59,281 matches
-
că asta are de-a face cu puterea publică. Să ne gândim la procesele lui Baudelaire, la cele ale lui Flaubert! În literatura actuală curajoasă (să o numim așa: curajoasă!), există o problematizare a numeroaselor poziții morale care nu mai corespund cunoștințelor și posibilităților noastre. Căutăm o nouă morală, și asta nu se face fără dureri. Aș vrea să știu care sunt noii autori de literatură franceză (și străină) pe care i-ați recomanda tuturor fără nici o rezervă. Am tendința să
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
într-o carte despre Treblinka, a plecat în Germania pentru a lua cunoștință de aceste lucruri la fața locului: "O realitate care m-a sufocat". Abatele afirmă că nu poate accepta o apartenență în dauna celeilalte. Apartenenței sale arabe îi corespunde o alta care vine din Biblie, din pămîntul pe care-l locuiește, din cetățenia israeliană. În acest pămînt al urii, nu e ușor să aplici Evanghelia, să pui în practică iubirea, pacea, iertarea și reconcilierea. Nici măcar cultura nu ajunge. Fiecare
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
de sonoritate, versurile se înșiră unul după altul cu o ușurință care parcă nu le stă bine, nu au întîrzierea în același timp ciudată și firească a celorlalte. Semnificativ e și aranjamentul antologiei, într-un fel de capitole, care nu corespund neapărat volumelor inițiale. Poemele sînt nedatate, poate pentru că nu o lectură de repere istorico-literare li se potrivește cel mai bine. Adrian Popescu nu e novator și nici nonconformist în nici un fel, dar nu e nici demodat. Poate să nu corespundă
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
corespund neapărat volumelor inițiale. Poemele sînt nedatate, poate pentru că nu o lectură de repere istorico-literare li se potrivește cel mai bine. Adrian Popescu nu e novator și nici nonconformist în nici un fel, dar nu e nici demodat. Poate să nu corespundă gustului de azi în poezie, dar poemele din Umbria își păstrează savoarea. Adrian Popescu, Umbria, Editura Vinea, București, 2000, 236 p., f.p.
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
fost un timp binecuvîntat. Era Parisul anilor 1920 și Bucureștiul anilor 1910, doar mai bine, fiindcă se afla acolo o întreagă generație de poeți care să testeze inițiativa. America avea 19 ani și eu la fel. Exilul meu poetic a corespuns, întîmplător, cu exilul metaforic al unei întregi generații. în Europa de Est, poeții erau prețuiți fiindcă purtau sarcina opoziției globale. în America, datoria era aceeași. Din multe motive binecuvîntate, ne găseam deodată liberi, și în Est, și în Vest. O libertate smulsă
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
fostei burghezii în anii '50. Lumea se transformă în poveste (o fractură provocată de medic pentru a îndrepta oasele sudate greșit devine pretextul aventurilor lui Peroneu pentru salvarea frumoasei Tibii), sau alunecă în senzorial și fantastic. întîlnirea cu lumea nu corespunde hărților (în sens larg), realitatea văzută capătă caracteristicile ochiului care o privește, plină de mari zone albe, acoperită de poveștile prin care nu transpare urîțenia. Și ieșirile în lume sînt reîntîlniri cu imagini îngropate în trecutul nostru: rescrieri ale noastre
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
explicat ca: "înghesuială, aglomerație"; "tramvai"; "furt din buzunare comis în mijloacele de transport în comun". Sînt incluse, în plus, derivatul panacotar "hoț de buzunare" și (altă ciudățenie) un verb panacote (?) "a fura din buzunare", cu persoana I singular panacotesc (forma corespunde însă unui verb de conjugarea a IV-a, a panacoti). Sensul de "furt" era deja atestat într-un interviu mai vechi, cu Ioan Moldovan, "procuror criminalist la Procuratura locală Zalău, jud. Sălaj": ""Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
bal, mare, 2 lei intrarea". La transpunerea în scris a unei asemenea sintagme esențialmente orale, intervin decizii de punctuație: ca și în exemplul citat, unii autori introduc o virgulă înainte de cea de-a doua apariție a adjectivului mare: semnul nu corespunde însă unei pauze, fiind probabil folosit ca urmare a unei interpretări sintactice culte. O altă soluție e scrierea formulei ca și cînd ar fi un cuvînt compus, sugerîndu-se astfel tocmai unitatea ei și absența pauzelor: "E simplu: inventezi un mare-meci-mare
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
mijloacele romanului de analiză interbelic, față de tonul sentențios-moralizator, care marchează majoritatea "romanelor obsedantului deceniu", apare o proză care nu încearcă nici să dezvăluie nici să ascundă mari adevăruri istorice". " Rafinamentul stilistic", trăsătura cea mai evidentăși mai fermecătoare a scrisului lui, corespunde în analiza Ruxandrei Ivăncescu trimiterilor la metaficțiunea istoriografică definită de Linda Hutcheon, ingenuozității, fundalului comparatist oferit de romanele lui Borges și atentei analize a fundamentelor lumilor fictive și a motivelor sale (postmoderne și nu numai). Acestea gliseazăunele peste altele în
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
atunci, de câteva săptămâni bune, să-și repare greșeala" (Evenimentul zilei = EZ 2798, 2001, 15); "după cinci ore bune de navigat pe Internet" (EZ 2426, 2000, 3). E limpede că bun are în aceste contexte o valoare pragmatică sau argumentativă (corespunzînd cu ceea ce, în stilistica mai veche, era considerat "semnificație afectivă"). Contextele în care poate apărea bun cu această valoare sînt de mai multe feluri: nedeterminat - ani buni; cu adjectiv nehotărît (cuantificator nedefinit) cîțiva ani buni; cu cuantificator numeric: doi ani
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
loc de cască. Tînăra despică vîntul ronalpin agitînd un gigantic ac de pălărie. Din poncioul ei de piele aranjat cu artă - un croi amintind puțintel ținutele de scenă ale lui Johnny Halliday - se detașează două globuri de oțel. Amplasamentul globurilor corespunde vag cu al sînilor"... Hélène Lenz - Iaduri. Povestiri sadi(comi)ce, traducere și note de Anișoara Pițu, Institutul European, Iași, 2001, 132 pag., 56.000 de lei Lustra criticului Latunski Apariția unei noi ediții a celebrului roman, Maestrul și Margareta
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
Și mai există muncă gratuită, în cadrul așa-zisului sistem al angajării de probă: muncești o lună sau mai multe, nu iei nici un ban, ești fericit că publici, crezi că ți-ai găsit un loc, apoi ți se spune că ,,nu corespunzi" și sînt luați alți ziariști ,,de probă". Ai pierdut degeaba un timp prețios nu numai pentru posibilele alte căutări, ci și în ceea ce privește vechimea. Ce pensie vei avea? Au trecut doar 12 ani de presă liberă și majoritatea ziariștilor, tineri fiind
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
La formele de tipul celor citate, adjectivele au desinența de feminin -ă, iar substantivele feminine corespunzătoare, specializate pentru desemnarea persoanelor, sufixul -că: unei identități formale între adjectiv și substantiv la masculin și neutru singular ("un restaurant clujean" / "un clujean") îi corespunde o asimetrie la cel puțin o parte dintre feminine ("o cafenea clujeană" / "o clujeancă"). Al. Graur, în Tendințele limbii române (1968), sugera existența unei extinderi a formei mai regulate, adjectivale, a femininului în -ă, în defavoarea sufixului -că, chiar la substantivele
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
e în continuare singura posibilă. La unele derivate din alte categorii semantice apar variații: "focșănenii o cinstesc pe marea lor concetățeancă" - dar "o stradă a orașului să poarte numele cetățenei sale de onoare" (RL 2692, 1999, 24). Oscilațiilor uzului le corespund, în cazul denumirilor etnice, oscilațiile normei. Principalele sale instrumente - Dicționarul explicativ (DEX 1996) și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 1982) - nu sînt în perfect acord în privința femininelor în -că. (E drept că dicționarele trebuie să opereze o selecție a
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
Rodica Zafiu A fost deja observat faptul că în română substantive abstracte sau nume de materie care în mod obișnuit au doar formă de singular își produc cu ușurință și forme de plural. Acestea corespund unui sens suplimentar al cuvîntului (desemnînd subtipuri, aspecte concrete, varietăți: bucurii, tristeți, prostii, deșteptăciuni, mătăsuri, cărnuri etc.) sau doar unei nuanțe stilistice - de exemplu de intensificare expresivă ("adînci bătrîneți", "vai de tinerețile lui", "a-și băga mințile în cap" etc.
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
lucruri care îi leagă de "acasă" pe cei "de dincolo de ape". Deseori, Valeriu Anania este dezamăgit de felul în care românii nu se sprijină reciproc și nu știu să-și "vândă" peste hotare valorile culturale. Depărtării și înstrăinării spațiale îi corespunde și una preoțească. Cartea se încheie cu câteva Meditații pe urme hristice. De ce scrie Valeriu Anania? Aflăm din răspunsul la o anchetă publicată la mijlocul anilor '80: "N-am avut niciodată sentimentul că am să mor dacă nu voi scrie cutare
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
realismul, cu ceea ce poți capta, ceva care ar fi adevărat în realitate, iar această situație de invadare de către lucruri, de către obiecte, această superficialitate - cred că toate acestea vin mai mult din lumea din afară decât din mine, e ceva care corespunde unui moment istoric și unui loc anume, care este Europa sfârșitului de secol XX... Pe de altă parte, vă referiți la Bibliotecă... Da, într-adevăr, dacă vorbim despre realism, despre ceea ce vedem în real, trebuie să spun că în viața
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
de necesitate de a scrie un roman, nici un roman nu lipsește, desigur, din Biblioteca Babel... Dar această întreprindere oarecum nebunească a scrierii romanului este tocmai de a construi, în interiorul a ceva care, în sine, este absolut gratuit, ceva care să corespundă unei necesități absolute, care impune o geometrie, o construcție... Iar în centru, în mod efectiv, nu există nimic, fiindcă însăși existența e absolut contingentă și gratuită și cu atât mai mult cea a personajelor de hârtie... Sunteți, prin urmare, de
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
Crăciunul sătul, (să faci) Paștele - fudul". De altfel, dicționarele mai vechi (Tiktin, DLRM) indicau femininul plural ca formă principală a cuvîntului. În DOOM, găsim o altă interpretare: Paști ar fi masculin singular, iar Paște un neutru singular, căruia i-ar corespunde un plural Paști. Forma Paști ca substantiv masculin singular ar trebui confirmată: finala e destul de rară, dar nu împiedică articolul -ul (puștiul, Bucureștiul); nu am întîlnit însă niciodată forma Paștiul. Nu cred că are sens nici asocierea într-o paradigmă
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
bine articulate. Din păcate, această circulație nu se face, în cea mai mare parte, pe căile regale ale marilor centre muzicale, ci la nivelul unor organizații artistice modeste, fără ecou în mediile de specialitate. Nu pentru că artiștii noștri nu ar corespunde standardelor cerute la nivelele înalte ale profesiei, ci pentru că pătrunderea în straturile superioare ale pieței muzicale este foarte dificilă: o instituție muzicală bine poziționată nu este, îndeobște, interesată să-și mărească aria de acțiune decât cu certitudinea unui succes notabil
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
observă cel mai bine continuitatea între tendințele de acum 30 de ani și cele actuale. În mod previzibil, se adaugă multe exemple noi de neglijare a acordului; pe de o parte pentru că formele de acord prin atracție și după înțeles corespund unor tendințe firești și universale de utilizare a limbajului, pe de alta pentru că acordul în caz ilustrează o tendință puternică a limbii române moderne - de simplificare a flexiunii cazuale. Pentru reducerea redundanței în exprimarea cazului - prin folosirea demonstrativelor în forma
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
a făcut un lucru și mai simplu. A demonstrat fără echivoc un adevăr exterm de banal și pe care multă lume îl cunoaște bine: acela că patrioții noștri insomniaci și colerici, gata oricînd să denunțe și să elimine ceea ce nu corespunde reprezentării lor schematice, sînt nu numai prezențe anacronice ca existență, obtuze ca mentalitate și primitive ca acțiune, ci și profund inculte și incapabile de percepții reale. Tricolorul lui Matei Câlția, acea splendidă juxtapunere pe orizontală a celor trei culori primare
Victimele tricolorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16262_a_17587]
-
aceea, în procesul unei "geneze negre", era opera artizanală a Diavolului. Necuratul, care nu poate crea, știe în schimb să imite foarte bine; de aceea, el a dat o replică cosmică creațiunii divine: fiecărei ființe bune create de Domnul îi corespunde un dublu al ei, malefic, ca lucrare a Satanei. Nimic nu deosebește, în această lume a noastră de azi, o copie de originalul ei: produsul Celui-Rău nu poartă niciun stigmat revelator. De aceea, nici un om nu poate să știe dacă
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
Există, nu am nici o îndoială, o cruciadă a frustraților. Scriitorii serioși, mai puțini decît s-ar crede, au proiecte importante care cer timp și muncă, scriu cu respect pentru cultură și meserie. Așa se face că ritmurile lor nu mai corespund cu ale veleitarilor care au găsit posibilitatea să se "reverse" în revistele și editurile pe care și le-au înființat. Ziarele mai au uneori și rubrici culturale, dar la prea puține există oameni competenți, informați și, în cele mai multe cazuri, se
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Scriitorul este hărăzit a face parte din acești "alți semnificativi", mai ales că literatura este vehicolul privilegiat al transmiterii emoțiilor, servind astfel în mod "natural" proceselor de identificare. În plus, operele literare pot propune personaje model, eroi ai noii lumi (corespunzînd mult mai bine din punct de vedere ideologic decît oamenii vii), care pot, la rîndul lor, îngroșa rîndurile "celorlalți semnificativi". Faptul nu este lipsit de importanță, în condițiile în care baza socială a partidului comunist, pepiniera personalului socializator, nu depășea
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]