521 matches
-
experien? e din istoria Rom�niei luase sf�r? it. Că s? �salveze Rom�nia�, regele a declarat starea de asediu, a abolit via? a ? i libert?? ile politice, a suspendat Constitu? ia ? i a proclamat �n locul acesteia o Constitu? ie corporatist? fascist?. A suspendat procesele cu jură? i ? i a introdus brutalitatea nelimitat? a poli? iei ? i excesele birocratice. Noul guvern era alc? tuit din foarte multe valori (na? ionaliste). Primu? ministru era Patriarhul Miron Cristea, iar din guvern mai f
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Influen? a Magdei Lupescu asupra lui Carol r? m�nea la fel de puternic?. Codreanu avea dreptate remarc�nd c? �ordinele Madamei erau dorin? ele regelui�. Dup? desfiin? area partidelor politice, Iorga a considerat c? �a venit vremea reconcilierii�. O nou? Constitu? ie Corporatist? a fost instituit? , Iorga av�nd un rol important �n elaborarea ei. Constitu? ia a fost supus? unui referendum prin balotaj deschis ? i a fost aprobat? cu un procentaj mult prea impresionant de 99% din voturi. A fost fondat un nou
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mihalache au refuzat s? poarte noile �nsemne fasciste. Iorga, cu dispre? ul lui fă?? de asemenea elemente teatrale, s? a opus purt? rîi uniformei, dar C? linescu (fostul lui student) ? tia cum s?? l fac? s? se alinieze 58. Constitu? ia Corporatist? avea c�teva articole importante. Unul dintre acestea stabilea c? membrii guvernului trebuie s? fie ale? i de rege ? i c? orice membru al cabinetului era obligat s? aib? cel pu? în trei genera? îi de str? mo? i rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i. Dar noile complexe industriale ? i IAR? ul (industria aeronautic? rom�n? pentru care fiecare rom�n pl? tea taxe de accize pe timbrele po? tale) garantau profituri fabuloase camarilei ? i celor c�? iva află? i destul de aproape de ciolan. Analiz�nd statul corporatist al lui Carol al ÎI? lea, Henry Roberts sublinia c? , dac? industrializarea Rom�niei era de dorit, manieră �n care a fost �nf? ptuit? ea l? să de dorit�. S?ar p? rea c? poporul rom�n nu pl? tea timp de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lua �n u? or pericolul, șo? ia ? i fiicele lui (doamna Liliana ? i Alină) erau terorizate. ?i nu numai familia Iorga, chiar ? i prietenii familiei ? i servitorii se temeau foarte mult pentru via? a lui. Era acum ministru, Pre? edinte al Senatului Corporatist ? i membru permanent al Noului Consiliu de Coroan? Consultativ, cu func? îi ? i r? spunderi sporite 69. Prin vară lui 1938, generalul Antonescu ? i?a dat demisia din guvern, din cauza conflictelor de personalitate ? i �n probleme de politic? dintre Carol ? i el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Munte, 1932), se simte faptul c? Iorga era deziluzionat de democra? ia din Rom�nia. O alt? carte cu acest subiect este Defini? ia unei st? ri de lucruri �n Rom�nia (Bucure? ți, 1939), discursul lui Iorga �n fă? a Senatului Corporatist ? inut la 28 iunie 1939, o justificare expeditiv? a Dictaturii Regale. Cartea constituie un exemplu pentru g�ndirea public? a lui Iorga. Dar noi ? tim prea bine care erau adev? ratele lui idei. Iorga ? i?a adunat conferin? ele �n perioadă declan?? rîi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a presiunii grupurilor de interese; el este un mod de guvernare 1 ce apare spontan. Cu alte cuvinte, este nevoie ca, mai Întâi, să existe anumite condiții instituționale, pentru ca, datorită acestor condiții, grupurile să-și urmărească interesele după un pattern corporatist. De aici, putem deduce că grupurile de interese nu sunt avantajate de formarea unor patternuri corporatiste de negociere, pentru că asta ar Însemna ca instituțiile europene să dobândească un status atât de puternic, Încât să aibă o mare putere de impunere
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
European Union Politics (EUP), vol. I, pp. 125-144. Eberlein, Burkard; Kerwer, Dieter (2002), „Theorising the New Modes of European Union Governance”, European Integration online Papers (EIoP), vol. VI (V), http://eiop.or.at/eiop/texte/2002-005a.htm. Falkner, Gerda (1997), „Corporatist Governanceand Europeanization: No Future in the Multi-level Game?”, European Integration online Papers (EIoP), Vol. I (XI), http://eiop.or.at/eiop/texte/1997-011a.htm. Follesdal, Andreas; Hix, Simon (2005), „Why there is a democratic deficit in the EU: A response
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
savantul Ernest Gellner (1925-1995), nu poate exista decât în societăți civile puternice, îndeajuns de autonomizate în raport cu puterea politică. Pentru societățile enumerate mai sus există această free market of ideas drept o formă socială de exprimare 170, dar și de business corporatist. Teoretic, oricine poate să publice orice, dar posibilitatea ca respectiva publicație (carte, eseu, articol etc.) să ajungă în sfera dezbaterilor publice și intelectuale este destul de limitată, mai ales pentru autorii privați, fără relații cu un mediu intelectual puternic sau cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
presupune o majorare a elementelor de cheltuieli și implicit a costurilor. De aici și reticența cu care este privită tripla eficiență pe termen scurt, fără a avea în vedere însă efectele de perspectivă, pe termen lung. Desigur că adepții capitalismului corporatist, cu interese de ordin financiar, se opun realizării efective a triplei eficiențe, întrucât obiectivul imediat, obținerea de profituri mari, ar fi zădărnicit, prin majorarea costurilor cu elemente ce țin de componenta socială și ecologică. Tripla eficiență presupune ca intereselor economice
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
mai numeros proletariat agrar, era aceeași. Dar noile complexe industriale și IAR-ul (industria aeronautică română pentru care fiecare român plătea taxe de accize pe timbrele poștale) garantau profituri fabuloase camarilei și celor cîțiva aflați destul de aproape de ciolan. Analizînd statul corporatist al lui Carol al II-lea, Henry Roberts sublinia că, dacă industrializarea României era de dorit, maniera în care a fost înfăptuită ea lăsa de dorit". S-ar părea că poporul român nu plătea timp de o anumită perioadă prețul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dacă Iorga lua în ușor pericolul, soția și fiicele lui (doamna Liliana și Alina) erau terorizate. Și nu numai familia Iorga, chiar și prietenii familiei și servitorii se temeau foarte mult pentru viața lui. Era acum ministru, Președinte al Senatului Corporatist și membru permanent al Noului Consiliu de Coroană Consultativ, cu funcții și răspunderi sporite 69. Prin vara lui 1938, generalul Antonescu și-a dat demisia din guvern, din cauza conflictelor de personalitate și în probleme de politică dintre Carol și el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Originea și sensul democrației (Vălenii de Munte, 1932), se simte faptul că Iorga era deziluzionat de democrația din România. O altă carte cu acest subiect este Definiția unei stări de lucruri în România (București, 1939), discursul lui Iorga în fața Senatului Corporatist ținut la 28 iunie 1939, o justificare expeditivă a Dictaturii Regale. Cartea constituie un exemplu pentru gîndirea publică a lui Iorga. Dar noi știm prea bine care erau adevăratele lui idei. Iorga și-a adunat conferințele în perioada declanșării celui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
interesele locale convergeau asupra necesității de a ajusta trecutul recent: conservatorul Partid Popular, moștenitor al Partidului Creștin Social dinainte de război, avea toate motivele să cosmetizeze ceea ce era nongerman, la el Însuși și la Întreaga Austrie, pentru a face uitat regimul corporatist pe care Îl impusese cu forța În 1934. Social-democrații austrieci, indiscutabil antinaziști, aveau totuși de șters amintirea apelurilor lor dinainte de 1933 la Anschluss cu Germania. Un alt motiv era faptul că toate partidele doreau să atragă voturile foștilor naziști, o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu erau singurii care au Închis ochii la trecutul fascist sau nazist al oamenilor În schimbul susținerii politice. În Austria, autoritățile occidentale Îi favorizau adesea pe foștii fasciști, permițându-le să practice jurnalismul și alte profesii delicate: afilierea lor la regimul corporatist și autoritar din Austria antebelică fusese neutralizată de invazia nazistă și de antipatia lor față de stânga, perfect credibilă și din ce În ce mai utilă. În zona de frontieră din nord-estul Italiei, guvernul militar aliat Îi proteja pe colaboraționiști și pe foștii fasciști, vânați
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
maritim pentru produsele alimentare (mai ales produse lactate și carne de porc), fiind astfel mai sensibilă la măsurile economice și manevrele politice din restul Europei, dar forța sa de muncă era divizată datorită apartenenței lucrătorilor la organizații tradiționale de tip corporatist. În această privință semăna mai mult cu Marea Britanie decât cu Norvegia, iar În anii ’60 social-democrații danezi au fost nevoiți nu o dată să emuleze guvernele britanice În Încercarea de a controla prețurile și salariile pe o piață a muncii volatilă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vindea), acest grup de presiune recrutat din clasa de mijloc Își prezenta argumentele Într-un ambalaj neomarxist: micii producători de bere tradițională erau, chipurile, amenințați de monopolurile consacrate producerii În masă, care Îi manipulau pe consumatorii de bere pentru profitul corporatist și, printr-o escrocherie, alienau consumatorii prin intermediul propriilor papile gustative. Prin amestecul eficient de analiză economică, preocupare pentru mediu, discernământ estetic și pură nostalgie, CAMRA anunța multe dintre viitoarele rețele de activiști consacrate unei cauze unice, precum și slăbiciunea viitoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu germana, nu o mai studiau sau nu o mai Înțelegeau) era un fapt consumat, iar regretele erau inutile. În anii ’90, Siemens și alte mari firme germane au transformat nevoia În virtute, impunând engleza ca limbă utilizată În mediul corporatist. Politicienii și managerii germani se mișcau remarcabil de ușor În cercuri anglofone. Cu totul altceva era declinul limbii franceze. Pentru uzul zilnic, ea nu mai jucase un rol important În Europa de la declinul aristocrațiilor imperiale din vechile regimuri. În afara Franței
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de trecere de la universalitatea schemelor de securitate socială la selectivitate și de construire a așa-numitelor „plase de siguranță”. Referindu-se la opțiunile de politică socială ale guvernelor est-europene, se pune întrebarea dacă acestea vor îmbrățișa un model vest-european conservator, corporatist sau modelul liberal promovat în Statele Unite. Constrângerile financiare cu care se confruntă țările est-europene în tranziție ar putea transforma structura inițială corporatistă într-un model rezidualist liberal (Alber, Standing, 2000, p. 109). Bob Deacon subliniază conflictul dintre ministerele sociale, orientate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
apropie de cel social-democrat, însă, dacă luăm în considerare diferențele de status ale locurilor de muncă în acordarea beneficiilor, precum și preferința pentru un sistem bazat pe asigurări sociale, imaginea este apropiată de cea a unui stat al bunăstării de tip corporatist. Rolul important al familiei în furnizarea bunăstării, precum și ocuparea semnificativă în agricultură reprezintă două caracteristici care amintesc de un regim de tip latin. Imaginea generală este a unui mix, care reunește elemente din mai multe tipuri de regimuri, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în discuție regimurile de tip democratic, care se bazează pe suport din partea populației, și nu cele de tip totalitar. Clasificarea regimurilor de bunăstare folosită este cea făcută de către Esping - Anderson (1990), care împarte regimurile bunăstării în trei categorii: social - democrate, corporatist - conservatoare și liberale. Am folosit drept referință pentru clasificarea regimurilor bunăstării taxonomia elaborată de Esping-Anderson (1990), care împarte regimurile bunăstării în trei categorii: regimuri liberale, regimuri corporatist-conservatore și regimuri social-democrate. Subiecților li s-a cerut aleagă între două afirmații contrare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]