10,085 matches
-
Ada Brumaru "Societatea Română Mozart" din Cluj-Napoca este, fără îndoială, unul din modelele culturale de tip european care funcționează și la noi semnificativ, coerent, cu proiecte riguros finalizate. Am adoptat, iată, limbajul presei cotidiene pentru a încerca să comunic o realitate românească instalată bine în ordinea preocupărilor al căror înțeles, ramificat, își regăsește permanent elanul și mijloacele de a deveni faptă, comunicare, eveniment. Un "Festival Mozart" se desfășoară anual la începutul lunii decembrie; la
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
Rodica Zafiu Merită, cred, să ne oprim puțin asupra reflexelor lingvistice ale unei realități contemporane despre care se vorbește destul de des: cîinii fără stăpîn sînt, cel puțin în marile orașe, mai ales în București, o experiență cotidiană și un subiect de discuții aprinse, ba chiar de dezbateri publice, interpelări politice și programe electorale. Dincolo de retorica declanșată de o atitudine favorabilă sau defavorabilă fenomenului, dincolo de alegerile lexicale care reflectă implicarea afectivă a vorbitorului (cățeluși vs. haite), nu sînt
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
de ghettou și sictir, cultivată de Radu Aldulescu ridică promiscuitatea și grotescul la rang de coșmar urban. Viața devine o capcană letală. Petre Barbu denunță un caz de întunecare a minții din senin. Mecanismele conviețuirii țin deja de psihopatologia vieții cotidiene. Spaima personajelor se face halucinație. Prin implozie sau explozie ea devine act sinucigaș sau crimă premeditată, infernală ca în povestirea lui Emilian Blaj. Oralitatea copleșitoare, decontractată propulsează nu numai marginalizați, lumpeni, ci și o nouă tipologie, cea a angajatului la
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
apare din ce in ce mai des în diverse studii, bazată fiind întotdeauna pe premisa unei identități personale care nu este un dat, ci se construiește, de către posesorul ei sau de către ceilalți. Jean-Claude Kaufmann scrie o sociologie a corpului femeii pornind de la o situație cotidiană pe care o investighează cu instrumentele teoretice specifice disciplinei (interviu și chestionar), fără a se sfii însă să iși lanseze teorii personale (spun că nu se sfiește tocmai pentru că uneori acestea sînt, în anumite privințe, îndrăznețe) și apelînd totodată la
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
să răspundă la întrebări, ba uneori chiar satisfăcuți că au prilejul să o facă. Evident, în linii mari rezultatele nu sînt imprevizibile: pentru unele femei a face plajă fără sutien e un lucru extrem de firesc, el face parte din peisajul cotidian și nu merită comentat. Aceasta este categoria care banalizează gestul. Pentru alte femei, a face plajă expunîndu-ti bustul e fie o chestiune reprobabila din punct de vedere moral (indecentă, provocare etc.). fie riscantă medical (cancer la sîn), în ambele cazuri
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
care le-a văzut Cronicarul pe strada cu acest prilej alcătuiau grupuri mici, izolate, din categoria celor care pîndesc orice prilej pentru a putea chiui pe stradă, fără să intre în conflict cu poliția. * Tot săptămîna trecută, dar luni, presa cotidiană a întors pe toate fețele Congresul UDMR salutînd victoria moderaților realesului președinte Marko Bela. În viziunea directorului COTIDIANULUI însă e limpede că și această victorie miroase a conspirație, asta pentru iluminarea ipotezei că România ar fi putut fi o altă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
acestea, el a devenit, în ultimii ani, grație directorului sau, criticul și istoricul literar Dan Alexandru Condeescu, un fenomen care depășește cu mult cadrul instituțional consacrat; Muzeul Literaturii... este acum un climat, un loc de confluenta a artelor, un reper cotidian pentru artiști, pentru numeroși oameni de cultură și pentru o bună parte din boema artistică bucureșteana. Dintr-o instituție necrofila, introvertita și glaciala, așa cum era înainte de 1990, cu privirile întoarse exclusiv către memoria difuza și către arhiva sistematizata, el a
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
O transluciditate mai curînd resignata în receptarea urîțeniei decît teratologic ațițata, îi reflectă firea mai mult cugetătoare decît violent vizionara: "dai peste dărîmături ziduri cojite și moloz/ ești parcă/ într-o biserică dezafectata/ sînt fete jupuite de-apostoli printre/ inscripții cotidiene și porcarii mulțime/ iar mai departe chilii puștii/ smocuri de iarbă și trei găini pocite/ aure moi păzind doar bolovăni/ o sală de spectacole cu scaune stricate/ un fel de scenă prăbușita/ iar în mijloc/ un clopot lung de fier
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
cu recunoscută vanitate acest protagonist, "poate că ar mai fi trăit încă". Vanitatea lui este vanitatea auctoriala, evident: existența personajelor a caror cronică o vom cîți în continuare este proiectul acestei veghi auctoriale, a acestei prezente supraveghetoare în viața lor cotidiană. Încă un motiv pentru care un român scris sub asemenea premise nu ar putea fi parodie: între narator și personaje se țese urzeala unei afecțiuni constitutive care nu poate lăsa loc pentru ironii destabilizatoare. Cine sînt cele trei personaje importante
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
de proastă calitate a unui spectacol montat la scară națională. Îndărătul măștilor, actorii erau flămânzi, murdări, obosiți și cariați de minciună pe care o propagau în cantități insuportabile. Într-o lume în care miturile au fost înlocuite de pragmatismul vieții cotidiene, în care poveștile despre trecut provoacă, în cel mai bun caz, măceluri la scară regională (vezi tragedia iugoslavă), a face din toiagul mioritic singurul element de legitimitate națională e nu numai contraproductiv, dar poate deveni catastrofal. Problemele lumii de azi
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
să urlam cu toții că în Podișul Gobi sau Ciukotka, unde haitele de lupi se sfîșie unele pe altele...". Concluzia celor trei scriitori este că înființarea unui centru cultural român la Cernăuți ar fi extrem de necesară. Țara misterelor de presă Presa cotidiană de săptămîna trecută consacră spații ample corespondentelor și comentariilor din și despre războiul din Iugoslavia. Unele dintre aceste comentarii sînt de o virulenta antiNATO de-a dreptul inexplicabilă dacă o raportăm la reproșurile adresate puterii actuale că nu a reușit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
din București care au demonstrat la începutul săptămînii trecute în Capitală, nici aceștia n-au fost prea multi. De altfel problemă atacurilor aeriene ale forțelor NATO asupra unor obiective precis delimitate din Iugoslavia a fost din ce in ce mai negativ abordată în presa cotidiană de la noi. În ADEVĂRUL Bogdan Chireac și-a pus de pildă întrebarea Să mai avem încredere în NATO? În CURENTUL, Cristian Antonescu își punea și el o întrebare, la începutul săptămînii trecute: "Să-și fi greșit, oare, calculele oficialii Organizației
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
infinit continue ale plasticității sau ale trăirii decupează un fragment, îl desprinde din legăturile lui cu lumea (. . .) și îi dă o formă suficientă și armonioasă, determinată parcă de un impuls interior". Sau, cu visul, care deși aflat în afara existenței noastre cotidiene, e un depozitar al pasiunilor și obsesiilor de peste zi. Aventură presupune o expulzare vremelnica, dar violență a sinelui din propria să viața, numai pentru că acesta să aibă unde să se întoarcă. Dar atunci ce sînt aventurierii de profesie, care fac
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
luna "întinsă că foaia de tăiței"; pe poet nu-l interesează omul decît în măsura în care el face parte din peisaj (trece, face un gest, privește). Economia de vorbe face să sporească atenția asupra detaliilor, aparent nesemnificative; ele compun însă un spațiu cotidian plin de reliefuri ce nu pot fi observate decît grație imaginilor rafinate închipuite de Dumitru Mureșan. Spirit contemplativ prin excelență, poetul înaltă ode verzelor și "tainei lor de nepătruns", "indescifrabilului" troscot sau "întristătoarei" lucidități a "cartofilor galbeni" și nu e
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
iubire, femei și bărbați în Evul Mediu, Marrou e istoric. Dragostea pe care o analizează el nu e neapărat sentimentul pe care il explorează Paz, fără ca asta să însemne că la unul avem doar mundaneitate totală, contracte de căsătorii, conflicte cotidiene, cutume ale epocii, iar la celălalt o metafizica a iubirii. O lectură istorică a dragostei mi se pare ca obligă la ambele partituri, si la cea a lui Paz, care privilegiază literarul, dar și la una dispusă să iasă din
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
în chip natural și le provoacă artificial, ca pe unul din triumfurile originalității. A fi precum ceilalți muritori înseamnă pentru dânșii un supercosmar, inadmisibil. Coșmarul, în schimb, cu care nimeni nu se mândrește, este acela al realității, al crudei, comunei, cotidienei realități. Desfid pe oricine să compare starea de alarmă, de vârf al neliniștii, a coșmarului din vis, fie și abisala, ba chiar depășind buza faliei, cu ceea ce simte insul obștesc, plecat să-și achite datoriile către stat, la ușa unei
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
altora, dar eu cînd visez văd nu numai o persoană sau un grup, văd, deopotrivă, obiecte, decor, tablouri, covoare, văd peisaje și intensități ale luminii și ale umbrei, care, toate, se află într-o coerentă onirica, evident nu asemănătoare celei cotidiene, dar ea există și presupune o adevarată scenografie și o epica anumită. Toate acestea cine le face?" Descifrarea mecanismului viselor mai are încă multe necunoscute. * Președintele Societății Psihanalitice Române, Vasile Dem. Zamfirescu (a cărui editură, TREI, pune cu sacrificii la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
măsură trucul gazetăresc al titlurilor adăugate (adesea, de alte persoane decît autorii articolelor), destinate să atragă cu orice preț atenția cititorului. În acest caz particular mi se pare interesantă operația de "traducere" - dintr-un limbaj tehnic în cel al experienței cotidiene și, în același timp, dintr-un ton neutru, obiectiv, într-unul profund marcat de afectivitate, de trăirea subiectivă a cursului vremii. Primul registru nu mai are nevoie de descrieri; îi amintesc, doar, prin cîteva exemple, unele trăsături specifice: existența unor
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
Frecvente sînt metaforele animiste, în care factorii meteorologici sînt agenți - " Se zbîrlește vîntul" (RL 2116, 1997, 11); "vîntul ne ăomoară" (2014) iar pacientul e subiectivitatea asumată a persoanei I plural ("ne va lovi viscolul", 2686; "ne paste viscolul", 2670). Experiență cotidiană e implicată prin traducerea în termeni vestimentari (tot o simplificare, în fond) a previziunilor: "Adio căciulă, adio palton" (2150); Astăzi lăsăm căciulă acasă"; "în următoarele zile, renunțăm puțin și la palton" (2677). Atitudinea e tipicizată; se presupune că cititorul-model se
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
convenția imaginarului e mult mai subtil (de fapt adult ar fi cuvîntul) propusă, e cumva șarjata uneori, iar alteori e diminuată de verosimilul întîmplărilor, un verosimil plusat dincolo de limitele unei motivații literare sau ale unei coerențe narative, în plin firesc cotidian. Ce dacă e practic imposibil că o făptura omenească să își poată duce întreaga existența în copaci, cum face Cosimo, personajul din Baronul din copaci? Nici lui Cosimo nu îi e ușor, mai ales la început, dar lumea lui verde
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
petrec tot felul de ciudățenii. Orice întîmplare supranaturala, orice personaj fabulos, cum e, de pildă, cavalerul inexistent (o armura în care nu se află nici un corp, dar totuși o făptura cu identitate) e inserata pe fundalul unui univers firesc și cotidian, care se miră cînd descoperă ceva altfel, bombăne eventual, dar nu opune rezistență, ci asimilează acel altceva. Vicontele tăiat în două, de pildă, este un fel diavol-Dumnezeu, o creatură care are o jumatate foarte bună, angelica, și una foarte rea
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
început să fac. Cartea de la Gură Zlata este una dintre ele: jurnalul unei singurătăți voite, cronică a unei pătimi, vânătoarea și pescuitul, care m-au ajutat să suport - fie și prin scurte evadări din contingent - mizeria morală care era aerul cotidian al scriitorului (de tipul meu, adaug cu grăbire, să nu mâhnesc pe cineva prin generalizări abuzive) atunci când avea crudă tărie de-a fi sincer cu el însuși. " Cartierul Primăverii, Cap sau pajura și Disciplină dezordinii (rămase în manuscris după moartea
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
nu-l ăntreabă nimic, fericit, ăn fine, ca a mai scăpat o dată, si relaxăndu-se abia la ăntoarcere, ăn avion, cănd bărbăția i-a revenit și o terorizează pe stewardeza blondă cerându-i necontenit whisky-uri. Dacă pentru hoțiile intrate an cotidian n-au plătit și nu vor plăti, pentru nemernicia această vor trebui să plătească. Aderarea la U.E. a devenit, ca orice idee mai acătării, o bișnița de grup sau de familie. Și asta când soluția ar fi atât de simplă
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
an orice situație. Această capacitate combinatorie se opune tendinței culturale de a izola umorul, de a-l limită la anumite momente și situații. Amestecul umoristic, vizibil deopotrivă an Internet și an parlament, poate fi convingător demonstrat analizând structura unor publicații cotidiene: an acestea, editorialul mizează an foarte multe cazuri pe un ton ironic, folosind contraste de registru cu efecte comice; temele "frivole" (muzică, divertisment, mai nou și buletinul meteorologic) șanț tratate pe un ton ironic-dezinvolt; pagina sportivă recurge la un umor
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
cele care au acumulat, prin evoluția semantica îndelungată (bogat ilustrata în dicționarul academic al lui Sextil Puscariu, DA), mai multe valori, dintre care cele mai importante corespund unui uz strict juridic, unuia politic și unuia al limbii curente, al conversației cotidiene. Se mai poate adaugă la această listă și un uz religios: cuvîntul era folosit în textele coresiene cu sensul de "locuitor", în sintagma "ai cerului cetăteani" (ap. DA); de altfel, și în prezent apar în textele bisericești formule de tipul
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]