1,427 matches
-
școlară, cu aspecte comportamentale și atitudinale, ducând În final la concluzia că reușita școlară este egală pentru ambele grupuri diferențiate: creativi și inteligenți. Concluzia autorilor este că gândirea divergentă permite să se obțină rezultate egale cu cele obținute prin gândirea convergentă, că Q.I. nu este suficient pentru a face predicții asupra reușitei școlare. Cercetările au continuat prin studiile lui E.P.Torrance, care face următoarea observație: dacă s-ar delimita copiii creativi, recurgandu-se numai la testele clasice de inteligență, s-
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
creative este impiedicată de o serie de obstacole: conformismul, algoritmii Învățați și obstacole emotive. Preîntâmpinarea și Înlăturarea acestor piedici se poate realiza prin redefinirea periodică a unor concepte, idei, obiecte și fenomene constituite și apoi folosirea lor Într-o producție convergentă. Pentru a lupta Împotriva blocajelor creativității, cadrul didactic trebuie să prețuiască fantezia, ideile originale, chiar când nu sunt adecvate. Crearea posibilităților de manifestare a creativității potențiale este condiționata de utilizarea unor metode active, participative de instruire; prin intermediul unor astfel de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
elevii săi o anumită activitate comună de gândire și căutare, de cercetare și aflare a adevărului. Utilizarea conversației ca exercițiu euristic este condiționată de caracterul Întrebărilor la care se face apel. Didactica actuală preconizează o mai frecventă utilizare a Întrebărilor convergente (care Îndeamnă la analiză, comparații, sinteze, asociații de idei) și Îndeosebi a Întrebărilor divergente (care exersează gândirea pe traiectorii inedite, originale, evidențiază o diversitate cât mai mare de soluții la aceeași problemă), precum și a Întrebărilor de evaluare, care solicită elevii
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
meseriei; el era în floarea vieții, îndeplinind fără întreruperi și fără vise ceea ce trebuia să îndeplinească 255. Aici el este atât pronumele care are antecedentul "Antoine" (fenomenul anaforă), dar și un element în poziție de temă. Cele două relații sunt convergente. Însă modul de realizare tematică, ilustrat în acest exemplu, în care tema primei fraze este reluată în următoarea, nu este singurul de care limba dispune. Astfel, F. Danes a evidențiat trei mari tipuri de progresie tematică: -1) progresia lineară, în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-se utilitatea descoperirilor produse prin puterea imaginației. Gustul este un simț intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte, a celor decente de cele ridicole. Este de remarcat că imaginația se aseamănă cu gândirea divergentă, iar judecata cu gândirea convergentă (aceste atribute ale gândirii vor fi tratate în §4.1.1.2). Gustul este un supliment la judecată, de factură estetică, care conferă în primul rând eleganță gândurilor noastre. În anul 1937 Gordon W. Allport introduce primul în psihologie termenul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
c) să fie unitară; d) să nu fie o problemă de alegere; e) să nu fie o soluție la adevărata problemă. Să lămurim pe scurt aceste condiții. a) Problema divergentă este problema care poate avea mai multe răspunsuri, spre deosebire de problema convergentă care are răspuns unic. Aceste denumiri au fost introduse și îndelung tratate de psihologul american J.P. Guilford încă din anii ’50. Dacă răspunsurile la problema formulată sunt multiple, ele se dispersează ca într-un evantai tot mai deschis și unele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
încă din anii ’50. Dacă răspunsurile la problema formulată sunt multiple, ele se dispersează ca într-un evantai tot mai deschis și unele din ele pot fi noi și originale. Soluția la problema creativă poate fi aleasă dintre acestea. Problemele convergente, deci problemele cu răspuns unic, nu sunt probleme creative. Exemple: O formulare a unei probleme divergente poate fi: „În câte moduri putem reduce cheltuielile de fabricație la produsul X?”. Răspunsurile vor fi multiple, legate de aspecte ce țin de reconceperea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la produsul X?”. Răspunsurile vor fi multiple, legate de aspecte ce țin de reconceperea formei, a materialelor folosite, a ambalajului, a fluxului de fabricație, a organizării producției, a marketingului, etc. Aceasta este o problemă creativă. O formulare a unei probleme convergente poate fi: „Cu cât scad cheltuielile de fabricație la produsul X dacă se înlocuiește materialul A cu materialul B?”. Răspunsul este unic, găsit printr-un calcul economic. Aceasta nu este o problemă creativă. b) Problema unică este problema care nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
intuitive concrete, pe când gândirea se exprimă în idei, dezvăluind relații generale, abstracte. Deși funcționează ca un proces unitar, gândirea comportă două componente distincte, dar care sunt în legătură strânsă: * gândirea divergentă, denumită uneori și gândire laterală sau gândire creativă; * gândirea convergentă, denumită uneori și gândire verticală sau gândire logică. Pentru a înțelege rolul în creativitate ale celor două subspecii ale gândirii să considerăm două exemple. Să considerăm o primă problemă: Un oltean a organizat o reuniune de familie pentru a-și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nu departe există alte condiții. Fiind implicată imaginația, putem spune că avem de a face cu o problemă creativă. Am identificat, prin urmare, două tipuri de probleme - cele analitice și cele creative; acestora le corespund două tipuri de gândire: gândirea convergentă și gândirea divergentă. Gândirea convergentă este logică și conduce la un răspuns unic. Gândirea divergentă necesită imaginație și conduce la o multitudine de idei sau răspunsuri posibile. În Tabelul 1 sunt prezentate sintetic tipurile de probleme și de gândire. Celelalte
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Fiind implicată imaginația, putem spune că avem de a face cu o problemă creativă. Am identificat, prin urmare, două tipuri de probleme - cele analitice și cele creative; acestora le corespund două tipuri de gândire: gândirea convergentă și gândirea divergentă. Gândirea convergentă este logică și conduce la un răspuns unic. Gândirea divergentă necesită imaginație și conduce la o multitudine de idei sau răspunsuri posibile. În Tabelul 1 sunt prezentate sintetic tipurile de probleme și de gândire. Celelalte sintagme „gândire verticală”, respectiv „gândire
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Aprecierea gradului de elaborare în testele de creativitate se face prin simpla numărare a detaliilor unor desene realizate. Gradul de elaborare ca factor al gândirii creative nu trebuie confundată cu elaborarea ca fază a procesului creativ (vezi Capitolul 3). Gîndirea convergentă presupune găsirea unui răspuns unic prin anularea treptată a altor variante de răspuns și înaintarea pe un culoar tot mai îngust de restricții. Probleme tipice pentru gândirea convergentă sunt demonstrațiile matematice, problemele de logică, jocurile de perspicacitate cu răspuns unic
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
confundată cu elaborarea ca fază a procesului creativ (vezi Capitolul 3). Gîndirea convergentă presupune găsirea unui răspuns unic prin anularea treptată a altor variante de răspuns și înaintarea pe un culoar tot mai îngust de restricții. Probleme tipice pentru gândirea convergentă sunt demonstrațiile matematice, problemele de logică, jocurile de perspicacitate cu răspuns unic, etc. Exemplu: Scrieți operații cu ajutorul a 4 cifre de 9 încât să obțineți numărul 100. Răspuns unic: 99+ 9/9. Contraexemplu: Cu 6 creioane realizați 4 triunghiuri echilaterale
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
răspuns unic, etc. Exemplu: Scrieți operații cu ajutorul a 4 cifre de 9 încât să obțineți numărul 100. Răspuns unic: 99+ 9/9. Contraexemplu: Cu 6 creioane realizați 4 triunghiuri echilaterale egale. Răspuns: la prima vedere pare o problemă de gândire convergentă, iar răspunsul ar fi: trei creioane formează un triunghi echilateral, iar celelalte trei se așeză pentru a forma linii mijlocii în triunghiul inițial. În realitate, gândirea divergentă ne poate dirija să părăsim planul și să formăm o figura spațială: o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de la expunerea problemei creative și lărgindu-și aria de cuprindere, astfel încât să ofere numeroase răspunsuri sau modalități de rezolvare. Din aceste răspunsuri va fi aleasă varianta cea mai bună, iar acest lucru se face pe calea logică, deci folosind gândirea convergentă. Se poate spune că rezolvarea unei probleme creative solicită, în primul rând, aportul gândirii divergente, după care soluția optimă se găsește prin gândire convergentă. Metoda de creativitate brainstorming (a se vedea Capitolul 10) se bazează tocmai pe acest fapt. Așadar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
aleasă varianta cea mai bună, iar acest lucru se face pe calea logică, deci folosind gândirea convergentă. Se poate spune că rezolvarea unei probleme creative solicită, în primul rând, aportul gândirii divergente, după care soluția optimă se găsește prin gândire convergentă. Metoda de creativitate brainstorming (a se vedea Capitolul 10) se bazează tocmai pe acest fapt. Așadar, gândirea convergentă nu este negativul gândirii creatoare, ci o gândire care potențează gândirea creatoare, o conduce spre o finalizare. Dezvoltarea gândirii convergente se face
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
poate spune că rezolvarea unei probleme creative solicită, în primul rând, aportul gândirii divergente, după care soluția optimă se găsește prin gândire convergentă. Metoda de creativitate brainstorming (a se vedea Capitolul 10) se bazează tocmai pe acest fapt. Așadar, gândirea convergentă nu este negativul gândirii creatoare, ci o gândire care potențează gândirea creatoare, o conduce spre o finalizare. Dezvoltarea gândirii convergente se face prin exersarea în matematică, fizică, chimie, lecturi științifice, practicarea de jocuri logice și de perspicacitate, dezvoltarea limbajului (vezi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
prin gândire convergentă. Metoda de creativitate brainstorming (a se vedea Capitolul 10) se bazează tocmai pe acest fapt. Așadar, gândirea convergentă nu este negativul gândirii creatoare, ci o gândire care potențează gândirea creatoare, o conduce spre o finalizare. Dezvoltarea gândirii convergente se face prin exersarea în matematică, fizică, chimie, lecturi științifice, practicarea de jocuri logice și de perspicacitate, dezvoltarea limbajului (vezi Anexa 3). Orice om are anumite abilități creative. Din păcate însă, el este supus unor „blocaje”, fapt care tinde să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dotați cu gândire creativă, vor putea găsi rezolvarea. Soluția este dată la pagina 349.) Aflarea răspunsului necesită deopotrivă gândire divergentă (pentru a imagina forme diferite de obiecte, pentru a le „vedea cu ochii minții” din perspective spațiale diferite) și gândire convergentă pentru analiza fiecărei variante și validarea răspunsului corect. A fost un exemplu de „colaborare” dintre gândirea divergentă și cea convergentă. Din păcate există un număr foarte mic de oameni care ajung să descrie obiectul respectiv. Motivele țin de existența unor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în anul 1975, un studiu experimental pentru creația științifică, prin care a cercetat ponderea de implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire. S-a constatat că numărul cel mai mare de indivizi creativi aparțin tipului mixt (divergent - convergent) în proporție de 64%, pe când cei de tip divergent pur formează 22%, iar creatorii de tip convergent pur, doar 14%. Se deduce astfel că tipul mixt de gândire, la care există o îmbinare armonioasă între gândirea divergentă și cea convergentă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire. S-a constatat că numărul cel mai mare de indivizi creativi aparțin tipului mixt (divergent - convergent) în proporție de 64%, pe când cei de tip divergent pur formează 22%, iar creatorii de tip convergent pur, doar 14%. Se deduce astfel că tipul mixt de gândire, la care există o îmbinare armonioasă între gândirea divergentă și cea convergentă, avantajează creativitatea. 4.1.1.3 Sensibilitatea la probleme Sensibilitatea la probleme este capacitatea individului de a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ceea ce inhibă total creativitatea. * Creativitatea înseamnă, față de inteligență, și sensibilitate la probleme, depistarea de probleme acolo unde pentru alții ele nu există. b) Elementele care apropie creativitatea de inteligență sunt următoarele: * Actul creator implică la un moment dat gândirea logică (convergentă) care este un atribut al inteligenței. Faptul că marii creatori, în special în știință, tehnică, literatură, au avut coeficienți de inteligență ridicați justifică prezența inteligenței în actul creator. * Creativitatea se realizează prin mijlocirea memoriei, depinzând de calitatea informațiilor stocate anterior
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
după vârsta de 20 ani mor zilnic 10 000 de neuroni, iar fiecare neuron forma sute de mii de conexiuni); alterarea stării de sănătate; diminuarea motivației după obținerea succesului; diminuarea acuității vizuale și auditive (în general, a acuității senzoriale); gândirea convergentă (gândirea logică) este tot mai larg folosită, în dauna gândirii divergente (gândirii creative) ; creșterea spiritului critic; consolidarea deprinderilor, stereotipii în gândire, conformismul; bătrânii sunt mai inflexibili decât tinerii, iar această inflexibilitate poate constitui un dezavantaj pentru activitatea creatoare, chiar dacă activitatea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
studiu al unei fundații americane, adică creativitatea originară ar fi a oamenilor de la țară, neinstruiți. S-a formulat ideea că instrucția uniformizează și standardizează gândirea creând predispoziții pentru stereotipii în gândire și conformism. Totodată, prin instrucție, este activată intens gândirea convergentă, în defavoarea gândirii creative (divergente). Legat de cele precizate mai sus, nu se neagă faptul că au existat creatori fără studii sau fără a fi specializați în domeniul în cauză, dar despre ei se pot emite observațiile: fie aveau un minimum
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
se caracterizează prin cerința de realizare a unui produs nou, original și cu valoare socială. Din acest motiv creativitatea în știință, tehnică și artă prezintă unele asemănări: importanța imaginației creative, implicarea în primă fază a gândirii divergente urmată de gândirea convergentă, sensibilitatea la probleme, atitudinea exploratorie, cunoașterea profundă a domeniului. Realizarea muncii de creație pentru că ni se pare interesantă, plăcută, provocatoare prin ea însăși, pentru că acest lucru generează bucurie și aduce satisfacție - deci motivația intrinsecă este importantă în toate domeniile creației
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]