991 matches
-
cu foi îngălbenite de timp și praf... Timpul trecea iar în sufletul Oliei se cuibarea deplin o nouă stare. Față trăia acel moment care pentru unii vine neanunțat că o rafală, spulberând orice rest de inocentă și naivitate ascuns prin cotloane, ca să dea vieții un sens.Parcă o greutate nevăzuta o apasă iar toată ființă ei fragilă se luptă să o răzbată. Cand se mai liniști puțin, prin minte îi treceau mii de întrebări și momente pe care le trăise aici
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
fac nazuri, tot voi distruge familia lui Pătru. Până la urmă duhurile rele îi vor bântui casa și nevastă-sa va înnebuni. Ha, ha, ha! Nici nu știe ce-l așteaptă! Și aproape de miezul nopții hoașca își luă traista dintr-un cotlon și ieși în curte. În mijlocul acesteia era pregătită din timpul zilei o grămadă de lemne. Aprinse focul. Scânteile se pierdeau prin negură ca niște licurici, iar lumina flăcărilor inundă ograda, întunericul retrăgându-se în dosul gardului. - Acum începe dezmățul! Cine
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
vorbe ce vrea să comunice. El gândește fenomenul de explicat și îl îmbracă în cuvinte cât mai convingătoare dar dese ori departe de ceea ce tocmai gândește. Ascultând, fără a scrie vorbe goale, practic mediteaz asupra subiectului. Din cele mai profunde cotloane ale memoriei vin în minte diferite asociații cu ceea ce profesorul tocmai vrea să explice. În mintea proprie se formează astfel însăși ideea pe care profesorul vrea să o insufle, chiar dacă prin cuvintele exprimate se face mai greu înțeles. Oricum, ascultând
MATEMATICA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376479_a_377808]
-
cu încredere pe sub cupole și turnuri imense distruse, reclame și cimitire de lucruri scumpe învechite. Norii trăiau în aceeași balanță cu timpul, într-o nebună, nebună speranță de veșnicie - un echilibru jilav stabil. Umezeala-mi germina gândurile și visele; în cotloanele uscate ale sufletului îmi creștea dorința de-a întâlni oameni! Merg mai departe... peste pasarele-ntrerupte, cuvintele devin simple sunete spre uitare, o lume fără iarbă, arcuri de triumf ... Citește mai mult Orașe fără nume înecate-n ploaie,îmbolnăvite de-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
ei.Înaintez cu încredere pe sub cupoleși turnuri imense distruse, reclameși cimitire de lucruri scumpe învechite.Norii trăiau în aceeași balanță cu timpul,într-o nebună, nebună speranță de veșnicie- un echilibru jilav stabil.Umezeala-mi germina gândurile și visele;în cotloanele uscate ale sufletuluiîmi creștea dorința de-a întâlni oameni! Merg mai departe... peste pasarele-ntrerupte,cuvintele devin simple sunete spre uitare,o lume fără iarbă, arcuri de triumf ... XXXII. ZORI, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1253 din 06 iunie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
o istorisește pe scările metroului, acolo unde făcea un popas, istovit de toate tevaturile la care era supus pentru ca să iasă din evidentele morților și să reintre în evidențele viilor. Volumul în cauză dezvăluie ce-a însemnat asta, intrând prin toate cotloanele vieții lui, din copilărie până într-o zi când aflăm că torționarul ajunge să se spovedească la un batran duhovnic care fusese cândva, cu 36 de ani in urma, nici mai mult nici mai puțin decât cea mai opresată victima
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
de furia acesteia, bărbatul dispăru prin zidul clădirii. Dar fiind rănit în adâncul duhului său necurat, jură răzbunare. Alungat de la palat, avea ocazia de-acum să colinde noaptea principatul în lung și-n lat. Se furișă prin cele mai întunecate cotloane trăgând cu urechea și la semenii săi, dar și la complotiștii muritori. Bănuia că printre ei se află mulți trădători pe care i-ar putea ademeni de partea sa. Și iată că undeva în acest ținut dibui patru făpturi umane
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
întreb, mai ales pe cei de vârstă apropiată cu mine, care dintre dumneavoastră nu-și amintește de „Suzana” anilor '70-'80, în care filmele cu John Wyne erau la mare preț și noi, cei care de-abia „făcuserăm ochi” prin cotloanele unei societăți nu prea blânde cu destinul nostru, ne și vedeam prin preeria americană căutători de comori și ... Citește mai mult Deși iubitoare de muzică bună, fără a mă declara o cunoscătoare în domeniu, trebuie să recunosc că, alături de muzica
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
întreb, mai ales pe cei de vârstă apropiată cu mine, care dintre dumneavoastră nu-și amintește de „Suzana” anilor '70-'80, în care filmele cu John Wyne erau la mare preț și noi, cei care de-abia „făcuserăm ochi” prin cotloanele unei societăți nu prea blânde cu destinul nostru, ne și vedeam prin preeria americană căutători de comori și ... XXI. GEORGETA RESTEMAN - POEME DE DOR, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 761 din 30 ianuarie 2013. DE-AR FI... De-
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
postmodernistă o presupune. Descrierea unor întâmplări dintr-o localitate de mult uitată în haloul copilăriei fuzionează cu disertația și prospectarea melancoliei provinciale cu "toate zbenguielile ilicite". Un dualism cultural se găsește sub aceeași privire. Un ochi al prozatorului scormonește prin cotloanele copilăriei, prin ungherele străzilor, maghernițelor și sufletele oamenilor, un altul, aristocrat și instruit, poposește pe marginea amintirilor, cochetând, într-o complicitate culturală cu cititorul. Textul, incisiv, este și o oglindă concavă care evidențiază critic regimul trecut care a mutilat și
INSULA DE VARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375126_a_376455]
-
România acea perioadă de tristă amintire, despre iadul spitalelor psihiatrice, ficțiunea constituțională, crimele și iradierile comise în numele conducătorului care era „mai eficient decât Hitler și Stalin în intimidarea propriului popor”. Iar despre „demolatorul satanic”, notez un citat antologic: „Din ce cotloane ale creierelor Ceaușeștilor s-a născut pornirea demonică împotriva unei moșteniri sacre, organic integrată în sufletul și în cugetul românesc crescute odată cu Cetatea lui Bucur? Din ce ungher al primitivei lor alcătuiri mentale a răbufnit încărcată de miasme blasfematoare intenția
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Paradox Rară viețuitoare ar fi românul de nu s-ar întâlni așa de des prin lume!!! Ne regăsim pe la porțile muzeelor vestite sau prin cotloanele metropolelor occidentale, mereu nonșalanți. Mișunăm dezinvolți de parcă am vrea să ne contazicem istoria de popor milenar, bine ancorat în teritoriul generos al meleagurilor dacice. Transpare indubitabil dorința noastră arzătoare de a ne lepăda de plicticosul destin sedentar. Ei bine, și
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
pe care-i întâlneam, mândri de ”recolta” noastră de ghiocei. Drumeția aceea inițiatică era și probă de îndemânare și curaj în care noi copiii îngropam toporul războiului dintre străzile rivale, colaborând în mod excepțional la cercetarea sistematică și amănunțită a cotloanelor codrului ”nostru”. Într-un fel, în străfundul sufletului, ne speria superstiția oarbă că dacă nu am fi găsit fantasmagorica Poiană a Treia, nici primăvara n-ar mai fi venit sau cine știe ce altă calamitate naturală ne-ar fi putut ajunge. Vă
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
se ascunde de tine. Hai mai bine să o căutăm chiar aici, unde dorarme Bucurel, prietenul ei, cel mai mic dintre reni. S-au uitat în sălaș, au căutat-o dar degeaba. Codița stufoasă nu se zărea în nici unul din cotloanele, în care, de obicei, se ascundea. La un moment dat se aud zgomote, țipete, agitație mare, iar când Moș Crăciun a ieșit afară și- a dat seama că ceva se întâmplase chiar în atelierul de pictură. A alergat cât a
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
făcu semn căpitanului Arnăutu să se apropie, iar acesta se aplecă precaut și cu degetele îi desfăcu buzele: - Vezi caninii? Ăsta e vampir! De regulă, ziua dorm în morminte, dar aici nu-i deranjează nimeni. În zori se retrag în cotloanele întunecate ale clădirii până la căderea serii. În această pustietate, s-ar putea să nu mai aștepte miezul nopții și să se trezească mai devreme. - Să acționăm imediat! - Așa-i! - și-n același timp îi străpunse cu țepușa pieptul și inima
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
pustietate, s-ar putea să nu mai aștepte miezul nopții și să se trezească mai devreme. - Să acționăm imediat! - Așa-i! - și-n același timp îi străpunse cu țepușa pieptul și inima din care țâșni sângele. Oșteni, răspândiți-vă prin cotloanele întregii curți, dar numai câte doi! Orice corp omenesc veți găsi, să-l străpungeți cu țepușele fără milă, fiindcă acela-i de vampir! Se dezlănțui un adevărat masacru odată cu căderea primelor umbre ale nopții. Deodată un oștean, din pricina întunericului, greși
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
plescăi cu zgomot și se năpusti cu ciocul prelung pentru a se cufunda cu aripile strânse și puternice în hula adâncului învolburat și negru al apei amestecate cu nămol, un fel de ritual care nu-și găsea corespondențe în nici un cotlon al minții lor de dinaintea acestor fantasme și pe care magnifica „pasăre de pe altă lume” îl urma pentru a abate puhoaiele din calea zburătoarelor sinucigașe, a le stăvili pentru a încerca să-și salveze suratele ... Era acesta semnul sigur că peisajul
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
un moment dat. Se urca prin podurile caselor bunicilor și mătușilor, adeseori pe ascuns, sustrăgându-se uneori de la treburile gospodărești, pentru a căuta cu nesaț printre obiectele depozitate cu bună știință ori uitate pe acolo, rătăcite și pierdute prin toate cotloanele. Nu știa ce anume caută, dar cu timpul se oprea cu privirea numai asupra unor lucruri ce s-au dovedit a fi, mult mai târziu, deosebite, prețioase, unice. „Într-o șuricică aduna obiecte de trebuință din gospodărie, pe care le
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
cel puțin a istoriei meleagurilor danubiene, de la statutul de cititor fervent la cel de scriitor pătimaș, dar cu rațiunea întreagă, aplecat asupra documentelor, de la un iubitor de frumos la un estetician literar al frumosului. Imprevizibil și impredictibil, autorul scormonitor prin cotloanele minții, dar și ale istoriei, pare un adept al lui Baudelaire, care ne spunea că dincolo de necunoscut, vom găsi întotdeauna ceva nou... Citiți-l cu atentă fervoare pe Săndel Dumitru și veți găsi, cu siguranță, ceva nou dincolo de scriitura sa
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
ori, închisoarea noastră suntem noi înșine. N imeni nu v-a reuși vreodată cu ajutorul altcuiva să facă ceea ce-ar fi trebuit să facă singur, pentru a se putea elibera de toate angoasele ce stau pitite în cele mai ascunse cotloane ale sufletului nostru. A cceptându-ne cu bune și cu rele, doar în acest fel vom putea cere ajutorul celorlalți și vom putea spune că am scăpat de toate cele care ne rodeau pe dinăuntru și nu ne lăsau să putem
PRIMĂVARA DIN NOI! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376238_a_377567]
-
ascunseră înfiorate în desișuri. Pe aripile sale purtă la palat trupul înțepenit al fiicei sale și-l așeză lângă cel al prințului Paloș. Se lumina de ziuă și simțindu-se slăbit, se așeză cuprins de amărăciune și neputință într-un cotlon întunecat și răcoros. Seara se trezi mai devreme ca de obicei și hotărî să distrugă palatul, apoi să pornească în căutarea nepoțelului. Astfel că în noaptea următoare, undeva în creierii munților, se înălță un foc uriaș care mistui cu flăcările
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
și agonia fu atât de mare încât dispăru din grădina regelui spre a se regăsi și a căuta echilibrul natural care îl ghidase pînă atunci. În mijlocul grădinii o fetiță cu mâini gingașe și pline de dragoste îl caută disperată. Toate cotloanele fură cercetate , toata grădină fu întoarsă pe ... Citește mai mult CroitorulA fost odată ca niciodată un croitor ce servea la curtea regelui. În fiecare zi avea ocazia să pătrundă plin de uimire în grădina regelui. Se bucură la cea mai
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
agonia fu atât de mare încât dispăru din grădina regelui spre a se regăsi și a căuta echilibrul natural care îl ghidase pînă atunci.In mijlocul grădinii o fetiță cu mâini gingașe și pline de dragoste îl caută disperată. Toate cotloanele fură cercetate , toata grădină fu întoarsă pe ... VIII. IARNĂ, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016. Iarnă de Maria Teodorescu Bahnareanu Iarnă îmi bate la geam Cu fulgi mari, albi, frumoși Sufletu-mi strigă
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
DORURI... Mă macină doruri nebune, Le păstrez în ascunzișuri, Să nu le știe întreaga lume, Numai tainice frunzișuri. Strivite de pietre în maluri, Sunt gânduri plecate departe, Risipind lumină în valuri, Pe aceste versuri necoapte. Te-am căutat prin diverse cotloane, Prin timp, real și infinit, Să-mi potolesc a iubirii foame, Sunt fericit că te-am găsit. Referință Bibliografică: MĂCINAT DE DORURI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1586, Anul V, 05 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright
MĂCINAT DE DORURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379767_a_381096]
-
ceva, iubește și prețuiește munca, dar știe totodată că nu i-au intrat zilele-n sac... Scria cineva: „Îmi place acest artist care a privit lumea cu o îngăduință bătrânească, a omului care a trecut prin viață și cunoaște toate cotloanele sufletului uman, îndeosebi cel rural”, înțelepciune care, fie vorba între noi orășenii, ne este mai greu de dobândit. Tot în acest Muzeu am privit mai multe tablouri ale lui Van Gogh. Vai!, cum am stat în fața autoportretului privindu-i acei
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]