624 matches
-
transcendentă își află explicația undeva în acest scenariu destul de ciudat, condiția ontologică paradoxală a omului fiind astfel integrată ca un fapt singular în complicatul mecanism de geneză a lumii 159. Lucian Blaga explicitează în chiar ultima secțiune din lucrarea sa cosmologică cele două paradoxuri sau antinomii ce saturează miezul teoriei sale. Primul dintre acestea privește acțiunea principiului divin: totul divin are puterea de a se reproduce integral la infinit, însă se reproduce doar diferențiat. Paradoxul este doar aparent, pentru că această etică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apariția unor echivalente ontologice, a unor forme de ființare asemănătoare..., cum ar fi, de exemplu, antinomia continuu-discontinuu în domeniul fizical (sau mai exact microfizical)"162. Corelația mi se pare interesantă, mai ales că și Blaga gândea de la început teoria sa cosmologică în sensul unui realism metafizic, în care principiul cosmologic să fie conceput nu cum s-ar dori să fie, ci în acord cu semnele lumii. Se pare că natura antinomică a principiului își găsește expresia în natura antinomică a unora
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asemănătoare..., cum ar fi, de exemplu, antinomia continuu-discontinuu în domeniul fizical (sau mai exact microfizical)"162. Corelația mi se pare interesantă, mai ales că și Blaga gândea de la început teoria sa cosmologică în sensul unui realism metafizic, în care principiul cosmologic să fie conceput nu cum s-ar dori să fie, ci în acord cu semnele lumii. Se pare că natura antinomică a principiului își găsește expresia în natura antinomică a unora dintre fenomenele acestei lumi. Această natură antinomică a principiului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să fie conceput nu cum s-ar dori să fie, ci în acord cu semnele lumii. Se pare că natura antinomică a principiului își găsește expresia în natura antinomică a unora dintre fenomenele acestei lumi. Această natură antinomică a principiului cosmologic blagian poate fi regăsită și dintr-o altă perspectivă, fără a urma scenariul metodei antinomiei transfigurate. Astfel, Blaga numește uneori pe Marele Anonim "Dumnezeul-Demon"163. Prin aceasta, el indică natura duală a Marelui Anonim, acesta având "atât calități divine, cât
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
funcționarea transcendentală și astfel creează metafizica. Ideile transcendentale sunt deduse din tabela raționamentelor, exact la fel cum categoriile fuseseră deduse din tabela judecăților. Din raționamentul categoric este scoasă ideea psihologică sau ideea substanței spirituale. Din raționamentul ipotetic este scoasă ideea cosmologică sau ideea totalității lumii materiale. În al treilea rând, din raționamentul disjunctiv este extrasă ideea teologică sau ideea de Dumnezeu 263. Această deducție a Ideilor transcendentale, pe care rațiunea o operează și constituie metafizica, este considerată de către Immanuel Kant nelegitimă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
arate că în acest corp de pretinsă cunoaștere s-au strecurat erori logice și contradicții. Deducția ideii psihologice este însoțită de anumite paralogisme, prin care rațiunea pură face un salt nepermis de la sufletul empiric, supus categoriilor, la sufletul metafizic. Ideea cosmologică este și ea rezultatul unei extinderi nelegitime de la seriile finite dinăuntrul naturii la unitatea absolută a naturii ca întreg, căci rațiunea pură ajunge la antinomii, la contradicții ireductibile. Și ideea teologică este viciată, căci toate cele trei argumente pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unitatea absolută a naturii ca întreg, căci rațiunea pură ajunge la antinomii, la contradicții ireductibile. Și ideea teologică este viciată, căci toate cele trei argumente pe care teologia rațională le-a adus în sprijinul existenței lui Dumnezeu, argumentul ontologic, argumentul cosmologic și argumentul finalist, sunt demontate ca greșite de către Immanuel Kant. Am să mă opresc acum la cosmologia rațională și la antinomiile pe care rațiunea le produce în legătură cu Ideea cosmologică, căci acestea ne interesează aici. Universul, ca unitate necondiționată a tuturor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
le-a adus în sprijinul existenței lui Dumnezeu, argumentul ontologic, argumentul cosmologic și argumentul finalist, sunt demontate ca greșite de către Immanuel Kant. Am să mă opresc acum la cosmologia rațională și la antinomiile pe care rațiunea le produce în legătură cu Ideea cosmologică, căci acestea ne interesează aici. Universul, ca unitate necondiționată a tuturor fenomenelor ce se condiționează unele pe altele, ca totalitate a lor, este doar o idee a rațiunii în căutarea absolutului. În activitatea sa metafizică, rațiunea, însă, investește această idee
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spus, obiectele experienței "nu sunt date ... niciodată în ele însele, ci numai în experiență, și nu există în afara ei"270. Pe scurt, cheia soluției sale este distincția dintre "fenomen" și "lucru în sine". Pe această bază, conflictul de la nivelul ideilor cosmologice ale rațiunii poate fi tranșat. Kant argumentează 271 că întregul conflict al rațiunii pure se bazează pe un viciu al argumentului pe care se construiesc aserțiunile cosmologice, ceea ce înseamnă că disputa dintre cele două poziții este fără obiect sau este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dintre "fenomen" și "lucru în sine". Pe această bază, conflictul de la nivelul ideilor cosmologice ale rațiunii poate fi tranșat. Kant argumentează 271 că întregul conflict al rațiunii pure se bazează pe un viciu al argumentului pe care se construiesc aserțiunile cosmologice, ceea ce înseamnă că disputa dintre cele două poziții este fără obiect sau este un conflict bazat pe o aparență. Acest viciu constă în faptul "că ideea totalității absolute, care este valabilă numai ca o condiție a lucrurilor în sine, a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Curs de filosofia religiei, Editura Fronde, Alba Iulia Paris, 1994. Blaga, Lucian, "Despre conștiința filosofică", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, "Diferențialele divine", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. Blaga, Lucian, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Experimentul și spiritul matematic, Editura Humanitas, București, 1998. Lucian Blaga, "Ființă istorică", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. Blaga, Lucian, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Experimentul și spiritul matematic, Editura Humanitas, București, 1998. Lucian Blaga, "Ființă istorică", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. Blaga, Lucian, "Filosofia stilului", în Încercări filosofice, Editura Facla, Cluj, 1977. Blaga, Lucian, " Geneza metaforei și sensul culturii", în Opere 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985. Blaga, Lucian, Încercări filosofice, Editura Facla, Cluj, 1977. Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noua clădire" (Ibidem, p. 303). 151 Ibidem, p. 304. 152 Ibidem, p. 303. 153 Lucian Blaga, "Filosofia stilului", în Încercări filosofice, Editura Facla, Cluj, 1977. 154 Ibidem, p. 302, nota 1. 155 Lucian Blaga, "Diferențialele divine", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. 156 Lucian Blaga, "Censura transcendentă", în op. cit., p. 542. 157 Vasile Frăteanu, op. cit. p. 331. 158 Lucian Blaga, " Diferențialele divine", în op. cit., p. 67. 159 "Câtă vreme "unitatea formativă" a oricărei ființe complexe este, cel puțin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga și universul gnostic", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997, pp. 396-400. 162 Vasile Frăteanu, op. cit., p. 332. 163 Lucian Blaga, " Diferențialele divine", în op. cit., p. 104. 164 Lucian Blaga, "Ființă istorică", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988, p. 489. 165 Călin Candiescu, "Cosmologia lui Blaga sau despre tensiunea existențială dintre om și Marele Anonim", în Revista de filosofie, Tom XVIII, nr. 5-6, București, 1996, p. 419. 166 Lucian Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op.cit.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al alunecării și într-o dezlocuire funciară. Că trupurile noastre generează spațiu vital nu înseamnă neapărat că ar fi și capabile să-l rețină eficace. Ian conchise că, grație imperialismului cu al său drenaj dirijat de spațiu vital, vechiul model cosmologic, ce prezenta lumea călare pe spinarea unei țestoase în imersiune, își redobândea tragic valabilitatea. În noaptea de 31 ianuarie 1953, când echipele de intervenție veniseră să-l salveze de pe acoperișul casei prăbușite, nu fusese în stare să le mai priceapă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la nivelul acestor molecule este o problemă de balistică, de unde denumirea de T. ț a fost extinsă și în explicarea altor procese, cum este acțiunea medicamentelor" (DM, 2007). Există metafore speculativ-teoretice cu impact în circulația globală a cunoștințelor, în modelul cosmologic etc. Teoria Bing Bang este cea mai potrivită metaforă conceptuală despre modul în care s-a format Universul, dezvoltată pe teoria generală a relativității lui Einstein și pe ideile fizicianului rus Alexander Friedmann. Teoria haosului (formulată în 1960 de Edward
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cele șapte arte liberale: gramatica, logica, retorica, aritmetica, geometria, muzica și astronomia. Își începe educația în filosofie odată cu studiul "artelor" logicii și astronomiei: citește tratatele logice ale lui Aristotel și comentariile învățaților ulteriori și este familiarizat cu lucrările științifice și cosmologice ale lui Aristotel de către un profesor numit Peter din Irlanda. În 1244 Toma devine călugăr dominican spre marea supărare a familiei care aștepta cu nerăbdare ca el să ajungă monah și abate benedictin. Tatăl lui Toma murise, însă restul familiei
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
plutește binecuvântarea, artiștii înșiși fiind înzestrați cu duhul cerului, asupra vieții proaspete care pulsează exploziv planează misterul, enigma, altfel perfecțiunea nu ar mai fi opera creatorului divin. Urcă vestalele spre focul sacru, apar și dispar ca-ntr-un fascinant mit cosmologic, în urma lor epifania de grup al desăvârșirii, senzația multiplicării operelor de artă, arta vie a trăsăturilor anatomice. Natura umană e mereu vitală, ca vălul din firele de aur ale închipuirii țesut de poeți. Urcă vestalele spre Universitate, trecând și visând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
să găsească o cale de a rămâne la un univers etern și static, în consens cu opinia generală. Problema a fost realizată printr-un truc matematic. Einstein a introdus în formula lui pentru gravitație un termen suplimentar,asa numita constanta cosmologica, care avea semnificația unei forțe repulsive ce acționa împotriva atracției gravitaționale a tuturor corpurilor cerești. Era un fel de antigravitație care salva universul de la prăbușire. Einstein a sacrificat frumusețea teoriei sale pentru a permite TRG să se pună de acord
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
dar neschimbător a devenit cunoscut sub numele de ”modelul stării staționare”. Pe scurt, dacă universul este infinit, dublându-și dimensiunea, el tot infinit rămâne și, în același timp, neschimbat, atât timp cât între galaxii este creată materie. Gold introduce așa numitul ”principiu cosmologic perfect”: orice porțiune din univers este la fel cu oricare alta și epoca noastră în univers este la fel cu oricare altă epocă. Întrebarea era: cine creează, de unde provine această materie nouă? Pentru a explica apariția materiei, a noi atomi
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
staționare, însă, fără să vrea, a botezat modelul ”evoluției dinamice” (cum era cunoscut până atunci) cu termenul ”Big Bang”. Deși până acum am folosit temenul Big Bang, abia Hoyle a fost cel care l-a introdus. 10. Biserica și modelele cosmologice În această dispută cosmologică a dorit să-și facă cunoscut punctul de vedere și Biserica Catolică. Papa Pius al XII-lea a ținut, pe 22 noiembrie 1951, un discurs intitulat Dovezile existenței lui Dumnezeu în lumina științelor moderne ale naturii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
vrea, a botezat modelul ”evoluției dinamice” (cum era cunoscut până atunci) cu termenul ”Big Bang”. Deși până acum am folosit temenul Big Bang, abia Hoyle a fost cel care l-a introdus. 10. Biserica și modelele cosmologice În această dispută cosmologică a dorit să-și facă cunoscut punctul de vedere și Biserica Catolică. Papa Pius al XII-lea a ținut, pe 22 noiembrie 1951, un discurs intitulat Dovezile existenței lui Dumnezeu în lumina științelor moderne ale naturii. Aici, Papa a sprijinit
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
modelul Big Bang pe care îl privea ca pe o interpretare științifică a Genezei, ca o dovadă a existenței lui Dumnezeu, a unui creator. Însuși Gamow i-a scris Papei după discurs, trimițându-i un articol de popularizare pe teme cosmologice și un exemplar din cartea sa, Crearea universului. Acest fapt a fost spre iritarea colegilor săi care au vrut să evite orice suprapunere între știință și religie. Poziția Papei a devenit stânjenitoare pentru partizanii BB-ului. Fizicianul britanic William Bonner
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
imediat după naștere. Totul apare ca și cum aceste numere au fost reglate pentru a permite existența vieții, ca și cum cineva ar fi potrivit totul pentru a crea condițiile necesare pentru ca noi să existăm. Ajungem astfel la principiul antropic conform căruia orice teorie cosmologică trebuie să țină seama de faptul ca Universului a evoluat în așa fel încât să facem și noi parte din el. Interpretând la limită principiul antropic, reglajul fin al universului care a permis evoluția spre apariția vieții e un indiciu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
mai omogenă și mai destinsă, s-ar fi putut așeza la originea unor cercetări temeinice privind raportul dintre folclorul românesc și cel asiatic, pentru a nu spune de istorie a religiilor: „Hasdeu intuise just structura «persană» (iraniană) a anumitor texte cosmologice și eshatologice; care, deși își găsesc precedențe și confirmări în literatura patristică (nefiind deci eretice, «bogomilice»), au cu toate acestea obârșie iraniană. Nu trebuie scăpat din vedere, în asemenea cercetări, că influența iraniană s-a exercitat asupra Orientului Apropiat și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]