1,430 matches
-
anumit tip de regim. Elita dezbinată trebuie asociată unui regim instabil, cea unificată consensual trebuie asociată unui regim reprezentativ stabil, iar cea unificată ideologic unui regim nereprezentativ stabil. Elitele cu orientare locală sau cu orientare cosmopolită La originea dihotomiei local/cosmopolit s-au aflat cercetările întreprinse sub conducerea lui Robert Merton la Rovere, un mic orășel de 11.000 de locuitori situat pe coasta estică a Statelor Unite. Cercetările aveau ca obiect rolul jucat de mijloacele de comunicare în masă în modalitățile
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
respectivă era utilizată în moduri foarte diferite de categoriile de persoane ce beneficiau de niveluri de influență diferite în sânul comunității lor (Merton, 1968, p. 441). Aceasta a dus la clasica discriminare dintre elitele cu orientare „locală” și cu orientare „cosmopolită”. Așa cum arată Merton, acești termeni nu se referă câtuși de puțin la zone de influență geografice, ci la moduri de orientare înspre propria comunitate. Liderului „local” sau localist îi este propriu patriotismul local. Interesele lui sunt limitate la cele localității
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
propria comunitate. Liderului „local” sau localist îi este propriu patriotismul local. Interesele lui sunt limitate la cele localității sale, el preocupându-se esențialmente de problemele locale și neacordând nici o atenție celor naționale sau internaționale. La polul opus se află tipul „cosmopolit”, care, deși nu manifesta dezinteres față de propria comunitate, asupra căreia exercită chiar o anumită influență, el nu încetează să situeze problemele locale în contextul mai larg al societății globale (ibidem, p. 447). Sociabilități contrastante și moduri de influență Liderii „locali
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
deși nu manifesta dezinteres față de propria comunitate, asupra căreia exercită chiar o anumită influență, el nu încetează să situeze problemele locale în contextul mai larg al societății globale (ibidem, p. 447). Sociabilități contrastante și moduri de influență Liderii „locali” și „cosmopoliți” diferă în mod semnificativ în ceea ce privește raportul pe care îl au cu orașul lor de reședință. Cel mai adesea, localiștii s-au născut acolo unde locuiesc și au legături foarte puternice cu zona lor de origine; cu greu își pot imagina
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de părere că tipul de persoane pe care le cunosc este mai important decât numărul lor. Din acest punct de vedere, notează Merton, „localiștii sunt cantitativiști” în vreme ce cosmopoliții sunt calitativiști, (ibidem, p. 451). Cele două categorii de lideri (localiștii și cosmopoliții) sunt mai angajați în viața asociativă decât media concetățenilor lor. Spre deosebire de localiști, cosmopoliții pun un mai mare preț pe canalele organizaționale decât pe contactele personale în exercitarea influenței lor. Localiștii și cosmopoliții nu aderă la aceleași tipuri de asocieri. Localiștii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
locuințe, de educație etc. Astfel, pentru Merton, este clar faptul că participarea la viața asociativă are o funcție diferită pentru cele două categorii de elite: pentru localiști, diversele asociații și organizații sunt, înainte de toate, suporturi ale unor relații sociale; pentru cosmopoliți, ele oferă, în principal, ocazia de a-și pune în valoare cunoștințele și competențele (ibidem, p. 453). Influența elitelor localiste se exercită în mod diferit față de cea a elitelor cosmopolite. Primele se bazează „pe o întinsă rețea de relații personale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
organizații sunt, înainte de toate, suporturi ale unor relații sociale; pentru cosmopoliți, ele oferă, în principal, ocazia de a-și pune în valoare cunoștințele și competențele (ibidem, p. 453). Influența elitelor localiste se exercită în mod diferit față de cea a elitelor cosmopolite. Primele se bazează „pe o întinsă rețea de relații personale”. Influența lor este fundamentală „mai puțin pe ce cunosc decât pe cine cunosc („not so much on what they know but on whom they know”). Dimpotrivă, cosmopoliții își fundamentează influența
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cosmopoliții își fundamentează influența pe prestigiul pe care li-l asigură performanțele și competențele. Pentru aceștia din urmă, relațiile sunt nu atât rezultatul influenței lor, cât instrumentul acesteia (ibidem, p. 454). Diferitele moduri de influențare exercitate de localiști și de cosmopoliți nu pot fi considerate ca fiind pur și simplu consecințele nivelului de studii sau ale statutului profesional diferit. Acestea contribuie la marcarea specificităților influențelor exercitate, dar nu constituie sursa lor. Este decisiv felul de a recurge la statut, și nu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nivelului de studii sau ale statutului profesional diferit. Acestea contribuie la marcarea specificităților influențelor exercitate, dar nu constituie sursa lor. Este decisiv felul de a recurge la statut, și nu aspectul formal al acestuia (ibidem, p. 456). Potrivit formulei mertoniene, cosmopolitul exercită o influență „pentru că știe” (because he know), pe când localistul o exercită „pentru că înțelege” (because he understands). Asta înseamnă că ne adresăm primului pentru că îi apreciem experiența și competențele specializate, dar ne încredem mai mult în cel de-al doilea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
beneficiază mai clar de „transferuri de prestigiu” de la un domeniu la altul și exercită o influență „polimorfă” mai difuză (ibidem, p. 468). Datele cercetării întreprinse la Rovere sugerează că liderii localiști sunt mai frecvent factori de influență polimorfi, în vreme ce liderii cosmopoliți aparțin, mai adesea, tipului monomorf. Influența elitelor localiste, bazată în mare măsură pe o rețea de relații personale, ar avea tendința să se propage de la un domeniu la altul și să se ramifice în diverse sfere de influență. Dimpotrivă influența
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai adesea, tipului monomorf. Influența elitelor localiste, bazată în mare măsură pe o rețea de relații personale, ar avea tendința să se propage de la un domeniu la altul și să se ramifice în diverse sfere de influență. Dimpotrivă influența elitelor cosmopolite, fundamentată pe competențe definite cu mai multă precizie, ar tinde să se concentreze în domeniul de activitate unde aceste competențe sunt recunoscute (ibidem). Mendras și Forsé au rezerve în ceea ce privește posibilitățile de generalizare a acestor tendințe și văd în asta o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dezvoltare a influenței persoanelor respective, monomorfismul transformându-se treptat în polimorfism prin ceea ce Merton califică într-un mod metaforic ca fiind efectul „de halo” (Merton, 1968, p. 468). De la nivelul microsocial la nivelul macrosocial Noțiunile de elite localiste și elite cosmopolite au fost elaborate plecându-se de la datele culese cu privire la micromediul unui orășel. Totuși, trebuie menționat faptul că opoziția localist/cosmopolit are o aplicație mai largă. Mai întâi, poți fi „localist” la mai multe niveluri (oraș, regiune, țară), în funcție de limita plasată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fiind efectul „de halo” (Merton, 1968, p. 468). De la nivelul microsocial la nivelul macrosocial Noțiunile de elite localiste și elite cosmopolite au fost elaborate plecându-se de la datele culese cu privire la micromediul unui orășel. Totuși, trebuie menționat faptul că opoziția localist/cosmopolit are o aplicație mai largă. Mai întâi, poți fi „localist” la mai multe niveluri (oraș, regiune, țară), în funcție de limita plasată între mediul „local” și spațiul înconjurător. Un om politic învestit cu responsabilități naționale într-o țară mică va putea apărea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
putea apărea ca fiind „localist”, în comparație cu o personalitate ce evoluează dezinvolt în plan internațional. Un om de știință al cărui renume nu depășește granițele lumii francofone va fi „localist”, în raport cu un coleg care se bucură de o audiență mondială. Invers, „cosmopolitul” dintr-un mic oraș de provincie va apărea ca fiind localist atunci când îl propulsăm pe scena unei metropole politice, economice sau culturale. Apoi, orientările dobândite în tinerețe pot supraviețui unei transformări geografice și pot crea un fel de habitus „localist
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un mic oraș de provincie va apărea ca fiind localist atunci când îl propulsăm pe scena unei metropole politice, economice sau culturale. Apoi, orientările dobândite în tinerețe pot supraviețui unei transformări geografice și pot crea un fel de habitus „localist” sau „cosmopolit” independent de mediul de origine. Sub lustrul cosmopolit al membrului elitei de cel mai înalt nivel ar putea fi surprins, din când în când, notabilul de provincie. Iar acest fapt va explica reticența pentru formele de comunicare mediatizate, prioritatea acordată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fiind localist atunci când îl propulsăm pe scena unei metropole politice, economice sau culturale. Apoi, orientările dobândite în tinerețe pot supraviețui unei transformări geografice și pot crea un fel de habitus „localist” sau „cosmopolit” independent de mediul de origine. Sub lustrul cosmopolit al membrului elitei de cel mai înalt nivel ar putea fi surprins, din când în când, notabilul de provincie. Iar acest fapt va explica reticența pentru formele de comunicare mediatizate, prioritatea acordată relațiilor personale, grija pentru crearea și menținerea rețelelor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a problemei. Căci dacă nu-i așa, de ce a fost nevoie de atâtea pagini? Un portret rapid, dar schițat cu talent de către Stefan Zweig, Montaigne, PUF, Qvadrige. Este cartea la care lucra atunci când s-a sinucis, în Brazilia. Un Montaigne cosmopolit, umanist, tolerant - deci evreu, Teză împinsă până la extrem, până la ridicol, de către Sophie Jama, Povestea evreiască a lui Montaigne, Flammarion. Pentru ea, Montaigne este evreu fără cea mai mică umbră de îndoială îfapt care rămâne de demonstrat: echivalența stabilită între Louppes
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de auzit și imposibil de înțeles - să reamintim că, etimologic, termenul „barbar” se referă la cineva care bolborosește niște onomatopee incomprehensibile -, grecii recuză pe oricine nu-i de-al lor. Departe de imaginea simplificată și excesiv de optimistă a unui grec cosmopolit, cetățean al lumii, tolerant, democrat - democrația greacă cuprinde mai puțin de o zecime din populație: cetățeni îcu excepția femeilor), străini, venetici... -, elenii nu-s altceva decât niște naționaliști la scară mai mică. De aici și scandalul apariției unui Antiphon în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
teritoriilor locuite: tabloul acestei societăți ideale seamănă adesea cu descrierile făcute de Lucrețiu - Diogene din Oenanda le-a putut cunoaște oare? - începuturilor umanității, în starea care încă nu era numită naturală. Ce ne spune acest text? în spiritul filantropic și cosmopolit manifestat de Diogene în numeroase pasaje din operele care ne-au rămas de la dânsul, el imaginează viața zeilor realizată pe pământ de către și pentru oameni. Ne amintim doctrina: impasibili, fericiți, scutiți de tulburări, eterni, nemuritori, compuși dintr-o materie subtilă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în Poeme balcanice (1936), carte care vrea să spună ,,Suntem Orient. Să ne dezorientăm!” M. este un bufon liric cu accente antonpannești și barbiene, la care componenta înțelepciune este implicită, așa cum se poate constata în ciclul Însemnările lui Balkaneus. Tendințele cosmopolite - alimentate și de numeroase călătorii în Grecia, Italia, Franța, Austria, Anglia, ca și de relațiile cu artiști de valoarea unor George Enescu, Jean Steriadi, Theodor Pallady, D. Ghiață - își găsesc ilustrarea în abundența substantivelor, în enumerații, în imaginile de bâlci
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
atomice deasupra Hiroșimei a început o lume nou). În procesul de conturare a comportamentului națiunilor, forțele perene ale politicii sunt mai importante decât nouă tehnologie militar). Statele r)mân principalele vehicule ale ideologiei. Fraternitatea internațional) a autocraților, dup) 1815, liberalismul cosmopolit al mijlocului de secol XIX, socialismul internațional de dinainte de Primul R)zboi Mondial, comunismul internațional din timpul deceniilor ce au urmat Revoluției Bolșevice - în toate aceste cazuri mișc)rile internaționale erau confiscate de națiunile individuale, programele internaționale erau manipulate de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
tradițiile reprezentau chezășia păstrării naționalității în fața oricăror presiuni din afară. Schimbările care asigură progresul societății trebuie să pornească de la ceea ce este viabil în tradiția națională, făcând elogiul acesteia numai în măsura în care nu era „împotriva dreptei cugetări”. Criticând „haina din afară”, superficială, cosmopolită, „plantele străine”, „formele exterioare” adoptate la mijlocul veacului al XIX-lea, K. formula, ca și Titu Maiorescu mai târziu, teoria „formelor fără fond”, ajungând însă la cu totul alte concluzii de ordin practic privitoare la dezvoltarea ulterioară a societății românești. Programul
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
partea Antantei, sunt un Tristan și o Isoldă moderni, iar ofițerul german Otto von Stein, sacrificat în final, e un alt rege Mark. Romanul rezistă mai bine în latura sa documentară, de reconstituire a „micului Paris” balcanic: serate dansante, mondenități cosmopolite, întreceri hipice, spectacole de operă sau concerte, susținute de frații Robescu. G. scrie în romanele sale pagini remarcabile de analiză muzicală, în genul lui Anton Holban sau Mihail Sebastian. Ocupația germană, cu tot cortegiul ei de mizerii grotești și mutilante
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
această preocupare poate fi discutată cu folos, tot așa cum am putea insista În cursul discuțiilor - cred - pe absența reflexului ostil din sintaxa culturală a generației ’70, obligată să se dezvolte Într-un climat non-opozițional. Motivul Îl constituie, În principal, liberalismul cosmopolit al anilor 1967-1971, din traducerile căruia - de multe ori, spectaculoase... - literatura română a trăit până dincolo de pragul revoluției din decembrie 1989. Nu Întâmplător, atenția acestei generații s-a focalizat În direcția „provinciilor imaginare”, atât de atent analizate Într-o carte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
constituie - Îndepărtez din nou nuanța peiorativă a constatării - o generație fără memorie; o generație a dreptului de a trăi În prezent și de a-și proiecta, aproape iresponsabil, dar entuziast, dorințele de viață În viitor. Ei constituie o generație eminamente cosmopolită, o generație a emigrărilor masive, a lucrului În străinătate, a realității virtuale, planetare, o generație (prima, de multe decenii) cu mulți și foarte mulți bani, care se poate gândi - mă refer În principal la managerii tineri, care au preluat majoritatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]