574 matches
-
își depășește matca, provocând adevărate masacruri, mai cu seamă în aval de localitate. Aceste ieșiri din matcă sunt însă scurte, rar depășesc 8-10 ore. Pentru măsurarea cotelor apelor au fost înființate pe teritoriul localității două posturi de măsurare, unul pe Cornet și unul pe Padeș, care au funcționat până în anul 1970, de când a rămas în funcționare un singur post, cel de la confluența Padeș - Cornet în amonte de pod, înzestrat cu o masă de control. Prin flora unui ținut se înțelege totalitatea
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
ore. Pentru măsurarea cotelor apelor au fost înființate pe teritoriul localității două posturi de măsurare, unul pe Cornet și unul pe Padeș, care au funcționat până în anul 1970, de când a rămas în funcționare un singur post, cel de la confluența Padeș - Cornet în amonte de pod, înzestrat cu o masă de control. Prin flora unui ținut se înțelege totalitatea plantelor ce cresc în mod spontan în acel ținut. Ca peste tot de altfel, și în acest spațiu condițiile de climă, sol, relief
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
comestibil, liliacul sălbatic) elemente din ținuturie sub carpatice (coniferele - molidul în special) precum și elemente din ținuturile Peninsulei Balcanice, câteva specii de stejari, cerul, gârnița. Alte specii se păstrează din vremurile glaciației cuaternare (afinul, jepii), îndeosebi în zona Padeșdar și pe Cornet. În mod cu totul deosebit, în imediata apropiere a vârfului Padeș, în zona Nădrag - Rușchița, se întind mari suprafețe cu afine negre și roșii. Localitatea Nădrag se situează în zona forestieră a județului Timiș, ce se întinde din vecinătatea Lugojului
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
exemplare de urși, trecuți în aceste teritorii din pădurile Hațegului și ale Hunedoarei. B. Fauna alpină nu este prezetă în munții Poiana Ruscăi și, deci, nici în zona Padeș C. Fauna acvatică Pe cursurile noastre de apă - pâraiele Padeș și cornet în mod deosebit - este prezentat păstrăvul indigen și cel curcubeu, la fel și pe pârâul Nădrăgel. Cu ani în urmă aceste specii de păstrăv coborau înspre zona din apropierea Crivinei și chiar până la Jdioara. În ultimii 20 de ani prezența acestuia
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
țesut conjunctiv, fără cartilaj. Unele celule cu con din retină au picături de grăsime colorată, ca și la reptile și păsări. Glandele lui Harder prezente. La unele marsupialele ochii sunt reduși. În cavitatea nazală, în cele mai multe cazuri, sunt prezente 6 cornete nazale. Organul lui Jacobson este bine dezvoltat. Ciocanul și nicovala din urechea medie de multe ori sunt sudate între ele. La unele marsupiale, spre exemplu, la furnicarul cu pungă ("Myrmecobius fasciatus") și tarsier ("Tarsipes rostratus") limba este foarte lungă și
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și are ca și afluenți principali pâraiele Lunca Vadului, Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra - Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște din Poiana Ruscă. Pe acest
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
culmi, pinteni, dâmburi. Începând de la vărsare (S-N) valea trece prin locurile(denumiri): Poieni, Strâmtoare, Pornituri de după Corbu, Steni, Trăoaș, Prin Sat, Cătă Ancești. Dealurile de pe malul stâng(estic) încep cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă Țuclă, șaua de lângă Țuclă, Vârful Țucla, Dealul Corbu(o formație cu formă tronconică individualizată) legat de Cornetu printr-o șa și tot printr-o șa se continuă cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Poduri (în germană "Podúr") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bucșești, Cernu, Cornet, Negreni, Poduri (reședința), Prohozești și Valea Șoșii. Comuna se află în partae central-vestică a județului, pe malul drept al Tazlăului Sărat acolo unde primește apele afluenților săi Brănești, Valea Șoșii, lângă orașul Moinești; estul comunei se află în bazinul hidrografic
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
la Bucșești, iar proprietari funciari erau col. Leonida Iarca, Gr. Săcară, D. Eftasiade, D. Dediu și Anica Moldovan. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Comănești a aceluiași județ. Comuna Bucșești era formată din satele Băieni, Bucșești, Cernu și Cornet și din cătunele Buda, Lereni și Secătura, având în total 2234 de locuitori, iar comuna Poduri avea 2732 de locuitori în satele Brănești, Negreni, Poduri, Prohozești, Rusăești și Valea Soșii. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Moinești
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
situată pe malul drept al Văii Zalăului. Localitatea Sălăjeni a fost atestată documentar în jurul anului 1430, sub denumirea de "Curitau" ("Equriteu"). Înaintea anului 1895, localitatea avea hotarele sub următoarele denumiri care se mai păstrează și azi: "Sub Puste, între Coaste, Cornet, la Puturoasa, Dupa Fogedeu, La Punți, La Poiăți, la Aric, La Răstoacă, Preste Vale, Dimburele, Pădurici, la Hotare, Pe Vălcea, Sub Pruni, Pădurea Rară, Pădurea Deasă, Puste, Hediuț, Între Părae, Făntăna Satului,Tisieu", etc... Biserica de lemn din Sighetu Silvaniei
Sălăjeni, Sălaj () [Corola-website/Science/301829_a_303158]
-
Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Colacu a fost desființată și inclusă în comuna Valea Sării. Tot atunci, satul Cornet a fost desființat și comasat cu satul Valea Sării. În comuna Valea Sării se află două biserici de lemn clasificate ca monumente de arhitectură de interes național: biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), aflată la ieșirea din satul Prisaca
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
României cu spade și Panglica și alte onoruri, în timpul celui de al II-lea Război mondial”). Scăpați de inundațiile din 1941 , 1948, 1962, de spaimă (timp de 30 de ani) a eventualei desființări a satului ca urmare a barajului de la Cornet, localnicii și-au păstrat vatra pe care au înălțat case între dealurile Chicerea și Boldan. Două clădiri din lemn, cu foișoare lungi sculptate în lemn, una datând din 1917 (cea a lui Ion Dobre Sofilca) și alta din 1920 (cea
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
Bratovești este un sat în comuna Titești din județul Vâlcea, Muntenia, România. Este așezat la apus de satul Titești, pe șoseaua forestieră Cornet - Tărure. În preajma întemeierii statelor feudale (sec. al XIV-lea), deși era condus de vechea obște liberă a moșnenilor de aici, a fost transformat în sat de clăcași ai Mănăstirii Cozia, pe aproape jumătate din hotarul său. Tăranii (moșneni) dețineau terenul
Bratovești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301990_a_303319]
-
Vaideeni este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cerna, Cornet, Izvoru Rece, Mărită și Vaideeni (reședința). Se află în nord-vestul județului Vâlcea, regiunea geografică Oltenia, România, la poalele Munților Căpățânii, în extremitatea nordică a depresiuni subcarpatice Horezu. . Suprafață comunei Vaideeni este de 15759 ha din care aproximativ 10.000 ha
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
iar cea mai mică în februarie. Fenomenul de secetă se produce rar și are un caracter relativ. • Teritoriul administrativ al comunei cuprinde un numar de 5 localități: localitatea reședința Vaideeni și un nr. de 4 sate aparținătoare: Izvoru Rece, Mărită, Cornet și Cerna • Primele mărturii arheologice: Topor de piatră, drumuri vechi, toponimie, etc. • Prima mențiune documentara (anul și sursa - documentul): Hrisovul lui Radu cel Mare -1504, Judecată la Divan despre hotarele muntelui Vai de Ei. Vechi locuitori ai satului Vai de
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
la 31.XII - flotant Plecări cu reședința din localitate la 31.XII • Populația pensionara a localităților/sate componente* Nr. crt. Localitate Populația totală Anul 2007 Pensionari 1. Vaideeni 3093 1200 2. Izvoru Rece 771 320 3. Mărită 470 220 4. Cornet 162 85 5. Cerna 293 77 Total 4789 1820 Datele referitoare la populația totală reies din Registrele agricole ale comunei 5.2 Forță de muncă • Populația activă în 2007 Număr Populație activă 2300 Populație ocupată 2300 Șomeri 250 Populație salarială
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
cea mai veche biserică de lemn din Oltenia (datata din 1557) ; -Biserică de zid cu hramul ,Sf. Ioan Botezătorul, (datata din 1877) din satul Vaideeni - monument de arhitectură; -Biserică de lemn cu hramul ,Cuvioasa Paraschiva, (datata din 1893) din satul Cornet -monument de arhitectură; -Capelele Talănci și Bădulesti; -Cheile Cernei; -,Piatra spânzurata, - monument al naturii pe Valea plopilor, sat Izvoru- Rece; -Piua pe apă din satul Vaideeni; -Defileul râului Luncavăț; Din Vaideeni, două drumuri de plai, cu acces la stani, constituie
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
comunei Vaideeni 2009-20013 3. Reparații capitale la sediul Primăriei Vaideeni 2007-2008 4. Asfaltare D.C. 137 (Coasta Cerbului - Vaideeni) 2 km 2007-2008 5. Reabilitare D.J. 665 2007-2008 6. Modernizare drum sătesc Talănci - Slatioara 1,95 km 2008-2009 7. Pod Izvorul Rece - Cornet 2007-2008 8. Finalizare sistem canalizare în comuna Vaideeni 2008-2010 9. Modernizarea stadioanelor "Seci - Vaideeni" și "Râpă - Izvoru Rece" 2007-2008 10. Modernizare drum "Valea Plaiului - Coasta Lacurilor 2007-2008 11. Reparații capitale drum " Pârâul cu Răci - Valea Seaca 2008-2009 12. Reparație capitala
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
74 88 Cornet- 68 24 18 17 9 Mărită- 214 83 69 34 24 Cerna- 107 39 48 15 5 • Ritmul de construire Numărul de autorizații eliberate / Localitate 2004 2005 2006 2007 Vaideeni 5 8 3 16 Izvoru Rece - 3 - - Cornet - - - - Mărită 1 1 1 2 Cerna - - - - Total 6 12 4 18 • Zone cu valoare urbanistica, zone de interes etnografic • Zone turistice și de agrement cu valoare ambientală 10. DOTAREA TEHNICĂ ȘI SOCIALĂ 10.1 Educația Unități școlare Număr Populație școlară
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
familii Populație Populație rromi-rudari Număr persoane cu handicap Număr familii care beneficiază de ajutor social Număr însoțitori pentru persoane cu handicap Număr cereri pentru locuințe sociale Vaideeni 806 1566 412 58 203 6 Izvoru Rece 248 686 35 23 7 Cornet 51 133 5 7 Mărită 143 461 29 21 3 Cerna 78 182 75 14 20 Total 1326 3028 487 141 274 16 Măsuri pentru asigurarea protecției sociale și evoluția acestora în ultimii ani 2005, 2006 și 2007 : • sprijin financiar
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
1887. Imediat după aceea a plecat la Sankt Petersburg, unde a fost admis la Școala de Cavalerie "Nicolae". În acea vreme Finlanda era un Mare Ducat în uniune personală cu Rusia. Promovează în 1889 și este avansat la gradul de "cornet", lucrând în Polonia la un regiment de dragoni. În ianuarie 1891 Mannerheim a fost transferat să lucreze în Garda de Cavaleri a Majestății Sale Maria Feodorovna în Sankt Petersburg. Familia sa a aranjat pentru el să se însoare cu Anastasie
Carl Gustaf Emil Mannerheim () [Corola-website/Science/297806_a_299135]
-
de 150 în decembrie 1894, și deși s-ar fi putut transfera într-un regiment de infanterie așa cum și-ar fi dorit tatăl său, alege să rămână în cavalerie și a primit la data de 20 februarie 1895 gradul de Cornet, locotenent cu cel mai mic grad în al Patrulea regiment de cavalerie a Reginei. În 1941, a fost numit colonelul acestui regiment. Salariul lui Churchill ca locotenent era de 300 de lire, salariu de care nu era mulțumit, fiindcă considera
Winston Churchill () [Corola-website/Science/297866_a_299195]
-
cicliști au câștigat câte cinci ediții ale Turului Franței: Patru cicliști au câștigat câte trei ediții ale Turului Franței: Șapte cicliști au câștigat Turul Franței "și" Turul Italiei în același an: Cel mai tânăr câștigător al Turului Franței este Henri Cornet, care avea 19 ani în 1904. Următorul pe listă este Romain Maes, cu 21 de ani în 1935. Cel mai în vârstă învingător este Firmin Lambot, ce avea 36 de ani în 1922. Locul doi în acest clasament este ocupat
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
laterală - orbitară, medială - nazală) și 4 margini (superioară, inferioară, posterioară, anterioară) Nazalul este un os pereche, de formă patrulateră, care ajută la formarea peretelui nasului. Oasele nazale au 2 fețe(anterioară și posterioară) și 4 margini(inferioară, superioară, laterală, medială). Cornetul inferior ("Concha nasalis inferior") este un os pereche care se află pe peretele lateral al foselor nazale, sub concha mijlocie a etmoidului. Are forma unei lamele trapezoidale răsucită ca un cornet de hârtie; de aici și numele de cornet sau
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
și posterioară) și 4 margini(inferioară, superioară, laterală, medială). Cornetul inferior ("Concha nasalis inferior") este un os pereche care se află pe peretele lateral al foselor nazale, sub concha mijlocie a etmoidului. Are forma unei lamele trapezoidale răsucită ca un cornet de hârtie; de aici și numele de cornet sau conchă. Are 2 fețe (laterală și medială), și 2 margini (superioară și inferioară). Se articulează cu osul etmoid, lacrimal, palatin și maxila. Vomerul ("Vomer") este un os nepereche, situat în planul
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]