578 matches
-
nasc antinomiile (ca și anomaliile): avuția de dragul avuției. Raționalitatea economică nu are temei doar în ordinea materială. Ca atare, Economia trebuie să se asigure că nu se prinde în capcanele materialității din care pot să iasă științe precum fizica sau cosmologia. Economia, pe scurt, nu este o știință a materialului, a concretului fizic pentru că pur și simplu n-ar mai fi o știință socială. Ea este o știință eminamente antropică. Organizarea teritoriului Într-un fel explicit, conceptualizarea în Economie este diferită
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în matematică al unor personalități ca Vieta sau Descartes a mers mână în mână cu programul revoluționar al lui Copernic în astronomie și cu cel al lui Galileo în fizică, care apoi s-au contopit în marea realizare a secolului cosmologia matematică a lui Newton bazată pe mecanica lui Newton. Știința "modernă" a secolului al XVII-lea a fost modernă chiar în caracterul său matematic și rămâne paradigma permanentă și de neînlocuit a ceea ce ar trebui să fie cunoașterea științifică în
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
muncitoare" reprezintă judecata cu rol de principiu în acest model antropologic; c. orizonturile în care se află personalitatea, decurgând din orizonturile desfășurate de determinismul prin finalitate, cel cosmic și cel istoric, fac posibile două tipuri de reconstrucție a personalității: o "cosmologie", care ia la C. Rădulescu-Motru forma științei personalității, și o filosofie a personalității. Iar determinismul prin finalitate, necesar în ambele planuri și pentru amândouă tipurile de reconstrucție, apare prin două forme ale sale. Închiderea sa istorică se deschide, parafrazând o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMÂNIA REMUS BEJAN Gândul din gând Edgar Poe și Ion Barbu INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: literatura comparată, poetica, cosmologie, creație, intuiție Cuprins Preliminării / 11 Universul că un poem / 17 O coborâre în maelström / 31 Furor poeticus: inspirație, geniu / 67 Poezie și cunoaștere / 81 Omenesc, mult prea omenesc / 115 Invitație la călătorie / 155 Încheiere / 191 Bibliografie / 197 Indice de nume
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
decât să întărească această impresie, "variațiuni" barbiene pe o temă din Edgar Allan Poe, pe care am putea, eventual, să o denumim, creațio poetica. Textul explorează, într-o manieră caracteristică poetului român, limitele, niciodată clar definite, dintre poezie, știința și cosmologie, imaginând un spațiu, în care analogii și metafore, dintre cele mai îndrăznețe, ne sunt propuse. Emulând discret modele clasice, ori mai moderne, dar apropiindu-se, prin îndrăzneala neobișnuită și "arabescurile" simbolice ale expresiei, de incandescenta limbajului rimbaudean din Iluminări, meditația
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și la Poe, de fapt), ce depășește orizontul "științei ancilare", căreia Henri Bergson îi face un adevărat rechizitoriu, incepand cu "Leș Données" (1888) continuând cu "Matière et Mémorie" (1896) și culminând în "L'Évolution crèatice" (1907). În lumina evoluțiilor din cosmologie (teoria relativității a lui Einstein), ori din fizica particulelor elementare (Poincaré), nouă modalitate de reflecție se situează în spațiul interstițial, dintre ceea ce numim, în mod obișnuit, științe. Un aspect stăruie, atât în demersul lui Edgar Poe, din Eureka, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
73, 80, 201, 209 combustie, 62, 120 comunicare, 33, 177 co-naștere, 26 consistentă, 148, 184 Constantinescu, Pompiliu, 45, 201 construcție, 17, 23, 26, 48, 123, 164, 176, 179, 192, 193 conștiința, 44, 56, 61, 94, 140, 145, 162 cort, 43 cosmologie, 12, 184 cosmos, 80, 102, 142 creație, 11, 13, 46, 57, 63, 68, 69, 73, 74, 78, 90, 103, 104, 106, 112, 113, 115, 118, 120, 123, 124, 127, 128, 130, 137, 138, 139, 141, 143, 163, 176, 177, 178
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
of the Material and Spiritual Universe: of its Essence, its Origin, its Creation, its Present Condition and its Destiny" (p. 7). În această lucrare, poetul american se angajează imaginativ să afle sensul autentic al unor descoperiri științifice contemporane, din domeniul cosmologiei mai ales, al paradigmelor experiențiale ale omului și, într-un amestec de filozofie, știința și ezoterism, cu fundamentul în exegeza biblică, le configurează într-o formă nouă, care, speră elr, va face textul sau relevant: "Thus it willo be seen
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
elemente vin unul în completarea celuilalt, oferind o perspectivă unică. Efectul perspectivei este potențat de dimensiunile diferite ale celor trei bazine de apă, aflate în imediata vecinătate a Marelui Canal. Ideea Parterului de Apă se află în strânsă legătură cu cosmologia antică. Scopul acestuia este de a arăta, alegoric, traseul soarelui pe bolta cerească, pe perioada fiecărui anotimp, simbol completat și de către bazinele celor Patru Anotimpuri care sunt dispuse paralel cu axa centrală. într-o lucrare apocrifă, cronicarul francez anonim povestește
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
caz, „categoriile de vârstă”, „categoriile profesionale”); actorii sociali nu operează Întotdeauna cu aceleași clase cu care operează cercetătorii. Individualismul este o construcție culturală, moștenire a unui patrimoniu cultural-simbolic creștin. Friedland și Alford (1991) vorbesc de logica instituțională care reasertează o cosmologie socială. Societățile moderne sunt Însă axate pe finalități, pe stări viitoare, plasând „epoca de aur”, idealul social, Într-un viitor potențial, spre deosebire de societățile arhaice care plasau acest ideal În trecut. De aceea, considerăm că este mai adecvat, În cazul societăților
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
viitoare, plasând „epoca de aur”, idealul social, Într-un viitor potențial, spre deosebire de societățile arhaice care plasau acest ideal În trecut. De aceea, considerăm că este mai adecvat, În cazul societăților contemporane, să folosim termenul de teleologie socială În locul celui de cosmologie socială ca rațiune reasertată a instituțiilor formale. De asemenea, Douglas (2002) folosește conceptul de analogie a relațiilor sociale definite de instituții cu structurile din afara habitatului uman (din lumea materială, supranaturală sau din veșnicie) pentru a naturaliza clasificările și astfel a
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de analogie a relațiilor sociale definite de instituții cu structurile din afara habitatului uman (din lumea materială, supranaturală sau din veșnicie) pentru a naturaliza clasificările și astfel a fundamenta legitimitatea acestora. Bazându-se pe analogii diferite, cum ar spune Douglas (2002), cosmologii diferite cum ar spune Friedland și Alford (1991) sau teleologii sociale diferite În cazul nostru. Propoziția, cu caracter general, avansată de Meyer și Rowan (1991:45) este: „Pe măsură ce reguli instituționale raționalizate apar În domenii de activitate date, organizații formale se
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
întregul pasaj despre poezia ermetică și matematică, raportul întru înțelegere dependent de mentalități și nivel de receptare, în fond, apelînd la operatorul transdisciplinar al lui Basarab Nicolescu (autorul uneia dintre cele mai aplicate și convingătoare monografii asupra poetului, Ion Barbu. Cosmologia "Jocului secund" - 1968) de capacitatea de a transcende/ transla pe alt nivel de realitate: "O primă cauză trebuie văzută în punctul de criză în intersecția acestor două categorii: experiență și notație. Se poate foarte bine ca un șir de operații
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Jocului secund, însoțite de trei mituri cosmogonice: mitul Oglinzii, mitul Nunții și mitul Soarelui, cum punctează Basarab Nicolescu în monografia amintită și unde citim: Există într-adevăr, în poetica barbiană, un rafinat simbolism al culorilor. Celor trei mituri fundamentale ale cosmologiei Jocului secund le corespund trei culori-simbol ce revin obsedant, cu un rol funcțional determinat: realizarea unei maxime densități de semnificație într-o expresie lingvistică de întindere minimă". Albastrul e culoarea mîntuitului azur și însoțește spațiul/ mitul Oglinzii, Galbenul ce ține
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
află în alegerea profund gîndită a simbolurilor lui: sămînța, floarea, luna și lira. Încă mai esențializată se arată poezia lui Ion Barbu cu cele trei culori, albastru, galben, verde și simbolistica lor, una pe larg argumentată de Basarab Nicolescu în Cosmologia "Jocului secund". Veghea lui Roderick Usher (Parafrază la volumul Eulalii de Dan Botta, 1931) cristalizează viziunea barbiană asupra poeziei și cunoașterii. Sînt pagini prefigurate de unul dintre poemele abjurate, refuzate în Joc secund. (Aici avem un spațiu liric mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Usher (Parafrază la volumul Eulalii de Dan Botta, 1931) cristalizează viziunea barbiană asupra poeziei și cunoașterii. Sînt pagini prefigurate de unul dintre poemele abjurate, refuzate în Joc secund. (Aici avem un spațiu liric mai puțin criptat, bun îndreptar în străbaterea cosmologiei barbiene.) Citim în Dezrobire: "Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire!/ Pe netedele dale mult timp am rătăcit,/ De noi răsfrîngeri dornic, dar nici o oglindire/ În sloiuri, în poleiuri, în scuti n-a întregit/ Răzlețul gest, cu gestul cel
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și Divina Comedie, în special Infernul cu cele 34 de cînturi. Dante Aligheri s-a născut în Zodia Gemenilor, mai 1265 la Florența și va urca vămile văzduhului în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1321, în exil, la Ravenna. Cosmologia dantescă combină viziunea greacă, urmînd îndeaproape rigorile creștine. Infernul se deschide cu pădurea întunecată în care, la jumătatea vieții, Dante rătăcește calea și întîlnește fiarele: pantera, leul, lupoaica ce-i zădărniceau urcarea pe colina virtuții. Cele trei fiare simbolizînd: necumpătarea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
declanșarea unei energii cu efect contradictoriu. Eugen Simion ne propune și o sintetică așezare în istoria literară a celui care a scris Suvenire și impresii ale unui proscris: Ion Heliade Rădulescu pune totdeauna într-un poem mai multe teme (de la cosmologie la ideologie), în discursul său fiind mereu mai multe discursuri, inabil anvelopate. Latura morală este cea mai puternică. De oriunde ar porni, Heliade ajunge la judecata etică. Manifestă o disponibilitate totală, gîndul lui fiind că poezia poate transforma orice obiect
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unor structuri profunde predeterminate de "Ceva/Cineva" de deasupra ființei umane; ori Biblia este o excepțională "lucrare științifică", sintetizînd cunoștințe rafinate din domeniul disciplinelor socio-umane (psihologie, psihosociologie, filosofie, logică și morală, hermeneutică și semiotică etc.) sau din domeniul științelor naturii (cosmologie, geologie, zoologie, biologie etc.). În realitate, Biblia ar putea fi și una și alta. "Acelora care nu se înșeală" (înțelepții sau cei "săraci cu duhul"?!) le revine sarcina de a acredita cîndva, fără nici un fel de dubiu, o atare supoziție
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai evidente. Într-adevăr, exotismul se găsește în interiorul limitelor naționale și este, prin urmare, element constitutiv al identității naționale, oricare ar fi dificultățile. O foarte bogată literatură latino-americană și străină oferă informații despre viața triburilor indiene sub diferite aspecte: rudenie, cosmologie, migrații, ecologie, economie politică. La scară mai mare, o întreagă serie de cercetări se referă la prejudecăți rasiale, ierarhie, individualism, antropologia orașului, formele familiei, educația, drogul, violența, raporturile dintre știință și societate, relațiile dintre psihanaliză și antropologie, înnoirile religioase, cultele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Cu un limbaj prețios și o hermeneutică ostentativă, S. pare să aibă în atenție, mai mult decât anterior, exercițiul diversității metodelor de interpretare - de la decriptarea, în linia Bachelard - Durand, a simbolurilor imaginarului până la fenomenologie, fără să omită referiri la alchimie, cosmologie, ontologie etc. -, și nu o nouă lectură de ansamblu a operei. Pe de altă parte, criticul dialoghează polemic cu detractorii lui Nichita Stănescu, încearcă să explice mecanismele „clasicizării premature” și ale „mitizării” poetului ori deplânge aviditatea acestuia în a-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
ca mijloc de investigație delirul, căruia îi spune pitoresc "cunoaștere luciferică". Obiectul metafizicianului este "misterul", deci ilogicul, și modul de expresie mitul. Mult datorește fără îndoială filozoful lui Goethe. El, inspiratul, e un geniu, un "daimonion", capabil de intuiții revelatoare. Cosmologia lui Blaga, în ciuda termenilor schimbați (poetul e un mare căutător de expresii inedite, uneori până la beția de cuvinte), rămâne și ea platoniciană. Demiurgul (Marele Anonim) are vocația toturilor divine, cum am zice a lumilor perfecte. Dar ca să nu se concureze
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
abandonează acestei reverii a voluptății conjugale cu sentimentul că participă la recuperarea, unei plenitudini pierdute. O datorie care se transformă Într-o bucurie mistică. Recapitulînd, putem spune că Ion Heliade Rădulescu pune totdeauna Într-un poem mai multe teme (de la cosmologie la ideologie), În discursul său fiind mereu mai multe discursuri, inabil anvelopate. Latura morală este cea mai puternică. De oriunde ar porni, Heliade ajunge la judecata etică. Manifestă o disponibilitate totală, gîndul lui fiind că poezia poate transforma orice obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Al. Rosetti, Barbiana. I-III, LCF, 1967, 36, 37, 39; Ciopraga, Portrete, 300-304; Al. Paleologu, Introducere în poezia lui Ion Barbu, VR, 1967, 1; Cezar Baltag, Simultan literar, AFT, 1967, 17; Martin, Poeți, I, 53-61; Călinescu, Eseuri, 21-52; Basarab Nicolescu, Cosmologia „Jocului secund”, București, 1968; Solomon Marcus, Ion Barbu, matematician și profesor, GL, 1968, 12; Constantin Florin Pavlovici, „Isarlâk” - comentarii la ciclul balcanic al poeziei lui Ion Barbu, VR, 1968, 7; Eugen Simion, Ion Barbu și E. Lovinescu, RL, 1969, 47
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
legalizat folosirea ayahuascăi din anul 1987. Important de reținut este că prin acest „satori chimic”, care obligatoriu trebuie asistat de o persoană competentă și experimentată, s-au provocat trăiri insolite și deosebit de profunde care au condus la cristalizarea unei noi cosmologii ce rimează surprinzător cu descoperirile fizicii relativist-cuantice. Continuând pe filieră istorică, mișcarea psihedelică, descendenta cultă a milenarelor practici șamanice, a demarat în forță după anii '60, racolând nume sonore care au inițiat programe de cercetare pentru testarea valențelor acestora. Vedeta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]