765 matches
-
dobândă redusă uniform pentru întreaga țară, sau va dispune achitarea lor într-un termen mai scurt reducându-se însă întreaga datorie și dobânzile acumulate cu consimțământul creditorului. Agricultura: Regularea datoriilor pe termen lung cu dobândă mică. Crearea unui institut de conversiune a datoriilor astfel regulate în măsura și cadrul posibilităților de credit. Pentru asigurarea continuității în politica de stat trebuie alcătuit un Statut Economic. Acest Statut trebie să fie apărat contra oricăror interese lăturalnice și fluctuațiuni politice prin crearea unui Consiliu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
libertate de comerț și spirit de sacrificiu. În toate statele s-a ajuns la concluzia necesității schimbării sistemului monetar și, în special, se tinde spre schimbarea acoperirii-aur. Se impune etatizarea aparatului bancar, transformarea concomitentă a monedei prin moneda-ipotecară legată de conversiunea generală a datoriei [...] Aceste trei puncte formează un tot unitar și sunt, în același timp, bazele unei autonomii economice, către care tind toate țările. Problema privită din punctul de vedere al șefului, al partidului, al oportunității și al riscurilor eventuale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Astfel, se vor putea găsi noi posibilități și se vor achita obligațiile statului către slujbași și pensionari. Am fost ce dintâi, care am cerut, încă de la alegerile trecute ușurarea datoriilor plugărimii. Dacă se asculta cuvântul nostru în Parlamentul trecut, legea conversiunii ar fi fost mai limpede și mai folositoare. Prin modificarea și îmbunătățirea ei vom reda plugărimii noastre putința creditului ieftin ce astăzi îi lipsește. Și pentru datoriile orășenești se poate găsi o soluție înțeleaptă, fără a zdruncina ideea de proprietate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Partidul Național Liberal se află, prin mișcarea noastră, în pasul vremii. Programul nostru de înfăptuiri vă este cunoscut. El cuprinde și în ordinea politică și în cea economică, lichidarea pasivului. Noi vrem să o înfăptuim, printre altele, prin următoarele măsuri: conversiunea generală a tuturor datoriilor, scăzându-se la valoarea de astăzi a bucatelor și a pământului, printr-o singură măsură, fără plafoane și categorii. Vom trage o linie de despărțire între trecut și viitor. Pentru trecut, conversiune. Pentru viitor, datoriile noi
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
altele, prin următoarele măsuri: conversiunea generală a tuturor datoriilor, scăzându-se la valoarea de astăzi a bucatelor și a pământului, printr-o singură măsură, fără plafoane și categorii. Vom trage o linie de despărțire între trecut și viitor. Pentru trecut, conversiune. Pentru viitor, datoriile noi, plătite la zi, pentru ca creditul să poată renaște. Scăderea birurilor, a taxelor și a tarifelor care împiedică acțiunea și desfacerea. Plata datoriilor din străinătate în natură, pentru a putea ajuta exportul și prețul bucatelor, ajutând astfel
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
legea promulgată la 7 aprilie 1934 a avut un impact negativ asupra organizației de credit din România, determinând falimentul unor bănci comerciale mici și mijlocii. Lipsa creditului a determinat efectele negative asupra agriculturii, deoarece cei care se bucuraseră de avantajele conversiunii au ajuns în imposibilitate de a mai contacta noi împrumuturi. Șerban Rădulescu Zoner, coordonator, Gh. Cliveti, Gh. Onișoru, D. Șandru, A. Stan, Istoria Partidului Național Liberal, Editura All, București, 2000, p. 232. 463 Iulian Oncescu, Andrei Tudorache, "Victor Slăvescu-ministru de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sociale prin planificarea urbană La începutul anilor 1960, ipoteza potrivit căreia orașul reprezintă un pol de dezvoltare care permite o mai bună echilibrare a dezvoltării regiunilor i-a conferit acestuia un loc strategic în elaborarea politicii de amenajare teritorială. Această conversiune a amenajării teritoriale în problema dezvoltării urbane a consolidat aspectul său voluntarist; ea substituia tatonărilor empirice ale perioadei de început o formalizare complicată a filosofiei sale. Politica de amenajare teritorială nu voia să mai dea impresia că este o politică
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
spiritual și tocmai datorită lui, materie pentru un discernămînt ofensiv, creator. în masa de carențe a condiției moderne s-ar putea afla șanse neașteptate, aparte, niciodată întîlnite pînă acum, puncte de sprijin pentru orientarea verticală. Există, ne spun tradițiile spirituale, conversiuni care transformă conștiința acută a lipsei în elan anagogic. Pentru o seamă de autori, criza modernității e nu numai de descris în articulațiile ei, ci de valorificat. Excepția modernității în raport cu lumile tradiționale e de pus la încercare cu noutatea, diferența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
semnificație", însă reprezentanții Școlii de la Tel-Aviv susțin că (re)actualizarea unei structuri lingvistice într-un text rezultat în urma traducerii nu conduce întotdeauna la o determinare a "conținutului" existent în textemul din discursul-sursă. Dimpotrivă, Toury a emis chiar o "lege" ("legea conversiunii textemelor în repertoreme"6), potrivit căreia orice traducere tinde către convenționalizarea textemelor din discursul-sursă, prin reducerea lor la niște formule cât mai uzuale/abstracte. Prin urmare, deși promit să ofere prin deschiderile lor sugestii utile pentru un vast câmp de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cercetări Științifice din Karlsruhe, Germania. Acest centru include circa 10 institute de cercetare care se preocupă de tehnologiile microsistemelor utilizabile în diferite domenii, inclusiv în cele interdisciplinare. Cercetările sunt efectuate în două direcții: - Dezvoltarea cercetărilor de bază de lungă durată;Conversiunea de scurtă durată a rezultatelor existente în produse de piață. Scopul principal al cercetărilor este utilizarea potențialului microtehnologiilor materialelor în practică, căutarea de soluții inovatoare și economic atractive ale problemelor, transferul în aplicații al rezultatelor obținute în știința materialelor și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Georgeta HORELU, Daniela PĂIUȘAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93153]
-
spiritual și tocmai datorită lui, materie pentru un discernămînt ofensiv, creator. în masa de carențe a condiției moderne s-ar putea afla șanse neașteptate, aparte, niciodată întîlnite pînă acum, puncte de sprijin pentru orientarea verticală. Există, ne spun tradițiile spirituale, conversiuni care transformă conștiința acută a lipsei în elan anagogic. Pentru o seamă de autori, criza modernității e nu numai de descris în articulațiile ei, ci de valorificat. Excepția modernității în raport cu lumile tradiționale e de pus la încercare cu noutatea, diferența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
transformat în simplu instrument sau declarat inutil. Rolul său a încetat. De unde, incompatibilitatea structurală literatură politică la nivelul angajamentului practic. El poate avea forme absolute, pure, mistice, radicale (trecute atent în revistă de Matei Călinescu) doar în spațiul ideal, al conversiunii politice. Acțiunea concretă prin compromisurile și adaptările sale inevitabile produce decepția și deziluzia, de unde și dezangajamentul practic. Și la noi, chiar și în împrejurările actuale, se poate observa uneori o situație analoagă. Atât guvernul, cât, pe alocuri, și opoziția nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a "chemării profetice". Mesajul lui Cucoaneș, decriptat cu greu de povestitor, "vox clamantis in deserto" se referă la inutilitatea profețiilor sale. Posibila identificare cu Eliade "într-o încercare de autoportret simbolic (...) ar aproxima alegoric o cotitură interioară, urmare a unei conversiuni mistice sau a unei puternice epifanii în vara anului 1933. În astfel de condiții, eroul s-ar fi retras în el însuși, în munții din suflet, în sinele sau inconștientul său jungian, reprezentându-și drama chemării. Această interpretare ar fi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și posibilitatea minus-cunoașterii, adică a formulării antilogice (antinomice) a cripticului, fără a-l descifra (raționalizare ecstatică)"122. Înțelegând acest lucru, Constantin Noica interpreta filosofia lui Blaga drept "expresia rațiunii însăși, cu o raționalitate extinsă până la minus-cunoaștere, până la integrarea negativului, până la conversiunea metafizică"123. Lucian Blaga distingea într-una din scrierile sale124 mai multe "moduri de raționalizare" a existenței. Am putea spune că, prin descoperirea metodei dogmatice, acest inventar se îmbogățește cu încă un mod. Cum spune un comentator, "în corpul pluralismului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fi înlocuit cu un echivalent inadecvat"199. Desigur, cunoașterea individuată nu are această conștiință, fiind stăpânită de "iluzia adecvației", credința că a ajuns la revelarea nealterată a obiectului 200. Astfel, orice act de cunoaștere nu este altceva decât o conversiune apologică a misterului, cum spune Blaga, o formă de apărare a acestuia. Cea de-a doua formă a acestei conversiuni apologice este integrarea cunoașterii în mister ca atare. Acest mod al censurii apare în ceea ce Blaga numește "cunoaștere luciferică". Spre deosebire de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
credința că a ajuns la revelarea nealterată a obiectului 200. Astfel, orice act de cunoaștere nu este altceva decât o conversiune apologică a misterului, cum spune Blaga, o formă de apărare a acestuia. Cea de-a doua formă a acestei conversiuni apologice este integrarea cunoașterii în mister ca atare. Acest mod al censurii apare în ceea ce Blaga numește "cunoaștere luciferică". Spre deosebire de celelalte moduri de cunoaștere, care procedează într-un fel de "stare de grație" și au un "caracter receptacular", cunoașterea luciferică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru înțelegerea hierofaniilor. Paradoxul hierofaniei dezvăluie o dialectică a sacrului și profanului ce nu poate fi descrisă decât angajând resursele gândirii antinomice. Între sacru și profan se instituie o relație complexă, între ele existând o permanentă continuitate și interferență, o conversiune reciprocă. Sacrul trece în profan, iar profanul poate institui sacrul 562. Sacrul și profanul coincid paradoxal în același obiect, fără să se anuleze reciproc, fără să-și piardă propria condiție 563. Prin aceasta, hierofania dezvăluie "paradoxul că realitatea absolută, infinită
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
culmi, se pare, configurată la altitudinea unei imposibile cuprinderi; nu imaginarul tărâm de nicăieri, rod al spaimei de real și al distanțării compensatorii, ci lumea reală a cărei culme e veșnicia însăși, slava ei întrevăzută în aprinderea astrului. Imaginația realizează conversiunea ascensională prin care ceea ce apare deasupra sensibilului și sub inteligibil se arată a fi fâșia îngustă a unei liziere invizibile 3 din care accesul se face în ambele direcții, cota înaltă de pe culmea căreia se vede atât versantul manifestărilor materiale
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
evanescenței, într-o lume intermediară - a lui nici...nici - în care spațiul și timpul sunt încremenite 4, totuși poate o lume a veșnicei culmi ("Poate e un etern amurg"), lumea dintre. Nu numai că exterioritatea se înscrie în dispariție, dar conversiunea ascensională amintită este o interiorizare, o adâncire din perspectiva căreia datele prezenței exteriorului devin nevăzute. Interiorul se răsfrânge în exterior, ab extra ad intra, întoarcere pe dos a stărilor spirituale lăuntrice ieșite în afară, manifestate în imagini care se arată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
limpezite ca frumusețe a lumii. Este lumina suprafirească din poemul Taborul 69, în care - spre deosebire de Horeb lăuntric, dar complementar acestuia - revelația nu mai e căutată, ci împlinită. Înălțarea sufletului în slavă e o întoarcere acasă (" Noi, copiii Slavei, ne-nturnăm acasă"), conversiunea transfigurării ("noi, schimbații mai presus de îngeri") în strălucirea albă a Schimbării la Față70. În acest mediu inimaginabil al ivirii imaginii, "din marmora în lespezi cu miezul de amiază,/ Nălucitoare piatră de sine luminează,/ Și-n ziua împietrită frontoanele-aninate/ Destăinuiesc
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
privirea; lumina ne privește în măsura în care ea face privirea. Chiasm care cuprinde - în același mănunchi de raze - atât lumina care "coboară din deal spre o vale", procesiunea în orizontul "opal" al lumii fenomenale, cât și lumina "urcând o vale spre deal", conversiunea spre orizontul "oval" al soarelui orbitor. Imaginea nu e mai mult, dar nici mai puțin, decât răscrucea luminii, forma voalată în care vederea e întretăiată, figura clar-obscură prin care se vede strălucirea inaparentului. O ultimă ipostază a luminii ce taie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
atare destinată să se depășească prin slujirea unei desăvârșiri care o transcende în starea ei de natură pură, autosuficientă, purtând în sine posibilul infinitului care îi dă sensul creșterii și al arătării. "Este vorba - adaugă poetul - de-o aproape invizibilă conversiune lăuntrică" a ochiului care privește, căci a vedea natura în acest fel presupune o răsucire a făpturii care nu numai că adoptă o altă atitudine în fața existenței naturale, ci se lasă pătrunsă de adâncul lucrurilor, acolo unde nu natura ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Iubirea de patrie, vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 200. Referință pe care o vom reda în continuare prin sigla IP I. 2 Precum rațiunea, natura "pare că sucombă sub povara misterului, se produce în ea ceva analog unei conversiuni, care e renaștere, acces la o lume nouă" (Henri de Lubac, Le mystère du surnaturel, ed. cit., p. 217). 3 Starea de copilărie a poeziei, în IP I, pp. 133-138, pagini din care vom cita în continuare. 4 Fiind o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sau programele politice care preconizează laicizarea întregii vieți publice" (Dicționar de filozofie, 1978: 395). Numeroși termeni filozofici au statutul de termeni interdisciplinari, veniți dinspre limbaje conexe și/ sau dinspre limbajul științelor exacte prin transfer metaforic: entropie (gr. en "în"+ trepo "conversiune, involuție") este un termen introdus în termodinamică în 1850, de către R.S. Clausius, unde desemna "o mărime fizică, care indică gradul de ireversibilitate al proceselor fizice, în special al transformărilor energiei" (Dicționar de filozofie, 1978: 223). În matematică, entropie "este o
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de altfel, folosit și pentru a realiza timpul viitor): (v)reaș cînta, (v)reai cînta etc. În cazul infinitivului prezent, se remarcă faptul că limbile romanice au dezvoltat substantivarea, fenomen rar în latină. Uneori, în aceste limbi, infinitivele au suferit conversiuni totale în substantive: rom. încăpere, it. piacere, fr. devoir, sp. pesar, pg. poder. Există și situații în care unele substantive din franceza veche se folosesc în franceza modernă numai ca substantive: loisir, plaisir. Spre deosebire de moduri, timpurile verbale s-au păstrat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]