628 matches
-
sau htoniană). în consecință, ele pot fi văzute ca puteri elementare ale adâncului, forțe htoniene. Mihai Coman, în scrierea intitulată Mitologie populară românească , I, urmând unele considerații ale lui Mircea Eliade, va spune că viețuitoarele care joacă rolul unor personaje cosmogonice ar putea să reprezinte, într-o formă târzie, unele divinități htoniene despre care aflăm vorbindu-se în mitologiile mai vechi, precreștine. Studiul în care Mircea Eliade are în vedere în mod special mitologia cosmogonică românească se intitulează Satana și bunul
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
viețuitoarele care joacă rolul unor personaje cosmogonice ar putea să reprezinte, într-o formă târzie, unele divinități htoniene despre care aflăm vorbindu-se în mitologiile mai vechi, precreștine. Studiul în care Mircea Eliade are în vedere în mod special mitologia cosmogonică românească se intitulează Satana și bunul Dumnezeu: preistoria cosmogoniei populare românești, studiu elaborat începând cu 1951, încheiat în 1961 și cuprins sub forma sa definitivă în volumul De la Zalmoxis la Genghis Han. Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
literatura românească, volumul I, 1929, pp. 37-38. Este vorba despre influența pe care scrierile bogomilice le-ar fi avut asupra folclorului românesc și implicit asupra acestui mit. în cartea menționată, Cartojan se referă la o variantă din Moldova a mitului cosmogonic, pe care o redăm în continuare: Acest mit cosmogonic, în diferite variante, a fost deja publicat de Tudor Pamfile , Elena Niculiță-Voronca , Simeon Florea Marian și Ion-Aureliu Candrea . Deopotrivă, savantul bulgar Iordan Ivanov a publicat câteva variante prezente în lumea slavă
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
despre influența pe care scrierile bogomilice le-ar fi avut asupra folclorului românesc și implicit asupra acestui mit. în cartea menționată, Cartojan se referă la o variantă din Moldova a mitului cosmogonic, pe care o redăm în continuare: Acest mit cosmogonic, în diferite variante, a fost deja publicat de Tudor Pamfile , Elena Niculiță-Voronca , Simeon Florea Marian și Ion-Aureliu Candrea . Deopotrivă, savantul bulgar Iordan Ivanov a publicat câteva variante prezente în lumea slavă, ajungând la concluzia că sunt mituri de origine bogomilică
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
de origine indiană. Din respectivele spații asiatice, cele două motive ar fi fost preluate de unele secte eretice (gnostici, mandei, manihei) care le-au dat o formă creștină și le-au transmis bogomililor. înainte de a discuta structura și semnificația mitului cosmogonic românesc, Eliade are în vedere mai multe versiuni ale sale: bulgare, transilvănene, ruse, ucrainene, letone, bucovinene, poloneze, baltice, mordvine etc. . Se oprește în mod special la câteva variante balcanice, mai ales românești. Observă înainte de toate un fapt mai ciudat în
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
lase loc Apelor». Albina zbură spre Dumnezeu, și ariciul o blestemă și-i sorti să nu mănânce decât murdării. Dar Dumnezeu binecuvântă albina. Murdăria pe care o va mânca să devină miere” ). Va spune imediat că un astfel de mit cosmogonic este diferit de cele întâlnite în tradiția biblică, pe de o parte, și în tradițiile mediteraneene, pe de altă parte. De altfel, diferența de mai sus nu privește numai „oboseala lui Dumnezeu”, ci și alte elemente ale scenariului mitic. „îi
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
subterfugii copilărești (ascunde un pic de mâl în gură, încearcă să-l înece pe Dumnezeu împingându-l în apă etc.); albina și ariciul. Acest univers mitic umil și șters nu este lipsit de semnificație. Oricare ar fi originea acestui mit cosmogonic, pare sigur că el a circulat în mediile populare și a trebuit să se adapteze unor audiențe fruste” . Cu alte cuvinte, narațiunea ca atare, cu scenariul și personajele ei, indică o formă târzie și populară, destul de pitorească. Acest fapt însă
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
însă, caută să recunoască amploarea sau gravitatea răului din lumea omenească. Cum răul este evident în viața de toate zilele, acest fapt trebuie să-și aibă o explicație mai aparte . Revine la posibila origine iraniană a celor două motive, scufundarea cosmogonică și fraternitatea dintre Dumnezeu și Satan. Acestea pot fi puse în relație cu vechea mitologie zurvanită în care cosmogonia presupune o contribuție negativă, prezența Adversarului. Doar că, înainte de toate, opera cosmogonică presupune un sacrificiu originar, divin. Este ceea ce indică, într-
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
la posibila origine iraniană a celor două motive, scufundarea cosmogonică și fraternitatea dintre Dumnezeu și Satan. Acestea pot fi puse în relație cu vechea mitologie zurvanită în care cosmogonia presupune o contribuție negativă, prezența Adversarului. Doar că, înainte de toate, opera cosmogonică presupune un sacrificiu originar, divin. Este ceea ce indică, într-o formă deja elaborată, vechea literatură orientală . „Prin săvârșirea sacrificiului, întreaga Creație a fost creată», e scris în Marele Bundahišn (III, 20; Zaehner, p. 336). Cum s-a mai remarcat, sacrificiul
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
aduce materialul necesar creației Pământului” . La fel de arhaică, însă puțin mai evoluată, este și varianta mitică în care Creatorul se scufundă în apele primordiale sub forma unui animal. Nu știu dacă Eliade a cunoscut faptul că în una din variantele mitului cosmogonic românesc cel care se scufundă pentru a aduce «sămânța de pământ» este Dumnezeu însuși . însă aceste variante arhaice par să nu indice o formă de dramatism aparte. Adversitatea sau concurența încă nu și fac simțită prezența lor. Mai târziu însă
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
aduce «sămânța de pământ» este Dumnezeu însuși . însă aceste variante arhaice par să nu indice o formă de dramatism aparte. Adversitatea sau concurența încă nu și fac simțită prezența lor. Mai târziu însă, în variantele mai puțin arhaice ale mitului cosmogonic, ele se vor impune tot mai mult. „începând cu a doua fază a mitului se dezvoltă posibilitățile dramatice și, în ultimă instanță, «dualiste» ale scufundării cosmogonice. Peripețiile scufundării și ale operei cosmogonice care-i urmează sunt de-acum invocate pentru
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
fac simțită prezența lor. Mai târziu însă, în variantele mai puțin arhaice ale mitului cosmogonic, ele se vor impune tot mai mult. „începând cu a doua fază a mitului se dezvoltă posibilitățile dramatice și, în ultimă instanță, «dualiste» ale scufundării cosmogonice. Peripețiile scufundării și ale operei cosmogonice care-i urmează sunt de-acum invocate pentru a explica imperfecțiunile Creației. Cum nu mai este Creatorul cel care se scufundă pentru a-și procura substanța Pământului, munca fiind îndeplinită de unul din auxiliarii
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
însă, în variantele mai puțin arhaice ale mitului cosmogonic, ele se vor impune tot mai mult. „începând cu a doua fază a mitului se dezvoltă posibilitățile dramatice și, în ultimă instanță, «dualiste» ale scufundării cosmogonice. Peripețiile scufundării și ale operei cosmogonice care-i urmează sunt de-acum invocate pentru a explica imperfecțiunile Creației. Cum nu mai este Creatorul cel care se scufundă pentru a-și procura substanța Pământului, munca fiind îndeplinită de unul din auxiliarii sau servitorii săi, se ivește posibilitatea
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
parte a lumii. în concluzie, Eliade are în vedere o variantă ușor de întâlnit în folclorul religios românesc (probabil cea mai frecventă, dacă avem în vedere ceea ce s-a publicat la noi până acum). Observă de la bun început că scenariul cosmogonic propus de acest mit diferă atât de cel vetero-testamentar, cât și de cele mediteraneene. în cazul mitului cosmogonic românesc, observă că motivul scufundării cosmogonice se corelează cu cel al „pasivității lui Dumnezeu” și cu antagonismul adversarului, toate acestea într-un
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
probabil cea mai frecventă, dacă avem în vedere ceea ce s-a publicat la noi până acum). Observă de la bun început că scenariul cosmogonic propus de acest mit diferă atât de cel vetero-testamentar, cât și de cele mediteraneene. în cazul mitului cosmogonic românesc, observă că motivul scufundării cosmogonice se corelează cu cel al „pasivității lui Dumnezeu” și cu antagonismul adversarului, toate acestea într-un scenariu destul de dramatic. Insistă mult asupra arhaismului unor motive, așa cum este cel al Dumnezeului creator care se scufundă
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
în vedere ceea ce s-a publicat la noi până acum). Observă de la bun început că scenariul cosmogonic propus de acest mit diferă atât de cel vetero-testamentar, cât și de cele mediteraneene. în cazul mitului cosmogonic românesc, observă că motivul scufundării cosmogonice se corelează cu cel al „pasivității lui Dumnezeu” și cu antagonismul adversarului, toate acestea într-un scenariu destul de dramatic. Insistă mult asupra arhaismului unor motive, așa cum este cel al Dumnezeului creator care se scufundă singur în apele primordiale. La fel de arhaice
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
ăBeaumont-en Auge, 1749-Paris, 1827). Astronom, matematician și fizician. Autor al unor lucrări referitoare la mecanica cerească ămișcarea Lunii, a lui Jupiter, viteza de rotație a inelului lui Saturn etc.) și la calculul probabilităților. Este celebru, mai ales, pentru ipoteza sa cosmogonică ă1796), potrivit căreia sistemul solar s-ar fi format dintr-o nebuloasă în rotație. LAVOISIER, ANTOINE LAURENT ăParis, 1743-Paris, 1794). Chimist. Unul dintre creatorii chimiei moderne; i se datorează nomenclatura chimică, cunoașterea compoziției aerului și a apei, descoperirea rolului oxigenului
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
unei plenitudini sufletești și trupești măcar într-o viață de apoi. Întreaga lor dragoste și bunătate era convertită moral, radical, spre Creator, spre Dumnezeu Tatăl și alte creații cerești. Nu mai este vorba de nici o tendință de a elabora sisteme cosmogonice capabile să explice lumea întreagă și natura înconjurătoare, ci de o altă orientare, accesibilă tuturor, realizată în spiritul comunității fraternale pure dintre oameni, detașată de servituțile lumești, pentru a accede într-un prezent aflat în lumina lui Dumnezeu. Vechiul raționalism
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conștient. Acordându-și sensibilitatea cu forțele universului, el a coborât spre adâncuri pe toate dimensiunile existenței: „Miezul pământului trage spre dânsul Trupul și creierul meu.” (Geneză) A descoperit astfel profunzimile propriei ființe și a intuit procesele cosmice materializate în viziuni cosmogonice sau în interferența regnurilor. În poezia intitulată chiar Pământul, fuziunea dintre pământ și uman conturează ideea filozofică a unicității materiei: „Îndrăgit ca o mireasă, dușmănos ca o sudalmă, Chica vântul ți-a-ncâlcit-o, veacuri-veacuri, monoton, Tu, pământ al țării noastre, pătimaș cuprins
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
nu se poate lipsi de elementele intelectuale, aritmetice, ale unei melodice simple, ale unei strîngeri complimentare de culori. Acestea sînt esențe și ca atare trebuiesc asociate corpului liric". Trei culori-simboluri fundamentale, aflăm în poezia Jocului secund, însoțite de trei mituri cosmogonice: mitul Oglinzii, mitul Nunții și mitul Soarelui, cum punctează Basarab Nicolescu în monografia amintită și unde citim: Există într-adevăr, în poetica barbiană, un rafinat simbolism al culorilor. Celor trei mituri fundamentale ale cosmologiei Jocului secund le corespund trei culori-simbol
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe realitate, pe lumea posibilităților de exprimare. Poetul Iluminațiilor transcende descriptivul ușor de accesat al sentimentelor pentru a urca în infrarealism, unul, spune Ion Barbu, care caracterizează bazele percepției pentru a-i deduce legea, ca un veritabil geometru. "Asemeni proemelor cosmogonice ale lui Parmenide sau asemeni lui Lucrețiu, opera lui precede și chiar prelungește știința" (I.B.). În Poetica lui Aristotel, poetul nu doar prelungește știința (istoria) ci este mai filosofic, poezia este mai adevărată decît știința: Într-adevăr istoricul (am spune
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
empirice, într-o călătorie în necunoscut, în mod intuitiv, convinși că un sistem prevalează în univers 97. Rezolvarea estetică nu este, însă, o intuiție nemijlocita, ci o "intuiție intelectuală"98, obiectivă, sau, cum spune chiar poetul american, în poemul sau cosmogonic, o intuiție născută din "acele inducții și deducții ale căror mecanisme sunt atat de obscure încât scăpa conștiinței, eludează rațiunea și sfidează capacitatea noastră de expresie"99, cu alte cuvinte, sunt o sinteză între artă și știința - "Poetry and Truth
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
al puterii și al fecundității. Adeseori zeul reprezentat ca taur apare însoțit de o Mare Zeiță, de care depinde fecunditatea universală. În acest caz, zeii meteorologici (trăsnetul, furtuna, ploaia) și genezici (taurul) își pierd suveranitatea absolută, nu mai sunt creatori cosmogonici, ci "fecundatori și procreatori în ordinea biologică", iar "hierogamia devine funcția lor esențială"431. Substratul mitologic (Oana / Marea Zeiță) se împletește cu credințele din mitologia românească; Oana amintește de fata de uriași (din studiile lui Marcel Olinescu) care fură copilele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
putea costuma și vom putea juca, suntem salvați!"620, un mijloc de a se opune Istoriei; cultivându-și obsesia vieții ca spectacol, în care se poate interveni prin schimbarea rolurilor, Ieronim revelează funcția ontofanică a ritualului artistic care rememorează actul cosmogonic, manifestare a jocului divin 621. Uniformele reînvie mitul generalului Calomfir, "eroul de război", "erou din Primul Război Mondial" la care se raportează toți urmașii: Îmi place de voi, că nu vă e frică de nimic, nici de moarte, nici de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Domnița Tomescu, Numele de persoană la români. Perspectivă istorică, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001, p. 5. 58 Constantin Noica, op. cit., p. 154. 59 Semnul sacralizat (cuvântul sacralizat "havuz" care valorifică prezența germenului de sacralitate din cuvântul profan) este un mit cosmogonic concentrat. (Traian D. Stănciulescu, op. cit., pp. 204-205). Ivan Evseev în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Editura "Amarcord", Timișoara, 1994, p. 119, considera numele un mit condensat: "Numele unui personaj mitologic, din punct de vedere etimologic, ascunde în sine un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]