10,914 matches
-
întoarse veselă cu fața spre el și-l privi direct în ochi: - Giacomo! Sigur ești îndrăgostit de mine? îl întrebă ea cu o fermitate de care nici nu era capabilă să și-o creadă. - Si! Da, desigur, reveni el la conversația în franceză. - Cum poți dovedi acest lucru? - Iubindu-te! răspunse cu franchețe italianul, fără a mai sta pe gânduri. Adriana începu să râdă bine dispusă. O amuză simplitatea răspunsului. Deci dacă dorea să afle cât de îndrăgostit este pictorul de
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424587010.html [Corola-blog/BlogPost/382414_a_383743]
-
și el o vorbă-două cu ortacii lui, navetiști și ei, mai glumeau, își mai bârfeau șefii, nevestele uneori, orice numai să treacă timpul mai repede. Adevărul era că unii mai obișnuiau să ațipească pe drum, ăstora nu le făceau plăcere conversațiile lor, îi deranjau la scurtul somn până la mină, dar erau prea puțini dintr-aceștia, așa că cei de teapa lui Istrate nu-i băgau în seamă. După ce ajunseră la destinație, coborâră din vehicul și se îndreptară către vestiarul unde își lăsau
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1436604497.html [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
cei din sectorul turistic, trebuie să facem un efort serios să repunem România, ca țară, înapoi pe traseul călătoriilor, să creăm un brand de țară și să îi invităm pe oameni din nou aici. Aș vrea să vă împărtășesc conținutul conversațiilor pe care le-am avut cu norvegienii care ne-au vizitat standul. Au fost surprinzătoare într-un sens pozitiv. Primii erau oamenii care au fost în România în anii 1980, la fel ca mine. Cu toții erau entuziaști în legătură cu țara și
Am vorbit despre România la Târgul de Turism de la Oslo și am obținut următoarea reacție by https://republica.ro/am-vorbit-despre-romania-la-targul-de-turism-de-la-oslo-si-am-obtinut-urmatoarea-reactie-zwow-asta-e-romania [Corola-blog/BlogPost/338767_a_340096]
-
day...” Un cuplu de britanici în etate aflați pe șezlongurile din apropiere par amuzați de prestație. Politicoși și puțin stângaci îi dau atenția cuvenită (și în egală măsură cerută): pitica le zâmbește ștrengar și de aici până la a porni o conversație nu e decât un pas. - E grozavă! îi spune soției mele doamna care, ca și soțul ei, sunt probabil trecuți de 65 de ani. Par genul de oameni educați, pensionari tipici cu tabieturi, probabil foști funcționari, care se dichisesc decent
„De ce-ați vrut să vă rupeți de noi?” Pe șezlong, în Grecia, cu britanicii din tabăra „Leave” by https://republica.ro/zde-ce-ati-vrut-sa-va-rupeti-de-noi-pe-sezlong-in-grecia-cu-britanicii-din-tabara-zleave [Corola-blog/BlogPost/337914_a_339243]
-
bisericii materiale la care slujește, întărite, îngrijite, împodobite și înconjurate de așezăminte cu formă și rosturi nu falnice, dar solemne, nu ivite din iureșul construirii fără capăt, dar din ardoarea ctitoririi de vetre de spiritualitate creștină, civică, educațională. O caldă conversație cu părintele Dorin Ploscaru nu e o semănare cu nemodestie de laude, dar e o deșirare a ghemului unei povești care oglindește clădirea de azi a vieții materiale și spirituale a satului Vaduri, întins sub umbrele munților Moldovei, aproape de Hidrocentrala
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Preotul_dorin_ploscaru_cladi_aurel_v_zgheran_1382447923.html [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
redactor la cotidianul „Steaua roșie”. După 1990, aceasta devine șefa secției Cultură și Artă a cotidianului „Cuvântul liber”, precum și membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Mariana Cristescu este cunoscută de asemenea, și ca autoare a volumelor „Clovnii de ceară”, „ Conversație de seară”, “Parfum de roșcove”, “ Editori@le”, etc. Printre distincțiile obținute de aceasta se numără titlul de „Cetățean de onoare al culturii” acordat de revista „Ambasador”, Premiul revistei „Târnava” a Uniunii Scriitorilor, Marele Premiu al Festivalului „Prima iubire”, Diploma de
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
în 1985, pentru ca apoi, să lucreze timp de un an, ca bibliotecar la secția muzicală a Bibliotecii Județene Mureș.În 1986, Mariana Cristescu revine în mass media, însă în presă, ca redactor la cotidianul „Steaua roșie”. După 1990, aceasta devine Conversație de seară”, “Parfum de roșcove”, “Mariana Cristescu s-a născut pe 20 iulie 1948, la București și are două fiice. În prezent, aceasta locuiește în orașul Târgu-Mureș. “Ne străduiam să ajungem la inima ascultătorului” - Ați fost redactor muzical în secția
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
teme și subiecte. În anul 1973 îi apare, la Oradea, ciclul de predici intitulat “Cuvântări liturgice”, o altă “suită” de cuvântări rostite la biserica din Cetate. Părintele Vasile Coman era cunoscut pentru verva sa predicatorială, pentru prestanța slujirii și frumusețea conversației. S-ar putea întreba cineva în ce măsură mai este actuală o astfel de carte de predici, după șaizeci de ani, vreme în care s-a scris foarte mult, enorm, în care materialul omiletic s-a înmulțit, iar perioadele istorice s-a
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_preasfintitul_parinte_episcop_vasile_coman_.html [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
empatizezi cu o linie de text, mai ales dacă te și contrazice. Suntem făcuți să interacționăm direct, mințile noastre s-au format în epoci străvechi în jurul focului și avem nevoie de proximitate pentru a ne stabili legăturile. Atâta timp cât purtăm o conversație cu cineva la distanță, creierul nu mai are șansa să descopere tonalități ale vocii, să citească limbajul non-verbal, să găsească ticuri, obiceiuri și toate acele indicii și semnale care fac dintr-un obiect o ființă. Circuitele noastre empatice nefiind activate
De unde atâta ură pe Internet? by https://republica.ro/de-unde-atata-ura-pe-internet [Corola-blog/BlogPost/338944_a_340273]
-
măsură să clarifice faptul că între adjectivul și predicatul vieții, legătura e făcută de conștiință, iar o deplasare de la acest raport poate duce la o eșuare în propria umilire. Inteligența decidabilă între inteligență și inteligență e singura valabilitate a unei conversații cu senatorul Lucian Bolcaș care impune prin prestația conversației sale, regula că nu are ce discuta cu omul prost! Acesta, fie își răcește gura degeaba, fie își elucidează o vulnerabilitate la nivelul acumulărilor cerebrale! Pe senatorul Lucian Bolcaș, de multe
LUCIAN BOLCAŞ. PIERDERILE, CA ALTERNATIVĂ CÂŞTIGĂTOARE A VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Lucian_bolcas_pierderile_ca_aurel_v_zgheran_1389181784.html [Corola-blog/BlogPost/363811_a_365140]
-
vieții, legătura e făcută de conștiință, iar o deplasare de la acest raport poate duce la o eșuare în propria umilire. Inteligența decidabilă între inteligență și inteligență e singura valabilitate a unei conversații cu senatorul Lucian Bolcaș care impune prin prestația conversației sale, regula că nu are ce discuta cu omul prost! Acesta, fie își răcește gura degeaba, fie își elucidează o vulnerabilitate la nivelul acumulărilor cerebrale! Pe senatorul Lucian Bolcaș, de multe ori, mai bine îl asculți și taci. S-au
LUCIAN BOLCAŞ. PIERDERILE, CA ALTERNATIVĂ CÂŞTIGĂTOARE A VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Lucian_bolcas_pierderile_ca_aurel_v_zgheran_1389181784.html [Corola-blog/BlogPost/363811_a_365140]
-
și regimentul dă infanterie dă la Darabani unde venea, chipurile la el, când era soldat.... Desigur și asta, o temă arhicunoscută. Doar că, după ce mâncară de prânz, mămăligă rece muiată în mujdei și niște colivă la desert, accentele tragice ale conversației se mai domoliră și Bidel, cu o voce joasă mărturisi secretul cel mare. Toți înghețară de spaimă, fiecare cu gândurile lui... Noaptea, ajutat de fiul său vitreg, mai mic cu doi ani decât el, Bidel transportă comoara acasă și, în
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Osul.html [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
nostalgic se vedea pe buzele ei. “Când erai micuț, eu eram cea care îți citeam meniul. Îți amentesti? “ Atunci, e momentul să te relaxezi și să-mi permiți să-ți înapoiez favoarea” - am răspuns. I În timpul cinei am avut o conversație agreabila,nimic extraordinar, doar ne-am pus la zi unul cu viața celuilalt.Am vorbit atâtea.... “ “ Voi ieși cu tine și altădată, dar numai dacă mă lași, mama mea”.. Când am dus-o acasă îmi părea rău că ne despărțeam
IEȘIND CU ALTĂ FEMEIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1473866679.html [Corola-blog/BlogPost/376094_a_377423]
-
limbă foarte supărătoare auzului sensibil, cum oamenii dobândesc deformări lingvistice, neglijențe stilistice, cacofonii, tautologii, , nedelicateți stilistice, dezacorduri. Foarte supărătoare pentru cineva care a învățat buchea gramaticii și a stilisticii. De felul cum deschizi gura și rostești prima frază într-o conversație particulară sau publică, vei fi cotat toată viața drept un om învățat sau neinstruit. De aceea, se cuvine să dăm maximă importanță acestui obiect vital pentru instruirea noastră. Stan M. Andrei a ales acest mod fermecător de a ne învăța
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_educatiei_un_dascal_de_scoala_noua_si_gramatica_lui_poetica_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
ochii multora îi fascinează, vorbindu-le le pornește mecanismul înregistrării în memoria profundă. Este un om frumos, cald, cu gestică elegantă, surâzâtoare, generoasă, cu măsura cuvântului și înțelepciunea lui. O întâlnire cu realizatoarea Theodora Popescu e un noroc rar, o conversație cu ea e o amintire împăturită în rulourile sufletești. E atât de plăcut să fii alături de maestră, e atât de scurt timpul atunci, dar e lung și permanent în memorie. „Florile”, grădinărite de realizatoarea Theodora Popescu s-au udat cu
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411876317.html [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
în câmpul vizual și trebuie să fii tot timpul mai sus pe versant decât ei, ca să poți fugi, marginalizarea nu ți se mai pare o problemă”, le spune doctorul în silvicultură. Au trecut mai bine de doi ani de la această conversație. De atunci, și-a dat demisia de la ocolul silvic, a făcut plângeri la DNA, la primul ministru, la Administrația Prezidențială, iar povestea sa a fost spusă în documentarul Clear Cut Crimes, realizat de Rise Project despre mafia lemnului. Mihail Hanzu
Românii schimbării. „Semnează, inginere, că, dacă nu, îți fac rău!” Doctorul în silvicultură care s-a luptat cu mafia lemnului ca să apere o pădure din județul Sibiu by https://republica.ro/romanii-schimbarii-zsemneaza-inginere-ca-daca-nu-iti-fac-rau-doctorul-in-silvicultura-care-s-a-luptat [Corola-blog/BlogPost/338066_a_339395]
-
în materie de estetică și istorie literară, se impune o confruntare permanentă cu opera sau cu alte documente ale vremi. Alături de naturalețe, sinceritate, spontaneitate, ce sunt caracteristicile artei epistolare, mai adăugăm plăcerea de a scrie scrisori, ca o prelungire a conversațiilor dincolo de salon, obicei ce-și găsește originea în societățile rafinate, cu ecouri și în secolul al XIX-lea românesc, cum ar fi Alecsandri sau Odobescu. E o consecință firească a talentului epistolary, care acționează nu din motive exterioare, ci din
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
nu s-a dorit învingătoare și chiar prin aceasta învingătoare este: „Ăsta sunt eu. Norman, fiul lui Marcu Manea” (p. 188). I. Ca un făcut pare să fi fost întâlnirea cu evaluările și experiențele rafinate reflexiv de Norman Manea în conversația specializată și de înaltă altitudine pe care acesta o poartă cu Edward Kanterian în „Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian” (Iași, Editura Polirom, 2010). Fundamentul biaxial al acestui contact aparent predestinat constă, pe de o parte, într-o convergență
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/norman-manea-elementele-formulei-existentiale-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
dintre cele mai deosebite persoane pe care le-am întâlnit în călătoria mea pe tărâmul literelor, scriitorul Dumitru Tâlvescu. Un pasionat al fenomenelor paranormale, pasiune pe care o împărtășesc și eu, Dumitru Tâlvescu mi-a fost un agreabil tovarăș de conversație, dăruindu-mi volumul „Altfel, poemele” o carte mustind de liniștea adâncului sufletesc și de miracolul descoperirilor filosofice. Din păcate, m-am bucurat prea puțin de prezența sa, deși mi-aș fi dorit ca, măcar pentru o vreme, timpul să ne
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1436841462.html [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
reflectată și în decizia lui CEDO din 2006 în cazul Konrad v. Germany care a respins drepturile părinților de a-si educa copiii în conformitate cu valorile morale personale. De acum înainte familia, căsătoria, și „ai cui șunt copiii” devin instituții și conversații exclusiv statiste pe care statul le construiește după plac. Această perspectivă e cunoscută sub numele de „perspectiva constructivista” a familiei pentru că statul, nu natură și firea lucrurilor, o definește. Avalanșă împotriva relațiilor biologice de familie se identifică. Numărul intelectualilor, al
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? by http://uzp.org.ro/copiii-bodnariu-ai-cui-sunt-ei/ [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
cu totul. Pozele, imaginile, scrierile erau incredibil de atrăgătoare. Putea să converseze cu ea în engleză, franceză, spaniolă sau germană. Ajunseseră să vorbească chiar amestecat. Și tot se înțelegeau... atât de bine... „sau așa mi se pare mie”, gândi Iulian. Conversațiile cu femeia îi creau o stare de extaz inexplicabilă. Exprimările ei poetice erau îmbibate într-un romantism, care atrăgea chiar un bărbat cu inima de piatră. „Fata asta știe ce zice, sau mai bine spus, ce scrie”, medită Iulian. Ar
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1451679965.html [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
teme în caleașca ce străbătu sub clar de lună străzile aproape pustii la acea oră. Urmară zile plăcute în compania nobilului cavaler cu plimbări în caleașcă prin împrejurimile orașului. Apoi vizitară palatul țarist unde fata rămase încântată. De fiecare dată conversația era purtată cu abilitate de româncă despre marii scriitori ruși, despre războiul lui Kutuzov cu Napoleon Bonaparte și atunci prințul Ivanovici îi făcu o surpriză ducând-o la muzeul Borodino. Acolo rămase uimită, fiindcă nu mai văzuse așa ceva. Pe rotund
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1424253332.html [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
primește atâta înverșunare din partea celui cu care trebuia să împartă extazul unei atari așteptări pline de speranțe. Pare că nu s-a exprimat bine și bărbatul ei nu înțelege exact despre ce vorbește ea. Preț de câteva fracțiuni, își derulează conversația, de la începutul ei. Nu ... nu ea este de vină. S-a exprimat corect și a spus esențialul, exact cum era de spus. ... și atunci?! - Lucian, nu te înțeleg. Parcă n-aș vorbi cu tatăl copilului meu. Probabil că nu te-
VI de LIA BEJAN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476783120.html [Corola-blog/BlogPost/374122_a_375451]
-
de o damă de-acolo. Recunosc, sunt posesivă și geloasă. Am luat foc. Am spus și ce nu se cuvenea. Rănile mele sunt încă sângerânde și el îmi povestea de fragilitatea d-nei...Într-o clipă s-au dus ani de conversație, nopți de povestiri, de lacrimi și zâmbete împărtășite. Nu am o explicație logică, dar de n ori, în lungile mele insomnii, niciun leac nu mi-a fost de folos...nici medicamentos și nici naturist. După o conversație cu Radu...” Radu
FLORIILE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Floriile.html [Corola-blog/BlogPost/349667_a_350996]
-
dus ani de conversație, nopți de povestiri, de lacrimi și zâmbete împărtășite. Nu am o explicație logică, dar de n ori, în lungile mele insomnii, niciun leac nu mi-a fost de folos...nici medicamentos și nici naturist. După o conversație cu Radu...” Radu de la Iași”...puteam să adorm, ca un copil...fără griji. Un somn liniștit, fără spasme și coșmaruri. Cel mai des visez că sunt abandonată...într-o gară, într-o stație de autobuz...deși nu mi s-a
FLORIILE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Floriile.html [Corola-blog/BlogPost/349667_a_350996]