1,450 matches
-
în evidențierea personalității acestei unități teritoriale și fizico-geografice . Integrat ansamblului condițiilor fizico-geografice din nordul Podișului Moldovei , teritoriul studiat se remarcă prin unele particularități specifice . Din punct de vedere geostructural, teritoriul aflat în studiu , respectiv, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari aparține Platformei Moldovenești , cu un soclu cristalin de vârstă precambriană . Coloana stratigrafică evidențiază că cele mai vechi depozite de cuvertură au grosimi de până la 600 m , constituite din gresii cu conglomerate în bază ,peste care se suprapun formațiunile siluriene -128m-
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fluviodenudațional dau nota dominantă a trăsăturilor geomorfologice din regiune , unde orientarea, forma și altitudinea interfluviilor au fost determinate de evoluția sistemului hidrografic al râului Bahlui , precum și al proceselor denudaționale de pe versanți . Prin așezarea geografică , Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari , are un climat temperat-continental specific dealurilor înalte în vest și dealurilor joase în est. Ca rezultat al influenței suprafeței adiacente se evidențiază microclimatul culmilor și dealurilor înalte , microclimatul versanților și microclimatul depresiunii de contact . Cunoașterea trăsăturilor climatice și microclimatice prezintă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
presiluriene , au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi. Apele de suprafață sunt reprezentate de râurile Bahlui . Râul Bahlui reprezintă artera hidrografică principală a unității aflate în studiu . Pe baza elementelor floristice, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari, se încadrează fitogeografic regiunii eurosiberiene. Aici se interferează, prin părțile lor periferice, provincia central-europeană est carpatică cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona de silvostepă. Peisajul natural al silvostepei din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Geografie, anul X,Suceava. Budui V. (2001) - „Condiții aerosinoptice de producere a brumelor timpurii de toamnă în Moldova”, Analele Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, secțiunea Geografie, anul X, Suceava. Burduja C., Toma C., Lazăr M. (1963) "Materiale pentru flora zonei Cotnari și împrejurimi", în "Studii și cercetări de Biologie"; Iași, XIV-1. Burduja C. și colab. (1982) "Vegetația rezervației forestiere Humosu din Dealul Mare", în "Culegere de studii și articole de biologie a Grădinii botanice"; Iași. Burican Gh . Ciobanu I. (2007) ,, Bazinul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cercetări de Biologie"; Iași, XIV-1. Burduja C. și colab. (1982) "Vegetația rezervației forestiere Humosu din Dealul Mare", în "Culegere de studii și articole de biologie a Grădinii botanice"; Iași. Burican Gh . Ciobanu I. (2007) ,, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari Procese geomorfologice actuale ,, Analele Simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus” Botoșani. Burican Gh. , 2012),, Rezervațiile Științifice forestire din bazinul superior al râului Bahlui,, Revista de geografie , Iași 2012. Burican Gh. , Ciobanu I. (2009) ,,Peisajul Podgoriei Cotnari și Muzeul viei
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în amonte de Cotnari Procese geomorfologice actuale ,, Analele Simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus” Botoșani. Burican Gh. , 2012),, Rezervațiile Științifice forestire din bazinul superior al râului Bahlui,, Revista de geografie , Iași 2012. Burican Gh. , Ciobanu I. (2009) ,,Peisajul Podgoriei Cotnari și Muzeul viei și vinului Hârlău,, Congresul de Geografie , Deva . Chiriță, C.(1986),, Pădurile României: probleme actuale și de viitor,, în: Pădurile noastre: ieri, astăzi, mâine Editura CMDPA, București, pp. 13-25. Ciobanu I. Burican Gh.(2010) ,, Alunecarea de la Pârcovaci, jud.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
României: probleme actuale și de viitor,, în: Pădurile noastre: ieri, astăzi, mâine Editura CMDPA, București, pp. 13-25. Ciobanu I. Burican Gh.(2010) ,, Alunecarea de la Pârcovaci, jud. Iași din decembrie 1996,, Drobeta T. Severin. Valeriu D. Cotea Și colab. ( 2005 ) ,, Podgoria Cotnari ,, Editura Academiei Române , București. Dinu V., Tebeica A. "Rolul hidrologic al pădurilor" în "Meteorologia, Hidrologia și Gospodărirea apelor"; Nr. 4. Donisă I. (1987) "Bazele teoretice și metodologice ale geografiei"; Univ. "Al. I. Cuza", Iași. Doniță N., Purceleanu Șt. (1975) "Pădurile de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
2004), Gestionarea durabilă a pădurilor României. Silvologie III B, Editura Academiei Române, București. Giurgiu, V., (2000), Evoluția structurii pădurilor României după natura proprietății. Revista pădurilor, nr.1. Gugiuman I., Davidescu C. (1962) "Contribuții la studiul climatului și microclimatelor din zona Podgoriei Cotnari"; Iași. Gugiuman I., Pleșca Gh., Erhan El., Sănescu I. (1960) - "Unități climatice din partea de est a româniei"; Anale Șt. Univ. "Al. I. Cuza", secț.II, tom VI. Ianculescu, M., 2005, Perdelele forestiere de protecție în contextul majorării suprafeței pădurilor. Silvologie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sarnațianul Podișului Moldovenesc"; An. Com. Geol., Vol. XXVIII. Macarovici N., Bejan V. (1957) "Asupra genezei apelor mineraledin Moldova dintre Siret și Prut"; Studii și Cercetări -Climatologice, tom I, București. Martiniuc C., Băcăuanu V. (1962) "Contribuții la studiul geomorfologic al regiunii Cotnari"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, secț. II-b, tom VIII. Mihăilescu V. "Podișul înalt din vestul Botoșanilor regiunile Dealul Mare și Mândrești"; Bul. Soc. Rom. Geogr., tom. XLVIII, București. Mihăilescu V. (1931) "Depresiunea Botoșani Hârlău în zona ei de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ce se întindea din Depresiunea Brașovului până în sudul Ucrainei. Așezările umane se grupau în puncte de confluență pe locurile defrișate, în puncte dominante cu posibilități de apărare naturală. Oamenii din epoca neolitică preferau “cetățuile” naturale cum sânt: Dealul Cătălina, de lângă Cotnari, cetățuia de la Cucuteni Băiceni, movila Grădiște de la Bădeni, dar și popinele de luncă, ca cea de la Chiperești. În epoca bronzului, așezările se reduc ca număr, mutându-se în zonele deschise din silvostepă. În epoca fierului, aria de locuire cea mai
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Iași, cuprinde: 198 dispensare, 110 farmacii, 50 cabinete stomatologice, 41 cabinete medicale, 22 policlinici și 19 spitale. Este oferită asistență socială în 398 grădinițe, 12 case de copii. Educația Istoria învățământului ieșean a parcurs câteva momente memorabile: Școala Latină de la Cotnari din 1562, Școala Superioară de la Trei Ierarhi, înființată de voievodul Vasile Lupu în 1644. Peste un secol, această școală va deveni Școala Normală „Vasile Lupu”, care ființează și astăzi. Liceul Național și-a deschis cursurile la 23 ianuarie 1828, iar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
VITAL SA Iași, SC APA VITAL SA Iași - Secția Hârlau, SC APA VITAL SA Iași - Secția Tg. Frumos, SC APA VITAL SA Iași - Secția Podu Iloaiei (materii in suspensie, substanțe organice, nutrienți), DAC Pașcani (substanțe organice, materii în suspensie), SC Cotnari SA (materie organică și nutrienți). Pentru emisiile de substanțe poluante rezultate de la toate aceste unități (mii de tone pe an) rezultă o scădere a cantităților de substanțe poluante, comparativ cu anii precedenți. Scăderea cantităților de poluanți emiși cu apele uzate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
7. Pădurea Tătăruși, comunele Tătăruși și Cristești: 49,9 ha 8. Pădurea Roșcani, comuna Roșcani: 34,6 ha 9. Lunca Mircești (Vasile Alecsandri), comuna Mircești: 26,3 ha 10. Pădurea Icușeni, comuna Golăiești: 11,6 ha 11. Pădurea Cătălina-Cotnari, comuna Cotnari: 7,6 ha 12. Pădurea Poieni-Cărbunărie, comuna Schitu Duca: 9,2 ha. Restricții stabilite în cuprinsul ariilor protejate din domeniul silvic: a. sunt interzise tăierile de regenerare, fiind admise numai măsurile igienicoculturale și unele tăieri specifice rezervațiilor de semințe care
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Reducerea impactului negativ produs de un număr excesiv de vizitatori prin identificarea zonării actuale și desemnarea categoriilor de folosință, prezentarea de informații clare asupra activităților permise, supravegherea și controlul activităților din rezervație, identificarea de noi colaboratori. PĂDUREA CĂTĂLINA-COTNARI Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Cotnari; proprietatea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în administrarea Ocolului Mănăstirea Târgu Neamț. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV-a (rezervații naturale dirijate). Suprafața: 7,6 ha Altitudinea: 406,06 m (maximă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
m (minimă) Statutul legislativ (actul de declarare): interes științific local: Hotărârea CJ nr. 8/1994 interes științific național: Legea 5/2000 Localizarea geografică: 47°22’ latitudine nordică, 26°54’ longitudine estică C ăile de acces: localități apropiate: satul Lupăria, comuna Cotnari; accesul la rezervație se face pe DN IașiHârlău, DJ Iași-Cotnari, DC Cotnari rezervație (pe Dealul Cătălina, lângă Cetatea Dacică). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nr. 8/1994 interes științific național: Legea 5/2000 Localizarea geografică: 47°22’ latitudine nordică, 26°54’ longitudine estică C ăile de acces: localități apropiate: satul Lupăria, comuna Cotnari; accesul la rezervație se face pe DN IașiHârlău, DJ Iași-Cotnari, DC Cotnari rezervație (pe Dealul Cătălina, lângă Cetatea Dacică). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lor fac referiri la existența unor vii, podgorii sau localități viticole, făcând aprecieri mai ales asupra vinurilor, fără a menționa ceva despre soiuri. În această perioadă de dinaintea constituirii statului român unitar s-au format vechile podgoriile românești Odobești, Nicorești, Huși, Cotnari, Dealu Mare și Drăgășani, podgorii care au fost menționate și de Dimitrie Cantemir în opera sa "Descriptio Moldaviae" (1716). Tot în această perioadă se formează și statornicesc sortimentele de soiuri pe baza experienței îndelungate a unor viticultori pricepuți și anonimi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
portaltoii specifici podgoriilor României, laboratoare de analiză, stații meteorologice și de avertizare, la Odobești (A. Mihnea) și la Drăgășani (I. Șlepeanu). Baza materială pentru studiul soiurilor de viță de vie se îmbogățește prin înființarea de noi plantații viticole experimentale la Cotnari, Valea-Călugărească, Murfatlar și Diosig, (I.C.Teodorescu și Gh. Constantinescu 1939), precum și prin apariția de noi colecții ampelografice la Drăgășani și Miniș, punându-se astfel bazele științifice ale studiului comportării soiurilor în areale diferite de cultură, aceasta reprezentând în același timp
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în lucrarea "Varietăți de viță proprii românești", prezintă 36 de soiuri, din care 14 românești și 12 străine, franceze și germane, care au dat cele mai bune rezultate, încercând să propună chiar sortimente pentru podgoriile Drăgășani, Dealu Mare, Odobești și Cotnari. O carte completă și complexă din această perioadă este "Tratatul de viticultură" a lui Bernaz D., Billeau A. și Hogaș C. (1937), în care în volumul V face o descriere a portaltoilor, hibrizilor producători direcți și a unui număr de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și au o arie mare de răspândire (exemplu Chasselas doré), iar altele au o zonă de cultură mai restrânsă, limitată (soiuri locale, arborigene) care valorifică mai bine condițiile locale în care s-au format (exemplu Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari); 5. Descrierea botanică a soiurilor , se realizează pe faze de vegetație, după o schemă complexă, ceea ce constituie un criteriu nou, folosit în studiul ampelografic al soiurilor din România pentru prima dată de către Institutul de cercetări agronomice. Se notează caracterele botanice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a limbului , lângă pețiol (Riparia gloire), poate fi generală sau poate lipsi (Auxerroire). Suprafața limbului poate fi netedă pe partea superioară, iar la unele soiuri poate prezenta umflături sub formă de bășici sau urme de “lovituri de ciocan” (Grasă de Cotnari) etc. 2. Lăstarii tineri și cei adulți reprezintă organe vegetative importante în descrierea soiurilor de viță de vie. Observațiile ce se fac asupra lor privesc următoarele elemente: culoarea lăstarilor este verde, pe partea expusă direct la soare ea devine roșiatică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1. La capătul opus se află soiul Fetească albă a cărui contribuție a fost negativă de - 5,1940, soi cu frunza reniformă și de mărime medie. Cea mai scăzută contribuție la definirea factorului 1, a avut-o soiul Grasă de Cotnari (0,6374) el fiind situat aproape de originea axelor dar îndepărtat de axa 1 (cadranul I). Factorul 2 a fost definit cu preponderență de soiul Fetească regală (4,8553) și Grasă de Cotnari (3,0362) în sens pozitiv, iar în sens
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
factorului 1, a avut-o soiul Grasă de Cotnari (0,6374) el fiind situat aproape de originea axelor dar îndepărtat de axa 1 (cadranul I). Factorul 2 a fost definit cu preponderență de soiul Fetească regală (4,8553) și Grasă de Cotnari (3,0362) în sens pozitiv, iar în sens negativ de soiurile Berbecel (-4,5634) și Coarnă albă (-4,4306). Poziția lor este excentrică într-un sens și în altul, iar forma frunzelor este diferită: orbiculară la Coarnă albă, tronconică la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
5634) și Coarnă albă (-4,4306). Poziția lor este excentrică într-un sens și în altul, iar forma frunzelor este diferită: orbiculară la Coarnă albă, tronconică la Berbecel, orbicular reniformă la soiul Fetească regală și orbicular cuneiformă la Grasă de Cotnari. Cea mai mică contribuție la definirea factorului 2 a avut-o soiul Tămâioasă românească (-0,4545) el fiind situat în apropierea originii axelor în cadranul III. 2.7.2. ANALIZA CLUSTER (AC) 2.7.2.1. Bazele teoretice Metoda a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1999) Din analiza acestora se constată că din punct de vedere fenotipic al arhitecturii frunzei mature, cele mai asemănătoare soiuri au fost: Tămâioasă românească cu Busuioacă de Bohotin, Galbenă de Odobești cu Mustoasă de Măderat, Fetească regală cu Grasă de Cotnari la care valoarea indicelui de disimilaritate a fost, de asemenea, mică. De altfel, cu excepția grupului Galbenă de Odobești și Mustoasă de Măderat, celelalte două erau deja cunoscute în literatura de specialitate ca fiind asemănătoare morfologic. Histograma clasificării ierarhizate a soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]