1,574 matches
-
dirijor și compozitor român. A început studiul pianului la 6 ani. A urmat studii muzicale la Conservatorul Municipal și la Institutul de Artă din Timișoara, în perioada 1945-1949. Concomitent cu studiile, din 1946 până în 1949, a lucrat pe post de corepetitor la Opera Română din Timișoara. După terminarea studiilor, a lucrat ca maestru de cor la Teatrul de Stat de Operetă din București, unde a lucart din 1951 până în 1955. Concomitent, a lucrat la Opera Română din București, întâi ca dirijor
Cornel Trăilescu () [Corola-website/Science/318215_a_319544]
-
pe: Roxana Ioana Cîrciu, pianistă la Mozarteum Salzburg - Austria; Suzana Bartal, pianist concertist Paris - Franța; Laurian Tudose, pianist Londra - Marea Britanie; Andrada Raluca Mihalca, pianist concertist; Georgiana Teohari Vidican, pianistă și profesoară de pian la Wiesbaden - Germania; Fekete Katalin, pianistă și corepetitor la Gyula - Ungaria; Melia Szavo Garber, pianistă și profesor de pian la Hollins University Roanoke VA - U.S.A; Nicolae Vezure, bursier Erasmus la Weimar; Bujorel Hoinic, dirijor, Turcia; Sorin Petrescu pianist concertist la Filarmonica de Stat "Banatul" din Timișoara; pianist
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
în com. Dragsina, într-un fost conac boieresc. Când am împlinit 6 ani ne-am mutat la Timișoara pentru că eu și fratele meu Narcis să mergem la scoala acolo. Imediat am inceput lecții de pian cu un profesor care era corepetitor la Operă din Timișoara unde unchiul meu era vioară întâi. Până la liceu am fost solista în corul Palatului pionierilor din Timișoara, apoi în perioada liceala am fost solista corului Lic.5 și am luat premiul I la toate concursurile interliceale
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
și arte plastice din Buzău, pe care il absolvise cu numai șase ani în urmă. Face parte din formația „Nona”, condusă de profesorul Xenti Stănescu. În toamna anului 1980, Mihaela Runceanu devine profesoară la Scoala Populară de Artă din București. Corepetitor la aceeasi clasa, compozitorul Ionel Tudor. Dintre cei care i-au fost elevi se numără: Marină Florea, Silvia Dumitrescu, Dana Dorian, Gianina Olaru, Carmen Trandafir, Adrian Enache, Mădălina Manole, Nicola, Paula Mitrache, Miki (fosta solista a trupei K-pital), Maria Botta
Mihaela Runceanu () [Corola-website/Science/306020_a_307349]
-
Corului SOUND, cu aceeași activitate neîntreruptă. Între 2011 și 2014 a preluat baghetă Corului Național de Cameră „Madrigal”. În februarie-mai 2000 a asigurat producțiile artistice ale Corului Academic al Societății Române de Radiodifuziune. Între anii 1996-1997 a activat că maestru corepetitor și director artistic la Corului Național de Cameră „Madrigal”. În perioada 1994-1996, a fost lector la clasa de ansamblu vocal a Facultății de Music-Hall, Universitatea Ecologică - București. Activează că regizor muzical la Televiziunea Română, între 1980-1988, iar în perioada 1975-1980, a
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
de aprecierea publicului, precum și de cea a Rectorului din acea vreme, Ioan D. Chirescu (compozitor, dirijor și folclorist, rector al Conservatorului bucureștean între 1950-1955). După absolvirea Conservatorului și a Examenului de Stat, Albert Guttman a fost numit, în februarie 1960, corepetitor la Conservatorul din București (la clasele de violă, flaut, canto, operă). Este momentul în care pianistul începe o carieră pedagogică de succes, care se va desfășura în paralel cu cea interpretativă până aproape de sfârșitul vieții. La începutul anului 1960, Albert
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
5 IX 1939, în care este prelucrata tema Cântării din Săptămână Patimilor, De trei ori tăgăduindu-Te Petru. Interpreții sunt Theodor Lupu (v-cel), Constantin Silveștri (pian). În anii 40, Silveștri debuta că dirijor la Orchestră Simfonica Radio, fiind și corepetitor la Operă. Stagiunea 1942-43 când Opera Română e nevoită să-și desfășoare activitatea în localul Teatrului Regina Maria, reia, fără prea mare strălucire spectacolul de balet Nuntă în Carpați care îi adusese lui Paul Constantinescu în anul 1938 Premiul I
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ?i GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ?i MUZICALE by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Școala de Muzică și Arte Plastice nr.3 din București - recompensat cu Salariu de merit, în ultimii 2 ani. Din 2004 până în prezent, în paralel cu activitatea didactică, este colaborator constant al Teatrului Național Radiofonic, SRR, în calitate de regizor muzical, compozitor, corepetitor, interpret. În această calitate a realizat în jur de 50 de spectacole (cuprinzând toate genurile), în majoritatea proiectelor Redacției Teatru. A colaborat cu 15 regizori artistici (angajați ai Redacției Teatru și invitați). (spectacol nominalizat pentru Premiile UNITER ediția 2008 la
Stelică Muscalu () [Corola-website/Science/311674_a_313003]
-
Leonard Popovici<br> Muzica: Marcel Dragomir Regia artistică: Leonard Popovici<br> Muzica: Marcel Dragomir Regia artistică: Cristian Munteanu<br> Muzica: Dumitru Lupu Regia artistică: Mihai Lungeanu<br> Muzica: Ionel Tudor<br> Notă: La aceste spectacole a colaborat în calitate de regizor muzical, corepetitor și interpret. Premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol radiofonic în 2004<br> În cadrul proiectului Divertisment
Stelică Muscalu () [Corola-website/Science/311674_a_313003]
-
cu dirijorul italian Franco Ferrara. Vladimir Vlad Conta este astăzi dirijor al Operei Naționale București (din 2001), dar și invitat al mai multor teatre lirice și orchestre simfonice din țară și de peste hotare. Drumul său profesional a început ca maestru corepetitor la Opéra de Monte-Carlo și la Grand Théâtre din Geneva (Elveția), devenind apoi dirijor la Teatrul de Stat din Biel-Bienne (Elveția) și dirijor invitat permanent al unuia dintre teatrele lirice italiene cu cea mai frumoasă carte de vizită: Teatro Regio
Vladimir Vlad Conta () [Corola-website/Science/330311_a_331640]
-
Articolul 1 Se aprobă standardele profesionale de formare continuă pentru funcțiile didactic auxiliare din învățământul preuniversitar secretar școlar, laborant școlar, pedagog școlar, corepetitor, pe etape de formare continuă (debutant și cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat), prevăzute în anexele nr. 1-8*) care fac parte integrantă din prezentul ordin: ────────── *) Anexele nr. 1-8 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279378_a_280707]
-
auxiliară pedagog școlar - debutant (anexa nr. 5); ... b) Standardul profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară pedagog școlar - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat (anexa nr. 6); ... 4. standardele profesionale de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară corepetitor: a) Standardul profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară corepetitor - debutant (anexa nr. 7); ... b) Standardul profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat (anexa nr. 8). ... Articolul 2 Standardele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279378_a_280707]
-
formare continuă pentru funcția didactic auxiliară pedagog școlar - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat (anexa nr. 6); ... 4. standardele profesionale de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară corepetitor: a) Standardul profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară corepetitor - debutant (anexa nr. 7); ... b) Standardul profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat (anexa nr. 8). ... Articolul 2 Standardele profesionale de formare continuă pentru funcțiile didactic auxiliare din învățământul preuniversitar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279378_a_280707]
-
experimentat (anexa nr. 6); ... 4. standardele profesionale de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară corepetitor: a) Standardul profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară corepetitor - debutant (anexa nr. 7); ... b) Standardul profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat (anexa nr. 8). ... Articolul 2 Standardele profesionale de formare continuă pentru funcțiile didactic auxiliare din învățământul preuniversitar, cuprinse în anexele nr. 1-8*) la prezentul ordin, constituie un instrument necesar asigurării calității proceselor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279378_a_280707]
-
bucureștene, cu creații independente, dar și cu participări la divertismentele din opere, a suferit o serie de transformări care l-au dezavantajat. În prezent el nu mai are decât circa 60 de dansatori - soliști, ansamblu, maeștri de studii și maeștri corepetitori - și nici un coregraf angajat. Odată cu plecarea lui Oleg Danovski și decesul lui Tilde Urseanu și Vasile Marcu, posturile de coregrafi au fost desființate, iar toți cei care au montat ulterior, cu excepția Mihaelei Atanasiu venită din afară, erau soliști ai Operei
Un pas către redresarea baletului Operei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7301_a_8626]
-
care îndeplinește condițiile compoziționale, de acompaniament muzical și educație plastică, poate fi considerat o operă de artă. Deci, mișcarea estetică, exercițiul artistic bine prezentat devine ținta oricărei munci, muncă ce se realizează după cum bine știm în echipă: antrenor - sportiv - coregraf - corepetitor”. Alături de ceilalți factori ai antrenamentului sportiv (pregătirea fizică, tehnică, tactică, teoretică, funcțională, psihologică), pregătirea artistică are un rol deosebit de important în pregătirea gimnastelor, contribuind în mare măsură la obținerea înaltei performanțe. Astfel, procesul de elaborare a structurii și conținutului modelului
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
concurs nu este altceva decât un act de creație gimnico - sportiv sau un demers coregrafico - sportiv. Pentru a se obține artisticul în mișcare este nevoie de multă muncă, muncă ce se realizează după cum bine știm în echipă: antrenor - sportiv - coregraf - corepetitor. Prin pregătirea artistică se înțelege utilizarea în antrenamentul gimnastelor a mijloacelor pe care le oferă baletul clasic și gimnastica ritmică, mijloace ce vor fi adaptate specificului și particularităților gimnasticii artistice, în vederea realizării sarcinilor acesteia. Mișcările artistice din cadrul exercițiilor la bârnă
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
început simple, apoi combinate, din ce în ce mai complicate, în funcție de nivelul de pregătire al gimnastelor și de cerințele procesului de instruire. Se recomandă ca exercițiile de pregătire artistică să fie realizate de un cadru specializat (coregraf) în strânsă colaborare cu antrenorul și cu corepetitorul, în condițiile unei săli de balet, cu oglinzi și bară în dreptul lor. Așadar pregătirea artistică vizează calități majore ale execuției mișcărilor gimnastelor precum ținută corectă și artistică, virtuozitate și originalitate, creativitate și expresivitate, dinamism, ritmicitate, grație și eleganță. III.3
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
căutarea miresei pierdute (1995), în vreme ce După-amiază dansantă sau La capătâiul copilei bolnave sunt exerciții de realizare a atmosferei. Provenind din redimensionarea epicii desfășurate în Zile din viața unui „virtuoz”, microromanul Strania pățanie a unui virtuoz (1984) relatează aventura unui modest corepetitor la filarmonică: odată cu mutarea în casa unei bătrâne ciudate, acesta face experiența unui succes răsunător, dar pasager, care însă îi schimbă orizontul existenței, consumată într-un București fantastic, datorită comprimării spectaculoase a timpului, în maniera nuvelei La țigănci de Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
grup de 15 elevi coordonat de Margareta-Carmen. Zaharia-Danicov, profesor de pian, gr. did. I, coordonator proiecte culturale și de parteneriat în instituția de învățământ. Grupul a fost însoțit de Andrei Enoiu-Pânzariu, profesor drd, specialitatea pian - responsabil cu pregătirea profesională, prof. corepetitor în cadrul proiectului. În cadrul desfășurării proiectului au fost derulate următoarele activități: a fost vizitată instituția muzicală și dotările acesteia sălile de curs, amfiteatrele, biblioteca, discoteca, sălile individuale de instrument, sălile de muzică de cameră, sălile de studiu individual la instrument, sala
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
adecvată (tempo, dinamică) înscrisă în cerințele dirijorului, a specificului formației instrumentale (de muzică ușoară, populară, cultă, etc.); 4. Înscrierea în disciplina impusă de specificul unei formații muzicale; 5. Exersarea continuă, individuală, a repertoriului; 6. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 3. Muzică Corepetitor 1. Descifrarea unor partituri cu acompaniament cu dificultate medie și reproducerea lor; 2. Acompanierea unor interpreți vocali sau instrumentali de tipuri diferite (muzică ușoară, populară, cultă, etc.); 3. Acompanierea unor interpreți vocali în formare (exerciții tehnice, asimilarea pieselor); 4. Acompanierea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Nu uita alt lucru: atunci când trăiam la New York, îmi veneau trei impozite, aproape 53% - statul New York, orașul New York, plus impozitul obișnuit. Toți ăcu Birgit Nilsson în frunte) trebuia să găsim subterfugii, mai ales la clauzele speciale: două mii de dolari pentru corepetitor, trei mii de dolari pentru lecții de scrimă sau limbi străine ăaiurea în tramvai!), ca să mai putem rămâne cu ceva. Ați fost bine plătită? — Si. Doar că în epoca mea se făcea business mai puțin. Ce vreau să spun? Venea
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
se părea halucinantă, decalată și nu aveam nici cea mai mică idee de cum voi putea aborda șantierul unei bătălii atât de vaste - zeci de tranșee, baricade de tot felul, presărate cu sute de persoane, cântăreți, muzicieni, hoarde de asistenți, tehnicieni, corepetitori, coriști, dansatori, fi guranți, șefi de orchestră, monumente egocentrice "auto matizate", vor bind de pe un piedestal al cunoscătorilor marelui "secret" al muzicii, dăruindu-și până la moarte talentul pe "alta rul" notelor, cân tând și interpretând partituri imense, dedicân du-și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
această iubire a mea din copilărie, într-un fel... A.V. A dat roade. V.I. Da, nu știam că voi ajunge să lucrez într-un teatru, dar așa este! A.V. Să precizăm care ar fi deosebirea dintre termenul de corepetitor în România, și ceea ce faci tu în Statele Unite ale Americii. V.I. Din păcate, și poate greșesc, în Europa de Est, poate că și în Europa de Vest, termenul de corepetitor nu prea este agreat de pianiști. A face corepetiție la un mare teatru de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dar așa este! A.V. Să precizăm care ar fi deosebirea dintre termenul de corepetitor în România, și ceea ce faci tu în Statele Unite ale Americii. V.I. Din păcate, și poate greșesc, în Europa de Est, poate că și în Europa de Vest, termenul de corepetitor nu prea este agreat de pianiști. A face corepetiție la un mare teatru de operă înseamnă să ai anumite studii de specialitate. În primul rând, să înveți fonetica fiecărei limbi, stilul, istoria personajelor, psihologia personajelor, pentru că noi suntem, de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]