564 matches
-
Dar Bobby Crawford? Era foarte apropiat de Frank. — Erau apropiați. (MÎinile ei strînseră mai tare balustrada.) Prea apropiați, de fapt. Mai bine nu s-ar fi cunoscut. — De ce? Crawford pare un ins agreabil. Cam maniac uneori, dar are un farmec copilăros cît pentru o gașcă Întreagă. Avea cumva prea multă influență asupra lui Frank? — În niciun caz. Frank se folosea de Bobby. Asta-i cheia Întregii povești. Privi spre casa Hollinger, apoi făcu un efort să Întoarcă spatele ruinelor Întunecate. — Ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
spus că vă poate primi acum, spuse Sonny Gardner, care mă aștepta lîngă piscină, apoi mă conduse către masă. Helmut și Wolfgang, doi prieteni din Hamburg. — SÎnt surprins că nu poartă zgărzi de cîini, am comentat, cercetînd cu atenție figura copilăroasă, dar vigilentă a lui Gardner. Sonny, nu te-am mai văzut În ultima vreme pe la Clubul Nautico. — Doamna Shand a hotărît să lucrez aici. O pasăre se porni să fîlfîie din aripi prin pergola cu trandafiri; Gardner Își duse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de răzbunare și curiozitatea referitoare la motivațiile lui. Relaxat, lovea ritmic cu jurnalul În genunchi și se amuza de felul cum țineam În frîu puternica mașină, refuzînd să-i etalez performanțele. Ne apropiam de port, iar eu Îi observam felul copilăros În care se bucura de tot ce exista În jurul lui. Modestele mele calități de șofer, un schior pe apă care făcea slalomuri În urma șalupei care Îl trăgea prin golf, turiștii vîrstnici izolați pe un refugiu pietonal, toate Îi smulgeau același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
oamenilor, ca răspuns la ceva cu nimic mai radical decît pura și simpla plictiseală. Crawford profitase de coincidență pentru a da frîu liber unei violențe latente să iasă la lumină purtînd machiajul impus de el, cel al unei credințe aproape copilăroase că era În stare să provoace lumea să sară În picioare și să răspundă la chemarea lui cu egală Însuflețire. La fel cum Își dorise să fie Înfrînt de mașina de tenis, acum Îmboldea complexul Costasol să se regrupeze Împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
următorul port unde se face escală. — Dragă Charles... (Paula mă luă de mînă și mă trase spre oglindă, adresîndu-i-se imaginii mele reflectate, de parcă se simțea mai În largul ei În lumea aceea Înversată.) Ești obsedat de el. Tot farmecul ăla copilăros, figura de tînăr ofițer de armată care-i trezește din amorțeală pe băștinașii vlăguiți... — Și ce-i rău În asta? Îmi pare o descriere destul de corectă. — Tu n-ai văzut decît stadiile premergătoare, bombele puturoase și farsele cu așternuturi. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
alte pueble. — Da? am rostit, simțind o ciudată Împunsătură dureroasă la gîndul plecării lui Crawford. Mai sînt o mulțime de lucruri de făcut, o să mai stea aici o vreme. Toți au nevoie de el - În zilele noastre, cantitatea de farmec copilăros și entuziasm e destul de anemică la sol. L-am urmărit la lucru, Paula. Își dorește sincer să ajute pe toată lumea. A descoperit modul ăsta bizar de-a-i convinge pe oameni să dea ce au mai bun În ei. Te și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Vest și Gaza, ci Israelul însuși. Un mesaj ideologic intransigent. Khalil al-Shafi se ridică din scaun pentru a-i strânge mâna lui Maggie. —Domnișoară Costello, am auzit că v-ați răzgândit în privința retragerii ca să veniți aici să opriți ciorovăiala noastră copilăroasă. Gluma și informațiile din interior pe care le presupunea nu o surprindeau. Nota rezumativă pe care i-o scrisese Davis o înștiințase că trebuia să se aștepte la un partener de discuție inteligent. După mai mult de un deceniu petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
alb și multe feluri de gri. După cum i se spusese, podeaua era împărțită în trei panouri distincte. Cel mai îndepărtat părea a fi schița unei sinagogi, incluzând două candelabre evreiești tradiționale, menora-ul. La bază, se afla un tablou primitiv, aproape copilăros, cu Avraam sacrificându-l pe fiul său, Isaac. Dar privirea îi sări imediat la panoul cel mare din mijloc. Înfățișa un cerc, împărțit în douăsprezece segmente, câte unul pentru fiecare semn al zodiacului. Ziad lumină cu lanterna fiecare imagine, oprindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
unul din afara lor. Poate și pentru că nu duceam viața lor, nu mă complăceam în bârfe și alte mărunțișuri din astea. Iorda și Necșoiu mă țineau, cât de cât, lângă ei, alături și de ceilalți. Altfel, îmi erau indiferenți, îi consideram copilăroși (cum și sunt, de multe ori) și orice discuție prelungită cu ei mi se părea pierdere de timp. Dar dincolo de aceste mofturi de ins țâfnos rămâne marea lumină a prieteniei care ne-a unit în anii noștri tineri și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-se spre scări. — Am avut o zi lungă, sunt epuizat și sătul, iar tu te iei de mine de cum intru pe ușă. Las-o mai moale, mamă. Nu m-am luat de tine, Ben, nu mai fi așa sensibil și copilăros. Cina e gata cam în douăzeci de minute, apropo. M-am întors și am pornit spre bucătărie. Ce-avem? a întrebat Ben fără vreun interes evident, îndreptându-se către scări. — Carne tocată. — Minunat. — Ești cumva sarcastic, Ben? Să nu fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
să-ți dezmorțești un pic picioarele și acum ești în drum spre casă. Am decis să nu spun nimic, ci doar să mă întorc acasă și să-l aștept, fără să trebuiască, dacă am noroc, să-i arăt cât de copilăroasă fusesem. L-am privit cu drag - nu ai prea des ocazia să îți privești soțul fără ca el să știe, doar când doarme, desigur, dar asta nu se pune. Și, oricum, niciodată nu mi s-a părut că seamănă cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
să despărțim doi prieteni. Calmați-vă, doamnă. Melania Lupu, cu ochii palizi, inundați de lacrimi, dădu recunoscătoare din cap. Dragu, clătinîndu-se ca un cocostârc bolnav, înalt cât ușa, o privea îngăduitor: "Nu-și dă seama de situație. E atât de copilăroasă! Norocul ei... Florence, în schimb, suferă groaznic" și scrută pe furiș chipul boțit al bătrânei. Doamna Miga își înfundase bărbia în gulerul de blană ridicat peste urechi. Rămăseseră afară ciuful alb și ochii vii, strălucitori ca niște pietre mobile. ― Mă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Țineți scama de orientarea literelor! Grigore Popa clătină din cap edificat: ― Pe lângă asta, Vitto Genovese e un copilaș dulce... Părea interzis. Bătrâna pe care de ani de zile se obișnuise s-o nesocotească, o femeie lipsită de interes, bleagă și copilăroasă cu pisicile și brazii ei de Crăciun ― tăia cu o săptămână înainte steluțe și panglici de staniol, bucurîndu-se ca o fetiță ― cu pantofii ei micuți și uzați unde-și punea singură câte un cadou ieftin, cu colecția de ilustrate înflorate
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dreapta și am oprit imediat. Ne-a cuprins umbra unui zid. Mi-am amintit de tânărul leșinat și m-am întrebat dacă n-a murit între timp. M-am uitat, mi s-a părut că geme. Avea ceva nespus de copilăros pe figură, iar părul blond, destul de lung, îi acoperea puțin obrazul. O clădire impunătoare, gălbuie, cu un etaj, s-a ivit în fața noastră și desupra intrării, sub stemă, se afla un ceas încastrat care arăta ora două și jumătate. Sub
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
privea cu ochii lui spălăciți și buni în depărtări, cuprins de un simțământ de sfârșeală... poate, poate o vede pe baba lui, pe blânda lui Lina pe undeva, printre stele... - Lina era firavă, ca o trestie, murmura bătrânul printre lacrimi, copilăroasă ca laptele dulce și sărată ca lacrimile!.. Demult, demult... în tovărășia tinerei lui neveste, care suradea mereu, și a unui prun care făcea flori roz în fiecare primăvară, au trăit clipe de fericire. În acea vreme, patima lui Toma pentru
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tandrețea la care aș visa, cum se face ca tocmai ea să se afle departe, ea care ar reuși să fie cel mai aproape?... Orhideea sentimentală, perla care mă însoțește dincolo de aparențele realității... * Ce înseamnă să te simți tînăr, adolescent, copilăros, plin de energie, de dorința de a explora această lume, de a te asemăna acestui univers imprevizibil mereu gata să ofere ceva în plus, ce înseamnă să ai chef, să fii gata pentru miracolul inspirant al fiecărei secunde în care
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
și să te înalți, ce înseamnă această stare indescriptibilă, iremediabil esențială și necesară? De ce să ții cont de aparențe dacă totul e relativ și ceea ce are importanță este mereu esențialul? Iar esențialul e să te simți și să fii mereu copilăros, adolescent, nebun de legat... adică viu cu adevărat. În loc să ți se pară totul insipid, lipsit de culoare sau scop sau sens, tern și monoton ca o apă de ploaie la o temperatură mediocră, în loc să treci prin zi și prin timp
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
simpla idee că Clio Aames este reală și face parte din lumea asta îmi provoacă durere. Am ridicat piciorul pe sub masă și am încercat s-o împing. Ea îmi ghici gândul și lăsă scaunul jos pe toate cele patru picioare. — Copilăros, zise. Mai târziu în aceeași seară, ne-am trezit discutând cu un cuplu de excursioniști din Londra. Pe-atunci eram plecați de acasă de aproape cinci săptămâni și era doar a doua oară când purtam un soi de discuție pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-o baltă. — Nu, haide, cum să reacționez? — Ca un copil. Un val acru de furie îmi urcă în gât și am strâns tare din dinți până când s-a retras. — Am avut încredere în tine, Scout. Încredere oarbă. Ai dreptate, ce copilăros din partea mea! Fiindcă ea nu reacționă în nici un fel, alte cuvinte înțepătoare mi se îngrămădiră în gât vrând cu disperare să-i spargă scutul acela stupid și impasibil. — Ei, nu-ți face griji, n-o să mai repet greșeala asta. Scout
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
glas. Trebuie să ai cu ce să te aperi. La urma urmei, nu-i decît fratele meu! Ia-l, te rog! Văzînd că nu face nici un gest, apucă ea Însăși sfeșnicul. Fața ei crispată avea o expresie teatrală și cam copilăroasă. Ai fi zis că-i o școlăriță În rolul lui lady Macbeth, pe care simțeai nevoia s-o liniștești, spunîndu-i că toate Întîmplările din piesă nu-s chiar adevărate. Ca și cum ar fi fost Într-adevăr vorba de o repetiție, Anna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
părul șaten și nasul foarte mic. Pentru că am ceva probleme cu vederea, port ochelari, de care sper să scap când voi mai crește. Sunt un copil isteț, harnic, cuminte, foarte respectuos și cinstit. Unii colegi îmi spun că sunt cam copilăros. Dar, din păcate, uneori mai fac obraznicii și îmi supăr părinții. Mă străduiesc însă să-mi repar cât mai repede greșelile și astfel să fiu iertat. Îmi petrec o mare parte din timp la școală, unde învăț multe lucruri interesante
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
totuși mai fac și eu ascultare de sfaturile părintești și îmi îndeplinesc sarcinile școlare, dovadă fiind rezultatele mele la învățătură și faptul că am făcut față cu succes testului de admitere în clasa a V-a. Unii mă consideră cam copilăros și cam zăpăcit, dar eu pot să vă spun că sunt un copil cu suflet bun, milos și cu frica lui Dumnezeu. Am prieteni puțini, dar buni, cu care îmi place să mă joc în aer liber sau pe calculator
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
neatentă la ceea ce am de făcut, iar uneori, dacă vreau ceva neapărat și nu îmi cumpară nimeni, devin supărăcioasă. Nu suport să mă scol prea dimineață, dar fac eforturi pentru a remedia acest lucru. Colegii îmi reproșează că sunt cam copilăroasă și vreau ca totul să fie numai după cum îmi place mie. Ca orice copil însă, îmi place tare mult să mă joc: de-a v-ați ascunselea, îmi place să ies afara cu bicicleta și cu rolele, să mă joc
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
că ar fi și bolnav. Deși pare mai tânăr decât oricare din noi. Face un semn circular, care nu exclude pe nimeni. Nu mai așteaptă să i se răspundă. Totdeauna tânăr, într-adevăr, un adolescent. Răzvrătit. Prea serios și prea copilăros, în același timp, calități care se și condiționează, nu-i așa... Tot timpul în luptă cu boala. Am auzit că ar fi bolnav încă din tinerețe. Nu numai de nervi. De plămâni... Acum e însă altceva, grav, așa se spune
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ca restauratoare, apoi muzeografă. Se impunea repede. Serioasă, harnică. Zile în șir în bibliotecă sau zăvorâtă în galerii. N-o mai interesa nimic altceva. Atunci mi-a vorbit o colegă despre ea. Se împrieteniseră. Spunea că e de o blândețe copilăroasă. Garanta pentru cinstea ei, aproape bolnăvicioasă. Retrasă, modestă, mută, cu nervii fărâmați. Susținea că posedă o grozavă intuiție artistică. Dar talentul cred că n-a fost decât modest, fără anvergură... Neagu mă plictisește, vorbește prea mult, cum i se întâmplă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]