tip regresiv: pe măsură ce o citești, interesul se mută
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
pot să afirm cu siguranță este că, atunci când voi părăsi scena, nu voi avea în minte teorii, ci mai degrabă trosnetul unei crengi călcate în picioare, vocea cuiva în ureche, o ceașcă care cade și se sparge, avansarea unui val, contururile mesei mele de scris, momentul când tu, copil fiind, mă strigai să vin să te culc" (pp. 221-222). În ultimă instanță, Scrisori către fiul meu poate fi citită și ca o întregire a imaginii lui Gabriel Liiceanu prin adăugarea dimensiunii
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]