613 matches
-
pentru toți, familia având ocazia să-și susțină moral candidatul, să învețe limba și să se integreze mediului de acolo. La 12 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod oficial ca primul nominalizat în cadrul zborului spațial româno-sovietic, alături de cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov - comandant de echipaj. Acesta era un cosmonaut experimentat și mai efectuase un zbor cu o durată de 186 de zile, la bordul stației cosmice „Saliut-6". Cosmonautul român Dumitru Dediu și cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
învețe limba și să se integreze mediului de acolo. La 12 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod oficial ca primul nominalizat în cadrul zborului spațial româno-sovietic, alături de cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov - comandant de echipaj. Acesta era un cosmonaut experimentat și mai efectuase un zbor cu o durată de 186 de zile, la bordul stației cosmice „Saliut-6". Cosmonautul român Dumitru Dediu și cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost numiți ca membri ai echipajului de rezervă. Dumitru Dediu a primit
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
mod oficial ca primul nominalizat în cadrul zborului spațial româno-sovietic, alături de cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov - comandant de echipaj. Acesta era un cosmonaut experimentat și mai efectuase un zbor cu o durată de 186 de zile, la bordul stației cosmice „Saliut-6". Cosmonautul român Dumitru Dediu și cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost numiți ca membri ai echipajului de rezervă. Dumitru Dediu a primit vestea cu resemnare, mai ales că aceasta a venit chiar în ziua lui de naștere: Nu a fost ușor
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
în cadrul zborului spațial româno-sovietic, alături de cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov - comandant de echipaj. Acesta era un cosmonaut experimentat și mai efectuase un zbor cu o durată de 186 de zile, la bordul stației cosmice „Saliut-6". Cosmonautul român Dumitru Dediu și cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost numiți ca membri ai echipajului de rezervă. Dumitru Dediu a primit vestea cu resemnare, mai ales că aceasta a venit chiar în ziua lui de naștere: Nu a fost ușor" - recunoaște el - "dar asta-i
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
că aceasta a venit chiar în ziua lui de naștere: Nu a fost ușor" - recunoaște el - "dar asta-i soarta, știam de la început că numai unul dintre noi va zbura"". Dintre toți candidații din programul Intercosmos, Prunariu a fost singurul cosmonaut care a obținut la examenele și testările finale calificative maxime, în contradicție cu Dediu care a trebuit să repete unele examene pentru a putea fi declarat calificat măcar în echipajul de rezervă. După avaria majoră care a întrerupt în 1979
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
obținut la examenele și testările finale calificative maxime, în contradicție cu Dediu care a trebuit să repete unele examene pentru a putea fi declarat calificat măcar în echipajul de rezervă. După avaria majoră care a întrerupt în 1979 zborul primului cosmonaut bulgar, întregul program Intercosmos a fost decalat cu un an. Față de această amânare, decolarea rachetei Soiuz-40 a fost amânată și ea cu câteva zile față de data planificată din cauza unor defecțiuni descoperite înainte de ridicarea pe rampa de lansare. Cu aproape trei
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
echipaje, principal și de rezervă, au fost aduse din Orășelul Stelar de lângă Moscova la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, unde au continuat pregătirea în vederea lansării. Spre seara zilei de 14 mai 1981, un autobuz special i-a adus pe cei doi cosmonauți din echipajul principal, echipați pentru zbor, către Platforma 17 de la cosmodromul Baikonur: colonelul sovietic Leonid Popov, cel care cu un an în urmă realizase recordul de durată în spațiul extraterestru de 185 de zile, și locotenentul major inginer Dumitru Prunariu
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
ora 20 16’ 38” (ora Bucureștiului), de pe cosmodromul Baikonur, a fost lansată racheta purtătoare cu nava cosmică Soiuz-40 (în greutate totală de 300 tone), având la bord echipajul mixt româno-sovietic format din locotenentul major pilot ing. Dumitru Prunariu și colonelul cosmonaut Leonid Ivanovici Popov. După 8 minute și 50 de secunde nava cosmică se desprindea de ultima treaptă a rachetei purtătoare, aflându-se deja la 220 km altitudine, aprox. 3000 km de punctul de lansare și deplasându-se în jurul Pământului cu
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
a decurs fără probleme. După înscrierea pe orbita circumterestră, verificarea parametrilor tehnici ai navei în condiții reale de zbor și efectuarea primei manevre orbitale de ridicare a orbitei, care au durat până la ora 4 dimineața a zilei următoare, cei doi cosmonauți au avut permisiunea să dezbrace costumele de scafandru cosmic, să treacă în modulul orbital și să se odihnească. S-au trezit a doua zi la ora 12, și după ce au mâncat, au efectuat a doua manevră de ridicare și corecție
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
4. Momentul cuplării a fost imortalizat pe film din interiorul stației orbitale. Primul care a trecut prin deschizătura trapelor deschise ale celor două obiecte cosmice, a fost Prunariu. Au petrecut șapte zile pe stația orbitală Saliut 6. Acolo, cei doi cosmonauți s-au întâlnit cu cosmonauții sovietici Vladimir Kovalionok și Victor Savinîh, care se aflau deja pe orbita circumterestră de la 21 martie 1981. Pentru o săptămână au lucrat împreună, realizând 22 de experimente științifice, printre care cele denumite „Capilar”, „Biodoza”, „Astro
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
imortalizat pe film din interiorul stației orbitale. Primul care a trecut prin deschizătura trapelor deschise ale celor două obiecte cosmice, a fost Prunariu. Au petrecut șapte zile pe stația orbitală Saliut 6. Acolo, cei doi cosmonauți s-au întâlnit cu cosmonauții sovietici Vladimir Kovalionok și Victor Savinîh, care se aflau deja pe orbita circumterestră de la 21 martie 1981. Pentru o săptămână au lucrat împreună, realizând 22 de experimente științifice, printre care cele denumite „Capilar”, „Biodoza”, „Astro” sau „Nanobalanța”. Biodoza, de exemplu
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
record de 7 minute. Acesta a înconjurat Pământul de 125 de ori, parcurgând 5.260.000 km, cu viteza de 28.500 km/oră, în 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde. Ca și alți cosmonauți, datorită modificărilor care apar în organismul uman în imponderabilitate, Dumitru Prunariu a avut printre altele dureri de coloană în regiunea lombară aproape pe tot parcursul zborului cosmic. ""Mă trezeam aproape regulat pe la 5 - 5,30 dimineața de durere și simțeam
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
ai echipei de căutare și sunt așezat lângă Popov care stătea pe un șezlong. Am impresia că sunt de plumb și că pământul se clatină sub mine. La cinci minute după cosmos, ca o mângâiere, aud vorbindu-se românește“", mărturisea cosmonautul, referindu-se la Alexandru Stark, reporterul acreditat să relateze evenimentul. Așa amețit cum era, ajutat de ceilalți oficiali, Prunariu s-a îndreptat spre capsulă să semneze pe ea, conform obiceiului. Misiunea a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
ea, conform obiceiului. Misiunea a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde, după un parcurs circumterestru de 5.260.000 de kilometri. La momentul zborului, Dumitru Prunariu a fost cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii; de atunci numărul cosmonauților a crescut la peste 450. Acest zbor de importanță epocală pentru România a situat-o în clubul select al țărilor participante direct la explorarea Universului și totodată atestă tradiția contribuțiilor marilor înaintași români la
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde, după un parcurs circumterestru de 5.260.000 de kilometri. La momentul zborului, Dumitru Prunariu a fost cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii; de atunci numărul cosmonauților a crescut la peste 450. Acest zbor de importanță epocală pentru România a situat-o în clubul select al țărilor participante direct la explorarea Universului și totodată atestă tradiția contribuțiilor marilor înaintași români la zborul omului printre stele. Pentru realizarea
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
venit pentru ei. Următorul echipaj uman va pleca peste vreo 2-3 ani. Americanii realizează în același regim zboruri pentru doritori, sau în regim de colaborare științifică cu anumite țări. Zboară acum cu navete rusești, iar rușii cu navete americane. Lansarea cosmonauților e o problemă din cauza penuriei de vehicule, care au defecte majore chiar din proiectare. A scăzut tehnologia, s-a redus și numărul de zboruri extraatmosferice“, explică Dumitru Prunariu cauzele reducerii numărului de zboruri cosmice."" Dumitru Prunariu mărturisea într-un interviu
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
să reiau pregătirea pentru un zbor cosmic, cred că aș face orice pentru a-mi reintra în formă cât mai rapid. Mi-e dor de cosmos“". Înainte de plecarea în spațiu, Uniunea Sovietică și România conveniseră să le ofere celor doi cosmonauți distincțiile supreme naționale. Reîntors în România după zborul cosmic, în anul 1981, Dumitru Prunariu a primit titlul de onoare suprem de "Erou al R.S.România". De asemenea, guvernul Uniunii Sovietice i-a decernat ordinele de "Erou al URSS" și "Steaua
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
Hermann Oberth" a Societății germane de rachete "Hermann Oberth - Wernher von Braun". În anul 1985 a fost unul dintre membrii fondatori ai Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE) din care fac parte în momentul de față peste 270 de astronauți și cosmonauți din 30 de țări. Ca o recunoaștere a activității sale de pionierat în domeniul cosmonauticii românești, președintele României i-a conferit, la 1 decembrie 2000, Ordinul Național "Steaua României" în grad de Mare Ofițer . Din mai 2002, Dumitru Prunariu este
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
este Cetățean de Onoare al câtorva orașe și municipii: Cluj, Brașov (1999), Mediaș (2002) etc. La 12 aprilie 2011, la aniversarea a 50 de ani de la primul zbor spațial uman al lui Iuri Gagarin, Dumitru Prunariu a primit, împreună cu alți cosmonauți, din partea președintelui rus Dmitri Medvedev, nou instituita decorație "Medalia de Merit pentru Explorare Spațială". În anul 2010, muzicianul de rock Doru Istudor îi dedică piesa „Călătorul prin spațiu”, compusă de el și inclusă pe al treilea album al formației M.S.
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
timp de 6 ani în detenție. După misiunile Sputnik, SUA a intrat în cursă prin lansarea, în 1958, satelitului Explorer I, dar URSS a făcut, din nou, un salt uriaș, în 12 aprilie 1961, când lansează primul om în spațiu, cosmonautul Iuri Gagarin - cu Vostok 1, care, după o rotație completă în jurul Pământului, a reușit să aterizeze în siguranță. După primele succese, sovieticii au înregistrat și o catastrofă, la 24 octombrie 1960, care a ucis în jur de 100 persoane și
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
Casa de cultură a sindicatelor" din Ploiești. Clubul devenise faimos în toată țara, prin studierea amănunțită a fenomenelor OZN și paranormale, prin simpozioanele lui cu publicul. În organizarea activităților acestui club, CPB a fost ajutat de scriitorul Ion Hobana, de cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu, de inventatorul Justin Capră, de acad. prof. dr. Eugen Macovski, de antropologul Cantemir Rișcuția, de prof. univ. dr. Ion Mânzatu ș.a. Clubul respectiv s-a desființat în 1990. Ca pictor și sculptor amator, este autorul a numeroase
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
participa la lucrări, fiind la München cu o delegație parlamentară română, dar a transmis un mesaj video. La 13 iunie 1994 a participat la Arad (în Sala de Cultură a Sindicatelor) la o adunare populară cu caracter religios/ecumenic împreună cu cosmonautul Charles M. Duke jr. (membru al echipajului Apolo 16). În timpul discursului pe care l-a ținut aici a suferit un accident cerebral. Și-a încheiat cuvântarea cu următoarele cuvinte: „Să dea Dumnezeu ca în România să se schimbe de astăzi
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
făcut ca Uniunea Sovietică să rămână una dintre cele două supraputeri mondiale. URSS a lansat pe orbită primul satelit artificial al pământului, Sputnik, care a zburat pe orbită circumterestră în 1957. Uniunea Sovietică a lansat și primul om în spațiu, cosmonautul Iuri Gagarin, în 1961. Hrușciov a dejucat planurile rivalilor săi staliniști. El era însă privit de inamicii săi politici - în special de casta aflată în plină ascensiune a tehnocraților - ca un țăran necivilizat care-și întrerupea partenerii de discuție pentru
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
dealului din satul Nedăbăuți, unde au fost construite în secolul al XIV-lea mai multe mori de vânt. Cel mai mare sat din raionul Hotin (Clișcăuți) este renumit prin faptul că s-a născut acolo Leonid Kadeniuk (n. 1951), primul cosmonaut al Ucrainei independente (a zburat în spațiu în misiunea STS-87 din 1997 a navetei spațiale Columbia). Un muzeu dedicat cosmonautului este deschis în școala din sat. În cimitirul din satul Stăuceni se află un mare zid funerar de pământ. Soldații
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
mare sat din raionul Hotin (Clișcăuți) este renumit prin faptul că s-a născut acolo Leonid Kadeniuk (n. 1951), primul cosmonaut al Ucrainei independente (a zburat în spațiu în misiunea STS-87 din 1997 a navetei spațiale Columbia). Un muzeu dedicat cosmonautului este deschis în școala din sat. În cimitirul din satul Stăuceni se află un mare zid funerar de pământ. Soldații ruși care au luat parte la Bătălia de la Stăuceni în anul 1739 sunt îngropați acolo . O excursie pe malul drept
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]