558 matches
-
nevoia Europei. Dimpotrivă, o va percepe ca un grav pericol pentru păstrarea ființei naționale. Ea simbolizează străinul, necunoscutul, primejdia externă, psihologie specifică oricărei comunități tradiționale închise. Doar o Românie citadină, urbană, deschisă, permeabilă influențelor străine, predispusă și la fenomene de cosmopolitism, poate avea reale aspirații și necesități europene. Structura României actuale este încă de esență rurală, cu toate fenomenele sale negative. Doar viitoarea clasă medie, citadină, românească, va putea asimila și cultiva efectiv ideea europeană. Ea este azi întreținută doar de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
le comparatisme militant, recenzie foarte elogioasă de altfel, are un singur... regret: influențele iluministe. El nu și-a dat seama că, în 1981-1982, deci în plin regim comunist restrictiv, a face elogiul comunicațiilor libere, a cetății universale a literelor, a cosmopolitismului și celelalte reprezenta cel puțin în intenție un act de independență, dacă nu chiar de rezistență spirituală antitotalitară. Recenzentul meu, total desideologizat, n-avea însă cum asimila și acest tip de reacție, specific și epocii, și locului. Alt exemplu, de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
firească a modului de a gândi european în literatură. Scriitorii estici, de toate naționalitățile, au tot dreptul, ca europeni cu personalitate distinctă, să circule, să publice, în mod firesc, oriunde în Europa și în lume. Nu este vorba nici de cosmopolitism, nici de pierderea identității naționale, ci de necesitatea dialogului literar intens european fără restricții și obstacole artificiale. Deprovincializarea radicală presupune europenizarea graduală, selectivă, constructivă și integrarea progresivă în diferite forme de cooperare, la scară internațională a tuturor scriitorilor din Europa
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
printr-o dezvoltare personală, sistematizată, opera și ideile comparatistului francez Etiemble, luate doar ca punct de plecare. pentru ce militează comparatismul militant? Tabla de materii a acestui eseu o spune cu claritate: relații Est-Vest, antinaționalism, antieurocentrism, antiimperialism și anticolonialism, internaționalism, cosmopolitism, universalism, relații, schimburi, cooperare, comunicații libere, pentru un nou umanism, pentru un nou comparatism. Deci, tot atâtea teme care contestau, direct sau indirect, ideologia culturală oficială comunistă. Amintim acest episod doar ca simplu document ilustrativ al noului spirit comparatist care
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
demasca, a urî, a lupta, a Înfiera, a stârpi, a combate; În cealaltă parte: a urma, a cultiva, a preamări, a construi, a cimenta, a mobiliza, etc. Dintre substantivele vremii menționăm câteva: bandiții, sabotorii, chiaburii, dușman (de clasa), defetism, deviere, cosmopolitism, uneltire, reacționar, imperialism (anglo-american), manevre, vigilență (de clasă, de partid, proletară), muncitori (de la orașe și sate), canal, plan (economic), descătușare (a inițiativei), ajutor (frățesc), puterea (sovietică), partid, organizație, secretar, clică, eroi, incitare, crimă, pirat, stahanovist, critica (de massă, de partid
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
flagela nuvelistica nouă, o declara lipsită de calitate artistică și era dispus să accepte existența talentului doar la 5 la sută dintre scriitori (...). În spatele acestei griji excesive pentru „calitate”, se ridică rânjind adevărata față a ideologiei burgheze, grimasa hâdă a cosmopolitismului dușman Înverșunat al progresului, al socialismului. Concluziile articolului citat mai sus parcă Îndemnau pe scriitorii tineri să se lase de gândul de a scrie, de a căuta să zugrăvească În imagini literare minunatele realizări ale poporului nostru. Și aveai impresia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ațâțător, a stârpi, a lovi (fără șovăire, fără cruțare) a biciui, a servi frontul (muncii, păcii, socialismului, cultural), a deservi, resturile (mentalității), a rânji, a lichida, a unelti, ș.a. Și iarăși: ură, armă, front, vigilență, sabotori, buruiană, chiabur, prăpastie, bandă, cosmopolitism, otravă, iminentă prăbușire, masă, chipul masei, muncă voluntară, belșug, fericire, dispreț, dușmănie, putreziciune, armă, Împilatori, triumful (proletariatului, socialismului), mocirlă. Dar să intrăm În subiect, demarând cu imaginea Înfloritoare a culturii din anul precedent, grație „Decretului pentru stimularea activității științifice, literare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe marii noștri poeți, oameni de știință sau artiști, Înseamnă a Întoarce Împotriva exploatatorilor arma manevrată de secole de ei, Înseamnă a Întări patriotismul socialist al masselor (Ă). Cu atât mai ascuțită e astăzi această armă când pe frontul ideologic cosmopolitismul reprezintă una din cele mai preferate otrăvuri ale imperialismului”. Sărbătorește apare și Flacăra 4, difuzând aceleași idei prin articolele lui Geo Șerban, Al. Popovici, Mihail Raicu ș.a. sau România liberă 5 prin cele ale lui Mihail Cosma, G. Mărgărit, Catrinel
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a delimitărilor poziției de clasă a scriitorilor noștri - Împrumutate din istoria literară burgheză - autorul articolului amintit ajungea la concluzia că Slavici «rămâne un exponent al artei burgheze numai În aparență realistă (?), În fond romantică și idilizată». Tocmai prin lupta Împotriva cosmopolitismului, care privea de sus și cu dispreț pe creatorii noștri, tocmai prin lupta Împotriva Înțelegerii mecanice a raporturilor dintre scriitor și epoca sa, tocmai prin asimilarea strălucitului model de analiză leninistă a creației lui Tolstoi - izvor de indicații pentru analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În lăsarea unor zone Întregi necercetate. În acest sens, o lipsă gravă o constituie atenția redusă de care s-a bucurat literatura cronicarilor. Discuțiile critice din Uniunea Sovietică au arătat că sub aprecierea literaturii vechi e o formă manifestă a cosmopolitismului, o tendință de a ascunde trecutul cultural, de a reduce istoria culturii la produsele literaturii burgheze. O altă problemă care apare din experiența muncii de reconsiderare este aceea a studiului diferitelor curente din sânul culturii noastre, a determinării precise a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu accent pe citarea documentelor, la lingvistică, de-a lungul a trei ani, 1949-1951. Asupra lingvisticii dar și asupra celorlalte științe, se abat majoritatea seismelor reformatoare pe care le-au Înregistrat și artele. Au fost acuzați scriitorii și artiștii de cosmopolitism, În 1949, vor fi acuzați și lingviștii, În Lupta de clasă 78. „Iată de pildă, Bulletin Linguistique, care apare cu regularitate o dată pe an. Această revistă, deși publică și unele studii oarecum utile, poate fi dată ca un rău exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu experiență, Însușindu-și concepția materialismului dialectic și istoric și lichidând propriile lor lipsuri cu arma autocriticii, trebuie să ajute universitățile În creșterea de cadre noi de specialiști, care să poată asigura dezvoltarea mai departe a acestei științe”. Campania Împotriva cosmopolitismului se extinde și asupra altor științe. Contemporanul 79 publică 5 pagini, În chenar roșu, gros Expunerea președintelui Academiei R.P.R., prof. Traian Săvulescu referitoare la „poziția cosmopolită, antipatriotică și antiștiințifică” a Revistei de Oftalmologie, precum și Raportul secției de științe medicale a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
știința oftalmologică la un nivel care să facă posibilă rezolvarea acestei probleme” - redarea vederii - n.n. Concluziile Raportului sunt: „Revista de Oftalmologie este o imagine tipică a spiritului de ploconire slugarnică față de știința burgheză decadentă din Apus. Ea stă pe pozițiile cosmopolitismului, care slujește interesele trusturilor imperialiste din America, Anglia. Dr. N. Blatt, directorul revistei, a dovedit prin activitatea sa că nu este demn să educe pe tinerii care vor forma cadrele noastre științifice de mâine”. Și, pentru ca problema să fie și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În presă, numeroase comentarii aprobatoare, cum este cel al lui Emil PETROVIEI 81, ci găzduit de Scânteia: „Pe măsură ce burghezia, temându-se de clasa muncitoare În continuă ascensiune, devine tot mai retrogradă, la noi sunt tot mai mult Încurajate manifestările de cosmopolitism În știință. Lingviștii, mai nou, Își publică tot mai mult lucrările În limba franceză, germană sau italiană. Chiar teze de doctorat susținute În universitățile noastre sunt publicate În limbi străine. (E cazul să recunosc că Însăși teza mea de doctorat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În limba franceză, germană sau italiană. Chiar teze de doctorat susținute În universitățile noastre sunt publicate În limbi străine. (E cazul să recunosc că Însăși teza mea de doctorat susținută la Cluj a apărut În limba franceză). Valul acesta de cosmopolitism În știința românească din ultimul timp a mers paralel cu ignorarea științei atât de Înaintate din Uniunea Sovietică. (Ă). Lingviștii noștri - printre care mă socotesc și eu - s-au lăsat târâți și ei de acest curent antiprogresist neglijând să se
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În: Viața românească, nr. 11, nov.1950 În: Contemporanul, nr. 80. Ibidem, nr. 147, 29 iul, 1 iul 30 iun.50 În: Viața 1951 77. Eugen Campus. - Despre manualul de teoria literaturii. Ibidem, nr. 10, oct. 1950 78. xxx Împotriva cosmopolitismului În știință, (Despre „Bulletin linguistique”). În: Lupta de clasă, nr. 3, ian.-mart. 1949 79. În: Contemporanul, nr. 143, 1 iul. 80. Idem, nr. 147, 29 iul. 81. Emil Petrovici. - Hotărârea Prezidiului Academiei R.P.R. va Întări pe lingviștii români În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
hotărâtă, ceea ce, neputând fi arătat în treacăt, necesită un studiu special. 1 Vezi ce spune însuși Kogălniceanu, în A. D. Xenopol: M. Kogălni-ceanu, p. 9. 2 Cultura aceasta, spiritul critic, caracterul rece, lipsa de sentimentalism sunt cauzele așa-numitului "filogermanism" și "cosmopolitism" ale dlui Maiorescu, care n-au existat. 3 Sunt sigur că dl Maiorescu, dacă ar fi trăit în Italia pe vremea lui Garibaldi, nu l-ar fi urmat, poate ar fi zâmbit în forul său interior de "ridicolul" delirului popular
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
puțin anti-semite; dar împotriva altor străini nu se ridică decât reprezentanții claselor de jos, distruse de formele noi aduse din străinătate. Xenofobia lui Eminescu este încă o însușire care-l deosebește de junimiști, care au fost uneori învinuiți chiar de cosmopolitism, pe nedrept, bineînțeles. Idealul (și uneori și programul) politic și social al lui Eminescu este reîntoarcerea la trecut. El nu poate concepe o altă stare decât cea trecută, în care categoriile sociale, în numele cărora vorbește, să fie mai fericite, ori
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
oficial, pe lângă "devierea de dreapta", de faptul că a ""presărat ministerul de Externe cu cosmopoliți, care aveau idei sioniste și care nu prezentau nici o încredere"" (Calafeteanu: 2005, 17) ca și consecință derivată în principal din puseul de antisemitism (denumit oficial "cosmopolitism") care a străbătut Uniunea Sovietică la finalul anilor '40 și începutul anilor '50 (Floyd: 1965, 51) o consider o ipoteză cu un grad relativ scăzut de sustenabilitate. Cei care o acceptă sunt de cele mai multe ori partizanii teoriei "grupurilor", pentru care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și voinței propriului popor. Ignorarea salvgardării independenței naționale, acceptarea încălcării suveranității poporului căruia îi aparține clasa muncitoare, partidul comunist, sunt sinonime, în ultimă instanță, cu abdicarea de la principiile revoluționare marxist-leniniste, de la misiunea încredințată de istorie comuniștilor, cu alunecare pe panta cosmopolitismului și nihilismului național. De aceea, în ciuda noilor teorii "burgheze" ale "mondializării" (Răducu, Deliman: 1983, 54) care relativizau importanța factorului național în procesele tot mai complexe și interdependente derulate pe scena globală, "națiunea, întărirea independenței naționale sunt factori determinanți ai progresului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
termenului. Pentru leninismul romantic însă, "internaționalismul" nu putea începe decât de la național. Astfel, "patriotismul revoluționar socialist" reprezenta "chezășia solidarității internaționale, el neputând fi interpretat drept naționalism îngust sau o politica de izolare națională, după cum, desigur, și internaționalismul rămâne incompatibil cu cosmopolitismul, hegemonismul și șovinismul de mare putere, cu negarea sau subaprecierea rolului națiunii sau al statului național" (Răducu, Deliman: 1983, 52; subl. m.). Accepțiunea sovietică a termenului era deci respinsă ca "șovinism de mare putere" sau "hegemonism". Simultan, globalizarea culturală și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
statului național" (Răducu, Deliman: 1983, 52; subl. m.). Accepțiunea sovietică a termenului era deci respinsă ca "șovinism de mare putere" sau "hegemonism". Simultan, globalizarea culturală și economică a cărei premise se conturau tot mai clar în Occident era catalogată drept "cosmopolitism", un construct teoretic considerat artificial din cauza absenței ancorării sale într-un sol național, singura unitate de măsură acceptată de către leninismul romantic la nivel internațional. Internaționalismul presupune în mod necondiționat existența liberă și egală în drepturi a națiunilor, dezvoltarea partidelor comuniste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de amatori cu lucrări noi, creații cu un profund caracter patriotic, revoluționar, umanist, care să contribuie la educația patriotică a personalului în spiritul dragostei față de patrie și partid, la formarea unei atitudini combative împotriva mentalităților retrograde, burgheze, mistice, naționaliste, a cosmopolitismului, influențelor ideologiei străine, pentru educarea cadrelor și militarilor în termen în spiritul concepției revoluționare a partidului despre lume și viață. Piesele de teatru, cântecele, scenariile, libretele, montajele și celelalte materiale de repertoriu pentru formațiile artistice trebuie să se caracterizeze printr-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Am fost, s�ntem ? i vom r? m�ne sus? în? tori ai ideii etnice. Am fost, s�ntem ? i vom r? m�ne motiva? i din punct de vedere etic�. Theodorescu, op. cît. , p. 165 86 Op. cît. , p. 161. �Cosmopolitismul, curent decadent al simbolismului� 87 Bibliotecă critic?: Nicolae Iorga, p. 82. 88 Americani ? i rom�ni din America, p. 271, ? i O via?? de om a? a cum a fost, vol. I, p. 136 89 ? eicaru, op. cît. , p. 98 90 O
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Lörinczi), analiza etnofolclorică a ritului funerar din Maramureș (Ileana Benga și Oana Benga), semnificațiile identitare ale sarmalei În raport cu ,,civilizația” și ,,cultura” (Vintilă Mihăilescu), etnografia zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș (David A. Kideckel, Bianca E. Botea, Raluca Nahorniac, Vasile Șoflău), cosmopolitism și transmigrație la oamenii de afaceri italieni din România (Cristina Papa și Veronica Redini), implicațiile juridice, istorice și culturale ale corupției la români (Filippo M. Zerilli). Ca tematică generală, volumul abordează trei ,,obiecte” de studiu, și anume problematica identității la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]