722 matches
-
sau cum semnalează bătăile vânătorilor din Toscana. De aceea, "amendamentul" propus de Ridolfi, de a schimba lunile septembrie cu octombrie ar trebui să fie acceptat. Chiar dacă argumentul lui Ridolfi este foarte puternic, se poate lua în considerare o greșeală a copistului care a citi greșit abrevierea "9bre" că "7bre". Există totuși o problemă legată de Machiavelli și de migrația sturzilor ce merita să fie studiată în legătură cu argumentul anterior, deoarece nu avem încă o datare sigură pentru un sonet al secretarului florentin
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Barberini, pe care cea mai mare parte a specialiștilor o considera a fi versiune derivată din Apografo. În același timp, este puțin probabil ca Ricci să fi introdus litera "D" fără că aceasta să aibă o semnificație. Este posibil ca copistul să fi încercat să salveze un fenomen textual. S-ar părea atunci că a fost un "D" în original, care ar fi fost cu siguranta parte a unui "Decembris"; dar în loc să scrie "Decembris", scribul lui Ricci a scris "D", urmat
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a citit "septembrie" în loc de "noiembrie" în transcrierea scrisorii din 9 aprilie, a prezentat grefierului pentru copiere o scrisoare pe care a datat-o din greșeală 10 septembrie. Apoi, pentru a nu contrazice o anume consecventă a acestor instucțiuni ale clientului, copistul a schimbat în scrisoare "septembrie" acolo unde era "noiembrie", iar la nivelul semnăturii a introdus un "oct." unde apărea foarte clar litera "D", de la "Decembris". 4. "Exilul" lui Machiavelli Încă de la inceput vreau să fac observația că exista multa confuzie
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
adus în cancelarie de Bartolomeo Scală 109. Acesta s-a născut la Nato în satul Montegonzi, aflat în apropiere de Montevarchi, tatăl său numindu-se "Fabiano", având ca nume de familie "Capuccioni". Fabiani a lucrat încă din perioada tinereții în calitate de copist la Marsilio Ficino, în casa căruia a și trăit până la moartea filosofului 110. Relația de prietenie dintre cei doi a fost puternică și de aceea, la moarte filosofului, tânărul sau scrib a fost menționat în testament 111; mai mult, în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scrib a fost menționat în testament 111; mai mult, în anumite situații tânărul scrib obișnuia să folosească că nume de familie "de Ficinis" sau "Fecino", chiar dacă nu există nicio dovadă a existenței unei legături de rudenie dintre cei doi. Printre copiștii Cancelariei, acesta pare să fi fost deosebit de eficient, iar numele său apare într-o scrisoare din 20 octombrie 1500 adresată de Agostino Vespucci lui Machiavelli, unde apare un moment hazliu ce privea anumite probleme cu care se confruntă Fabiani. Totuși
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
10 decembrie 1513 în Apografo Ricci, Bibliotecă Nazionale Centrale di Firenze (Bibliotecă Națională Centrală din Florența), Ms. Palatino, E.B.15.10, cc. 150v-151v. În notele de subsol au fost trecute anumite observații ce privesc intervenția pe textul manuscrisului realizate de copist și de Giuliano de'Ricci, împreună cu opiniile noastre care sunt divergențe transcrierii publicate de Mario Martelli în Tutte le opere (Martelli), pp. 1158-1160 și care a fost folosită de toate edițiile ulterioare. Magnifico oratori florentino Francischo Vectori apud Summum Pontificem
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
molesto; e però sempre, con affanno e pena, al mal d'altrui è vigilante e desto"; și Vasari-Milanesi, VIII, p. 312: "per le comodità d'altrui". 150 Martelli: allhora. 151 "Mutarla" (schimbă-l): în manuscris cuvântul a fost corectat de către copist, deoarece acesta era inteligibil. 152 Martelli: accozarli. 153 "della": "la" corectata de Ricci în "della". 154 "et non": introdusă de Ricci într-un spațiu lăsat de copist. 155 "temo": introdus de Ricci la marginea paginii lângă un cuvant anulat. 156
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Martelli: allhora. 151 "Mutarla" (schimbă-l): în manuscris cuvântul a fost corectat de către copist, deoarece acesta era inteligibil. 152 Martelli: accozarli. 153 "della": "la" corectata de Ricci în "della". 154 "et non": introdusă de Ricci într-un spațiu lăsat de copist. 155 "temo": introdus de Ricci la marginea paginii lângă un cuvant anulat. 156 "sanza lo ritenere lo havere inteso": copistul a lăsat un spațiu scriind "sanzo ... lo havere în/teso" Ricci a introdus "lo ritenere", ulterior a anulat "ritenere" cu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
accozarli. 153 "della": "la" corectata de Ricci în "della". 154 "et non": introdusă de Ricci într-un spațiu lăsat de copist. 155 "temo": introdus de Ricci la marginea paginii lângă un cuvant anulat. 156 "sanza lo ritenere lo havere inteso": copistul a lăsat un spațiu scriind "sanzo ... lo havere în/teso" Ricci a introdus "lo ritenere", ulterior a anulat "ritenere" cu tot restul rândului, si a scris în margine "ritenere, lo havere." La "în-" di "inteso" a rămas anulată datorită greșelii
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scris în margine "ritenere, lo havere." La "în-" di "inteso" a rămas anulată datorită greșelii lui Ricci. 157 "di": introdus de Ricci de-asupra rândului. 158 Martelli: piacque. 159 "accetto" a fost introdus de Ricci într-un spațiu lăsat de copist. 160 Martelli: metterebbono. 161 "sendo ben": în manuscris apare corectat de Ricci din "se gli è ben". 162 "contennendo": ": în manuscris apare corectat de Ricci din "contendendo". 163 Martelli: "Et". 164 Manuscris: "die X D oct(o)bris". 165 Sursa
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de adolescenți pe călugă rul medieval pus să copieze pe brânci, ca un pensum, texte trans mise nouă peste veacuri, din generație În generație, cu completările În latineasca „de bucătărie“ ale pasagiilor din originalul pârjolit de flacăra feștilei, din vina copistului cu fruntea căzută de oboseală și somn peste aceste texte. Ceilalți profesori ai noștri, neîndrăznind sau incapabili să iasă din litera cărții sau din programă, n-au fost În stare să tre zească interesul nostru tineresc și curiozitatea noastră dragă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un instrumentar funcțional. Dar bibliografia? Ea își are începuturile încă din secolul al II-lea, î.Hr., cănd poetului grec Calimah i-a venit ideea să întocmească Tabelele operelor și scriitorilor iluștri din bibliotecă din Alexandria. Bibliograf a însemnat, la origine, copist de manuscrise. Astăzi, bibliografiile și fișele bibliografice „au devenit atât de importante pentru orice activitate intelectuală, didactica sau de cercetare, încât lipsa lor dintr-o lucrare științifică este echivalentă cu lipsa de documentare a autorului ei”. (Bibliografie, în nr, 51
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
George, raportăm următoarele: Din studiul dosarului de cadre de la Reg. CFR Iași, s-a stabilit că numitul, născut la... în Iași, fiul lui... și..., a lucrat la Regionala CFR Iași din 15.10.1923, la Bir. central telegrafic Iași, în calitate de copist auxiliar, apoi telegrafist, revizor de ace, impiegat de mișcare... până la 1 octombrie 1964, când a ieșit la pensie pentru limită de vârstă. În evidențele noastre, cel în cauză nu este cunoscut. În evidențele BID figurează un anume Predescu Gheorghe, născut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
România, dar și în cele de la Budapesta, și a căutat documentele mișcării feministe românești de la începutul secolului al XIX-lea și până acum. Multă vreme n-a avut nici bani de xerox și le-a copiat realmente manual ca un copist, până când am reușit să o ajutăm, intrând într-un proiect de cercetare, care i-a permis să-și facă xeroxuri. Ștefania Mihăilescu a reușit să ne restituie principalele documente ale mișcării feministe românești din ultimul secol și jumătate. Eu habar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cu atât "jos", din cauza formelor noi, "se-mpuținează pro-ducția"1. Clasele de jos sunt sărăcite, zic socialiștii, ca și Eminescu, printr-un număr nespus de mare de slujbași, "o droaie de prefecți, subprefecți, comisari, șpioni polițienești, controlori, controlori de controlori, copiști..., magistrați, portărei, avocați" etc., etc., creați de formele noi, "care iau mare parte din producțiune, consumînd-o fără nici un folos" - prin slujbași care se recrutează din vechile clase pozitive, "îndepărtîndu-se de la producțiune tot mai multe brațe". Această stare socială e apoi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
oferită de William Smith (prietenul apropiat al lui Chatterton), care detaliază acest eveniment: Atenția lui Chatterton a fost atrasă către pergamentele vechi cînd mama lui le folosea ca hîrtie pentru făcut sfoară. Desigur, devenise familiarizat cu pergamentele la biroul pentru copiști, așa că, preluîndu-le pe acelea pe care le folosea mama lui, a descoperit că erau foarte vechi și că semnăturile de pe verso erau scrise cu caractere diferite de cele aflate în uz acum. (apud Ingram 1916: 38) A înțeles de la mama
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Compune un catalog în care sînt listate cele șaptezeci de cărți pe care le citise pînă atunci, fapt care anticipează precocitatea sa extraordinară. 1767 - Devine ucenicul lui John Lambert, un avocat din Bristol, pentru a se califica în profesia de copist legal. În atelierul acestuia își petrece șase zile pe săptămînă transcriind documente legale, lucru care îi displace profund, dar programul relativ lejer îi permite să se ocupe și de chestiuni care îl pasionau (în special cercetarea trecutului). 1767-1768 În această
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
poet și autor dramatic. Deși era descendent al unei vestite familii boierești (din care făcea parte și comisul Ionică Tăutu), T. nu a reușit să termine decât patru clase, la Botoșani, fapt cu o influență decisivă asupra scrisului său. Ajuns copist la Departamentul Dreptății din Iași, participă la mișcarea revoluționară de la 1848. Cumpărându-și o moșie lângă Târgu Frumos, alternează agricultura cu preocupările literare și colaborează la numeroase periodice - „Steaua Dunării”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Buciumul”, „Reforma”, „Familia”, „Ghimpele
TAUTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
precoce activitate publicistică, debutând, cu versuri, la „Reforma” (1874), și editând, în 1875, împreună cu Al. Drăghicescu, „Acera română”, „foaie literară și științifică”. Urmează câțiva ani medicina (1878-1882), fără a-și termina studiile. Mult timp, începând din 1890, a fost funcționar (copist, subșef de birou, șef de birou) la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Gazetar prin vocație, T. a colaborat, din 1877, la foarte multe ziare și reviste bucureștene, adaptându-se cu mare ușurință profilului și nivelului fiecărei publicații. La „Albina”, „Amicul
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
ȚINCU, Nicolae (17.IX.1846, Turnu Severin - 29.VIII.1927, București), autor dramatic și traducător. Absolvent al Liceului „Sf. Sava” din București, Ț. intră copist la Cancelaria Consiliului de Miniștri, mai târziu fiind subprefect și director la Prefectură, contabil la Teatrul Național din București (1899) și referendar la Curtea de Conturi. Pentru că, în timp, s-a afiliat la mai multe grupări literare bucureștene, Ț. este
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
rantul Guichard de pe strada Știrbei-Vodă nr. 12 un prânz la „prețuri fixe“ costa 2,50 lei, iar cina, pe atunci mai substanțială decât prânzul, 3,50 lei, inclusiv vinul („1/2 butilie de vin indigen“). Bacalbașa, care era prin 1879 copist la Ministerul de Instrucție Publică, avea însă un venit lunar de 88 de lei. 230. Restaurantul Günther Albert (Guenter) aflat în apropierea bisericii Sf. Ionică, azi demolată, în spatele Palatului Regal, avea și o grădină, vestită în epocă (Grădina Alcazar). la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
searbăd, și zi, și ziar, și zână. Dar zid este slav, ca și zâmbet... Dimineața este latin. La fel, diligență, dimensiune, digresiune, dignitate, dialectic, dialog. Dar dijmă este slav. Ca și diac și diacon. Ce-i asta, diac? Aici scrie «copist, grămătic, cântăreț de biserică». Nu am auzit cuvântul ăsta”. Descoperea cuvinte stranii. Fonetica exotică readucea, brusc, timpul și spațiul care ne formaseră și deformaseră și ne aruncaseră, la un moment dat, În lumea largă. Aflasem, uimit, că fusese, Înainte de a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se referă la războiul ruso-turc din 1768-1774. Atribuirea, ca și afirmația că originalele redactate de D. s-au pierdut, păstrându-se numai copii (fragmentare) în miscelaneu, au fost contestate de N. A. Ursu, care demonstrează că aceste cronici aparțin celui considerat copistul culegerii, Simeon Hârs, al cărui nume a fost greșit descifrat de Em. E. Kretzulescu și transcris Simeon Hiară. SCRIERI: Istorie. Din ce pricină au început împăratul turcesc asupra împărățiii moscalilor oaste (publ. Em. Kretzulescu), RIAF, vol. XI, 1910, partea I
DUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
de grămătici de pe lângă Mitropolie, iar mai târziu dascăl la „Sf. Sava”. Egumen al mănăstirii Vieroși de lângă Pitești, în 1822 este numit episcop de Argeș cu sprijinul domnitorului Grigore D. Ghica. Activitatea lui G. unește deopotrivă munca de diortositor (corector) și copist, de traducător și autor al unor importante prefețe. În primii ani de viață monahală el transcrie o serie de manuscrise. Au rămas, din 1780, două miscelanee teologice și o copie după tipăritura lui Antim Ivireanul, Floarea darurilor, două copii, din
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
sub numele de Cronica buhușească), și un cronicar de Curte al lui Mihai Racoviță, căruia îi aparține a doua parte (1705-1729). Nicolae Mustea, al cărui nume este legat de titlul cronicii, cunoscută în istoriografie și ca letopisețul Pseudo-Muste, este doar copistul textului. Prima parte, ce cuprinde o expunere relativ obiectivă și imparțială a evenimentelor, începe cu domnia lui Eustratie Dabija, devenit domn oarecum împotriva voinței sale, prin intervenția la Poartă a unuia dintre intriganții boieri Ruset. Îi urmează la domnie Gheorghe
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]