676 matches
-
oricât de mult ai bea, nu ai probleme cu stomacul. Munca pe care o făcea familia mea era destul de grea, mai ales că numai noi ne ocupam de lapte. La prânz dormeam, la 14.00 ne trezeam și mergeam să cosim iarba, la 19:00 ne întorceam acasă. Până atunci ugerele deja erau pline. Și cositul era destul de dificil. Iarba cosită vara, o puneam la uscat pentru iarnă. Fânul îl puneam în casă, în camerele noastre, ca să se usuce. În paralel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
și secolii sunt largi! Nu văd eu cum în cercu-ți sărman nebun te spargi, Nu văd eu cum în cercu-ți nebun te zvârcolești Ca o națiune-ntreagă în zboru-ți s-o răpești? Trecut-au secoli negri cu coasele de foc Cosit-au generații... Națiunea stă pe loc! Trecut-au Nordul rege cu aripa-i de ger, Românul stă în locu-i, ca muntele de fier! Și-n planu-Eternității romînii-s un popor Cum e un soare numai prin mările de nor, Cum e-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
luaseră coasele cu ei că dacă n-or găsi de lucru În fabrică s-or duce ei la niște oameni care au fânețe mari, că așa le spusese un văr de-al notarășului, că acolo Îs fânețe mari și-or cosi ca să facă bani. Pe acolo, pe la Oklahoma, că așa Îi zice la orașul ăla, Oklahoma. Și ajung departe peste ape și când colo ce să vezi? Numai negri și englezi! Fac ce fac la bani și se Întorc acasă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ia un ban grămadă-n contul lor, Rafaele, în vreme ce tu vii degeaba pe gârlă, să te limpezești, să te răcorești... Tembelul ăsta ras în cap se bălăcește la șase dimineața cu atâta foc, de-ai zice că taie lemne sau cosește, și parcă înadins, să sperie peștele... — Băăăăi, tembelule! strigă un moșneag, care în urmă cu cinci minute tocmai și-a plătit taxa aschimodiei. Vezi dracului c-am niște scule-ntinse acolo! Intri-n ele, fir-ar el al dracului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
hăi ! Câteodată îi mai zic să lege haita că numa’ gura e de ea... - Las’ că și Ion a’ dumitale i-a’ dracului de crapă chelea pe el. Rămâne-i-ar de cap și de ciolane numai cum mi-a cosit el mie livada. - îl dor mânurile, fumeie hăi ! Nu poate munci, de la ramatizm. în copacii bătrâni de pe gârlă se zărește în coada ochiului o spumă verde cu lacrimi de lumină în ea. Pe mal sunt trifoaie și toloace în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ești tare, nu te dai ! - Am venit oleacă la sfânta biserică. Am visat-o azi noapte pe mama, parcă ședea într-un nour și era luminată. De-acu a fi timpul și pentru mine. - Nu te potrigi. Iarba tânără e cosită, nu dudăul, spuse cu regret cealaltă. - Mă cheamă, se dezlănțuise surda fonfăit. De câte ori am visat-o, s-a dus câte unul de-ai noștri. Acuma eu am mai rămas și mi-a venit rândul și mie. Dar am
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cum mai arăta Ana, prietena ei din copilărie. Se cunoscuseră În Prăjani, un sătuc amărât din Romania, când aveau paisprezece ani. Bunicii lui Kitty o duseseră la țară În vara aceea, să vadă cum se mulge o vacă, cum se cosește fânul, să se bucure de viața simplă de la sat. Fusese o vară magică, una dintre cele mai fericite din viața ei. Ana Îi era verișoară de departe, aveau aceeași vârstă. Era o fată extraordinar de frumoasă și avea cozi groase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
clăci să saie fieștecarii cu ce-i va fi putere, or cu caru, cu căruță i cu topor, i cu sapă, i cu coasă...” Se mai plâng călugărițele și împotriva celor care calcă țarinile și fânețele cu vitele sau chiar cosesc iarba „di pe moșie și o aducu în târgu de o vându”. Numai că cei care le calcă locurile nu sunt țăranii, ci „dărvarii gospod i boierești”. Adică cei ce aduc lemne. De asemenea, „Simeni gospod i hătmănești i agiești
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și o luă pe câmp, pe un drum indicat de roțile căruțelor. Între două linii paralele până la o distanță considerabilă și depărtate între ele cam cu o sută de metri, se întindea un loc de fânaț, de pe care iarba fusese cosită, uscată și adunată în stoguri pe marginea fîneții. Stogurile aveau forma unor sofale pentru uriași și se aliniau într-o procesiune lungă. Otilia ceru lui Pascalopol să oprească și începu să alerge de la un stog la altul, chibzuind cum să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mama lui mînca și ea cu aceeași poftă dintr-o înghețată cu migdale și-și amintea de copilăria ei, cînd a venit prima dată la Tîrgușor. Tatăl lui Mihai dejugase boii și-i legase de benchișurile căruței, să mănînce iarba cosită în marginea pădurii. "Mie dă-mi o sticluță cu rom", i-a șoptit el cofetarului, un albanez burtos, fost tovarăș de armată cu el în drumul spre Cotul Donului. Nașa Zînica și nașul Ion, care veniseră și ei la tîrg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
grație sârmei ghimpate. Un fermier are un culoar de sârmă ghimpată, de la ușa grajdului până la câmp. Multă sulfină. Planta aceasta - o leguminoasă - e destul de răspândită. Înbunătățește terenul și dă producție bună. Ca și în Iowa, se cultivă soia pentru furaj. Cosită în floare, dă unul dintre cele mai bogate furaje. Uleiul cel mai răspândit e acela de porumb. Americanii îl prețuiesc mai mult decât pe cel de floarea soarelui, și asta pentru bune și economice motive. Din embrioanele a 12-14 kg
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Îmi zburase dân mână; și avea sânge pă bot. Abia atunci m-am prins că chiar io-l mierlisem. Da negreșit, când am auzit râsu și urletu, m-am aiurit o clipă și-am schimbat ordinea zodiilor: pă candriu Îl cosisem dă zăpăcit. Poate iera chiar unu din ăia patru meșteri. M-am pus În prag la galerie și am strigat după iei. N-a răspuns nime. Dă groază, am izbit-o la goană În fundu galeriei; repetam Încetișor: Berbecu, Tauru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
numai asupra corpului, ci și asupra minții fumătorului : „în timp ce alte [plante] vatămă numai trupurile, asta nimicește și mintea nu mai puțin decât trupul. Arde corpul, și prăpădind umezeala proporționată, face trupul să se usuce și, precum un tiran crunt, îl cosește din viață înainte de vreme. Iar gândul pentru cele frumoase și bune îl face lipsit de vlagă. Trupul îl suge și îl înghite ca o lipitoare, în timp ce mintea o animalizează. Înnegrește inima ca pe un horn, umple plămânii cu funingine, face
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cea lungă, iar țăranii munceau din zori până în seară. După ce orezul și meiul se strângeau de pe câmpurile neroditoare, femeile și copiii băteau tecile și le treceau prin îmblăciu. Nu erau pentru hrana lor, căci le dădeau la birul anual. Fânul cosit printre corvezile de zi cu zi era lăsat să se usuce chiar pe câmp pentru a putea fi folosit ca așternut în grajdurile cailor. Paiele crude le foloseau ca provizii în timp de foamete. Le tăiau și le mărunțeau într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-se pe când diseca un cadavru. Era un bun român, excelent camarad și bun medic. Sicriul, până la mormânt, a fost urmat de o mare mulțime de ploieșteni. Olchovsky, mai târziu doctor, a fundat sanatoriul din Calea Călărași. Eminent practician, mort tânăr, cosit de o boală mizerabilă. Emil Frunzescu a părăsit medicina pentru ziaristică, apoi pentru stenografie și pentru avocatură. Sabin, doctor, actualmente la R. Vâlcea, Nae Tomescu, distins medic de copii, mort după război, luat de un erizipel. Manicea a murit fără
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
notat în jurnalele lui de bord media de 56. Totuși, telegrafiază: „Complimente lui Knox-Johnston, însă nu s-a terminat. Cel mai rapid voi fi eu”. Dar se mai întâmplă ceva: Pe mările lumii - în timp ce noi, cei de pe uscat, dormim, mâncăm, cosim și uruim -, un bărbat pe nume Bernard Moitessier, singur pe un ketch de oțel numit „Joshua” (12 metri), în loc să se întoarcă la Plymouth, câștigând o cursă istorică (înconjurul lumii, pe apă, fără escală) și având de încasat și 5.000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de cei trei tâlhari în negru, în special de Mihai Prodan, arbitrul de centru. Astfel, în minutul 75, Adrian Câmpeanu a câștigat prim-planul la un duel cu Bar, a preluat la 18 metri de poarta adversă și a fost cosit de fundașul advers, însă banditul din Cluj Napoca a lăsat jocul să continue. De altfel, până la final, atât Prodan, cât și asistenții, au făcut totul pentru ca echipa oaspete să plece neînvinsă de la Bacău. FCM BACĂU: Manea - Mihălăchioaie, Vajou (min. 61 Marchiș
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
din vreo căruță cînd era mic... Dar, către sfîrșitul verii, i-au scos prietenului meu ghipsul și l-am văzut mergînd din nou singur. Descria la Început cu piciorul drept un arc de cerc, iar noi ziceam că voia să cosească. Și astfel, cu Zoli Înaintînd o vreme mai Încet, Întotdeauna Într-o trupă de cinci-șase băieți, am mers noi la școală În clasa Întîi. Pe Ionel Caița Îl așteptam În fața Sfatului Popular și, Împreună, Îl luam pe Zoli de lîngă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o opintit mai departe în ham fără hachițe-nazuri de cal nărăvaș... În schimb, așteaptă să fie periat și apă trebuie să-i dai la vreme, că în rest poți să stai liniștit, că Roibu trage la căruță, Roibu ară. Roibu cosește, Roibu prășește, Roibu târnuiește, Roibu corhănește... Și-i deștept ca un om, numai că nu vorbește... Da, da, da!.. Cred că mănâncă și jăratec ca mârțoaga aceea din poveste, măi cumetre Bas! Numai pe dumneata de câte ori te-a adus bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu mai venim la timp și a trimis-o pe sora mai mare, Maricica, să ducă vitele la păscut, pe șes, la iarbă. Peste gârlă se afla șesul satului, unde fiecare gospodar avea câte o bucată de iarbă pentru a cosi sau a-și paște vitele. Peste gârlă, din locul unde ne aflam, era și moș Costache Pălimar, zis Șorloagă. Era cu vaca și juninca la păscut pe bucata lui. Văzând că nu mai plecăm acasă, așa cum au făcut cam toți
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mare! VARA “Eu sunt cea mai strălucitoare. Soare1e mă iubește mai mult. Razele lui fierbinți imi coc grâne1e și fructele. Căt vezi cu ochii, spice de aur, livezi îmbe1șugate și pajiști odihnitoare. Aici se seceră și se treieră, dincolo se cosește fânul, se culeg cireșe, vișine, piersici și caise.” Vacanța-i fir dintr-o poveste cu soare agățat în mar Când pe amiază-ntr-adevăr,căldura-mpărateasă este, Adoarme apa pe câmpie, albastră ca un cer senin Visează frunzele departe culoarea serii arămie. Furnicile
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
fi fost, s-a dus pe apa sâmbetei (nici acum, după atâția ani de la neașteptata, dar, Într-un fel, previzibila sa dispariție, Mașa nu s-a lămurit ce s-a Întâmplat cu el; Onisei s-a dus la câmp să cosească În livadă și nu s-a mai Întors; unii au zis că l-ar fi omorât niște hoți, alții că s-ar fi Înecat În râul Moldova, În timpul ploilor, alții că și-ar fi găsit, la bătrânețe, o pipiță În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
se anunță Întotdeauna cu o clipocire la tîmplele mele..., și atunci, cu siguranță, știu că trebuie să mă fardez În profet, să mai fac un nod aței rupte din palmă, să-mi pudrez fața cu varul stins al oglinzii, să cosesc, pînă nu-i prea tîrziu, mătrăguna crescută, Înaltă cît o vampă,-n calendare. Nu mă grăbesc, nu ne grăbim, repetăm fără scrîșnet scenariul lumii-n carnaval. O, cît aș vrea să nu mă mai sperie grinda cea mare din podul
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
că un cal nepotcovit îi ca și cum ar fi șchiop. Să nu te aștepți să tragă. Te lasă în drum tocmai când ți-i lumea mai dragă...Dar și un cal potcovit prost! Vai de zilele lui...Se împidecă sau se cosește la alergare și mersul îi devine un chin. Poți să-mi explici ce înseamnă a se cosi un cal potcovit rău? Cum să nu? Și asta se întâmplă la picioarele din spate. De fapt, calul se lovește cu hacurile potcoavelor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în drum tocmai când ți-i lumea mai dragă...Dar și un cal potcovit prost! Vai de zilele lui...Se împidecă sau se cosește la alergare și mersul îi devine un chin. Poți să-mi explici ce înseamnă a se cosi un cal potcovit rău? Cum să nu? Și asta se întâmplă la picioarele din spate. De fapt, calul se lovește cu hacurile potcoavelor nefăcute cum trebuie. Partea de deasupra copitei devine o rană...Uf! Să nu fii în locul bietului animal
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]