699 matches
-
ucide? Și dușmanul e om, nu leu sau lup. Dar dacă n-ar ucide ar fi ucis. Așadar, omorul e apărare. Iahuben se mai gândi și văzu că omorul nu era apărare, de vreme ce nimeni nu venea în Atlantida s-o cotropească, și anume el se ducea împins de porunci să jefuiască țări străine și să ucidă oameni străini. Sclavul acesta i se păru înțelept ca un zeu. Acum îi spuse cu mai mult curaj: - Auta, te-aș întreba ceva, numai să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
se duse în patul său dintr-o odaie de sus, istovit mai mult de gânduri decât de nesomn. CAPITOLUL XIII Atlantida era apărată din două margini de patru lanțuri de munți. Spre miazănoapte, de unde ar fi putut veni s-o cotropească în vremea iernii vântul țărilor reci, uriașa insulă era păzită de lungul șir de munți deasupra cărora se înălța Piscul Sfânt. Iar tot țărmul răsăritean îl fereau de vânturile fierbinți ale pustietății vecine alte trei lanțuri de munți puternici. Întâiul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mută zâmbind mâna spre turn. Așadar steaua tulburătoare, care speriase neamurile negre din deșert și cutremurase liniștea chiar și a Marelui Preot, se afla acum în fața ochilor sclavului, în grâu, la câțiva pași! Auta se simțea năuc. Totul dimprejur îl cotropise ca într-o clipă cumplită. Privea în neștire, smulgea fără să-și dea seama spice de grâu fărîmițîndu-le între degete, deschise gura să spună ceva, dar tăcu, întinse mâna spre străin și o retrase îndărăt. Apoi deodată se lumină. Își
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
numai atît: - Ta Kemet. Departe, pe țărmul părăsit și acum amestecat cu zarea, se zăreau uneori fântâni de foc, apoi numai zare înroșită. Valurile mării vuiau cumplit aruncând corăbiile ca pe niște semințe. Soarele apunea acum la zenit, apusul fiind cotropit de întuneric. Un slujitor veni la Marele Preot cu fructe și cu vin spunîndu-i că trecuse o noapte și o zi, și că strălucitorul, înțeleptul și slăvitul stăpân trebuia să se hrănească. Și se hrăni. Primejdia era acum departe. Porunci
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
să fi trecut printre Stâlpii lui Melkart, dar am trecut pe mare deschisă și totuși stelele îmi spun că Stâlpii zeului hananeu au rămas îndărăt. Bătrânul nu-și clinti privirea, însă înăuntru era tulburat. - Așadar tu socoți că i-a cotropit marea? Cu aceste valuri care au fost nu-i de mirare. Când vorbea cu cârmaciul, zări însă spre răsărit, dar mai mult către miazănoapte, un șir lung de pete albe. Crezu că sunt păsări, dar întrebă: - Ce vezi acolo, cîrmaci
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
care-l cunoașteți bine! adăugă Auta, uitîndu-se la ceilalți pământeni care se îmbrăcaseră și se împrăștiau pe mal spre o pădure apropiată. Mai târziu Ntombi aprinse un foc, și străinii urmăriră flăcările mirați de nevoia de asemenea îndeletnicire pe malul cotropit de arșiță. Dar iată că dintr-un desiș de arbori se arătă Mai-Baka, întotdeauna întreprinzător în astfel de împrejurări: își și făcuse un arc și săgeți din crengi cu vechiul lui cuțit de aramă, și aducea într-o mână câteva
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
însă prin tratatul de la Berlin, încheiat în urma războiului din 1877-1878, cele trei județe din sudul Basarabiei sunt din nou încorporate la Rusia, situație menținută până în anul 1918, când el avea doar patru ani. Prin același tratat Dobrogea, străvechi teritoriu românesc cotropit de turci în 1417, revenise la patria mamă. III. Învățase la școală despre Ion Creangă, că fusese poznaș în copilărie și-n tinerețe, dar învățător de prima mână. Știa despre Mihai Eminescu, poetul firav la constituție dar viguros și delicat
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Am rătăcit printre cuvinte Elena Marin Alexe Am rătăcit printre cuvinte și buza mi-a alunecat, pe valul tăcerii dintre viață și moarte. Prin întuneric, iluzii cotropesc potecile, pe unde-mi calcă nădejdea ascunsă în boțul de lut. Dezmierdat de nemurire, sufletul mi se agață cu ultimele puteri de Lumină și așteaptă..
Am r?t?cit printre cuvinte by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83324_a_84649]
-
frontului. Acum totul era gata pentru a ilustra, chiar și pentru cei ce nu cred În el, cum arată momentul haiku: cel care-l surprinde (sau se lasă surprins de el) a depus armele și se abandonează evenimentului care Îl cotropește pur și simplu. adio arme - cotropitor desantul păpădiilor SfîrÎind La Început, am vrut să folosesc pentru primul vers și ca un kigo de vară, și ca să fac aluzie la atmosfera urbană pe-asfaltul Încins. După ce am folosit Însă În al
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
democrației de adunare. Mai mult de atît, o lume formată din unități mici și pe deplin independente ar fi cu siguranță instabilă, pentru că ar fi de ajuns să se coalizeze cîteva astfel de unități, să declanșeze o agresiune militară, să cotropească o unitate după alta, pentru a crea astfel un sistem prea vast pentru guvernarea de adunare. Pentru a democratiza această nouă unitate mare, reformatorii (sau revoluționarii) democratici ar trebui să reinventeze democrația reprezentativă. PARTEA ÎNTUNECATĂ: NEGOCIEREA ÎNTRE ELITE Cu toate
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
fi decât aceea că la sfârșitul secolului VI a încetat ultima rezistență a statului roman (domnia lui Mauricius, 582-602) contra puhoiului slav, care la începutul secolului VII, după ce și mai dinainte se revărsase în mase mari în peninsula balcanică, a cotropit cu desăvârșire tot teritoriul romanizat, în special pe cel românesc, din peninsulă. Iar migrația românilor în direcțiile în care ea a avut loc n-a putut fi atrasă decât de un gol... Cel mai vădit gol a fost acel ocupat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în limba română urme lexicale certe. Pornind de la ideea că „n-ar fi nici o mirare dacă conviețuirea strămoșilor noștri cu popoare vechi germanice ar fi lăsat urme în limba noastră”, S. Pușcariu citează forma brutis „noră” pentru Dalmația, nasture, a cotropi și alte câteva cuvinte pentru română, fără ca vreunul din ele să poată fi confirmat ca atare. El însuși ajunge la concluzia că „privite mai de aproape, cele mai multe cuvinte considerate de origine veche germană se dovedesc a fi împrumutate din săsește
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
afară, a alunga”, rs. kidatĭ, fr. quitter. Sugeram mai sus faptul că în prepoziția către sensul etimologic „la pămînt, jos” trădează structura morfematică a cuvântului: că-tre. Prefixarea aceleiași rădăcini o întâlnim și în a așterne, atare, a atârna, cotor, a cotropi, cotruță, cutare, hotar, a intra, între, întru (prep.), natră, patru, poteră, a strivi, vatră; rădăcina fiind prezentă și în tare, tărâm, teren, a târși, târn, a toarce, trai, treabă, a trânti, troc, tură, a turti, țărm, țărână etc. Ovid Densusianu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
clacă, 131 a cleveti, 100 clop, 96 coc, 99 codru, 104 colac, 43 colibă, 52 colnic, 53 coloni, 52 contra, 46 a conține, 222 copac, 95 copoi, 95 coraslă, 134 cotlon, 109 cotlovină, 109 cotor, 195 a cotrobăi, 109 a cotropi, 195 cotruță, 195 a se covăsi, 134 crac, 104 cramă, 46 a crăpa, 56 croat, 52 a culege, 127 culme, 69 cumani, 193 a cure, 102 curat, 102 a cura, 102 a curge, 102 a curma, 46 cutare, 195 cuțovlahi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
recomandă "berea Moctezuma". Undeva, într-un gang, un tânăr indian se odihnește sau așteaptă ceva, așezat pe ultima treaptă de la intrarea unui magazin, și îngînă un cântec pe care nu-l aude nimeni în afară de el; un bătrân cu obrazul măsliniu cotropit de o barbă țepoasă și albă s-a așezat mai la o parte și privește în gol; vânzătorii de ziare, voceadores, își continuă melopeea, mașinile își continuă goana prin oraș și, poate, tocmai în acest timp arheologii au scos din
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
se ridică un miros neplăcut de piatră putrezită. Respinsă continuu, de când s-a deschis aici șantierul arheologic, jungla n-a fost "cumințită". Stă la pândă, parcă, așteptând să-și înghită prada. În fiecare lună trebuie tăiate ierburile care amenință să cotropească incinta. Hrănite de ploile calde, ele constituie un real pericol pentru ruine. Altă legendă maya. Când omul nu s-a mai târât, a văzut la picioarele lui un șarpe mort. Pe urmă, a căzut lângă el în iarbă o pasăre
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
lăsa să te distrugă. • • • M-am dus la școala elementară West Hollywood, am rămas în mașină și n-am scăpat o clipă din priviri Plymouth-ul lui Kay din parcarea școlii. În tot acest timp fantoma lui Lee mi-a cotropit gândurile - o companie nu tocmai plăcută pentru aproape două ore. La ora trei fix s-a sunat de ieșire. Peste câteva minute Kay a ieșit din clădire, înconjurată de un roi de copii și profesori. Când a rămas singură lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
au manifestat Încrederea și devotamentul nețărmurit față de politica Partidului Comunist și a Guvernului țării, hotărârea de a face zid În jurul conducerii de partid și de stat. Tu nu poți Înțelege toată nenorocirea asta. Nu poți pricepe cum țări socialiste pot cotropi o altă țară socialistă. Ceva se clatină. Ceaușescu te irită prin cuvântarea lui bâlbâită, zbierată, dar ai și o oarecare Înțelegere și simpatie pentru el. Amestecul ăsta de cald și rece te calcă pe nervi. Singurul lucru adevărat al acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
era Sam. —Salut, Sam. Tocmai citeam despre cum și-a pierdut Claudia Planchette copilul. E așa de trist. Habar n-aveam că era pacienta ta și că de-aia a trebuit să fugi așa seara trecută. Cred că locul e cotropit de ziariști. Trebuie să fi fost Îngrozitor. —Numai puțin. Cred că sunt miliarde de paparrazzi pe-aici, disperați să-i facă o poză când iese din spital. Dar nu era pacienta mea. A, pardon, păreai atât de agitat când ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
murmurul vocii îi amuți, rămase numai tăcerea. Fratele meu și cu mine ne-am mișcat în sus și-n jos prin fața ferestrelor cu vedere spre sud, ne-am oprit, am privit în depărtare fără să vedem nimic. Încăperile casei erau cotropite de o liniște cu atât mai apăsătoare, cu cât vocea mamei picura de la etajul de sus, unde se aflau dormitoarele, ca o scurgere de cuvinte uniformă și de neînțeles. În sunete se putea ghici o frică și o nesiguranță, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
învățaseră, târâș sub un Panther. Și încă un soldat, poate tanchistul, trăgătorul sau comandantul tancului, măsoară sub burta acestuia libertatea solului. Cizmele noastre se ating. În stânga și dreapta suntem apărați de șenile. Trei minute, o veșnicie poate să cânte orga. Cotropit de frică, mă piș în pantaloni. Pe urmă tăcere. Lângă mine un clănțănit din dinți, cu multe strofe. Adineaori, ba nu, înainte ca orga să-și fi terminat piesa de concert, atunci a început clănțănitul răpăit, a continuat fără întrerupere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cad, mă ridică dorul meu înspre bine. Tu, cu brațele-ntinse îmi cuprinzi efemerul Și-ntr-o clipă măreață, mă acoperi cu cerul. Cu buchet de lumină și balsam de speranță, Simt privirea-Ți divină, cum mă-ndeamnă la viață. Cotropită-n iubire, printre suspine aștept, Să-ți aud șoapta caldă: Nu mai plânge, te iert! Într-o clipă seninul îmi aprinde speranța Și mă-nalț printre stele, braț la braț cu Viața.
Vis printre stele by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83265_a_84590]
-
Kent, cînd e necesar scuipă În ele. Agățați de mașini, În ciucuri gri-negricioși ca niște tumorete, străbat bulevardele scandînd „Muncim, luptăm, Frontul apărăm”. De pe margine se aud strigăte de Încurajare. SÎnt multe doamne În public, atrase de lupta de stradă, cotropite de admirație față de curajul gherilelor venite direct din șut, din categoria gospodine. Scenele de violență se Înmulțesc, oamenii muncii „veniți În slujba forțelor de ordine” simt nevoia irepresibilă să-și facă datoria, caută cu ochii injectați victime, le găsesc, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
face, să spună lumii Întregi că Julia era a ei? Ce trebuia să facă pentru ca Julia să-i fie fidelă? Nu se avea decît pe sine, cu coapsele ei de șuncă presată și fața ca o ceapă... GÎndurile astea o cotropeau cu furie, ca un cheag Întunecat umblîndu-i prin sînge, În timp ce Julia continua să citească, iar fanfara Își cînta ultimul pa-ra-pa-pa și apoi instrumentiștii Își puseră instrumentele jos; soarele se tîra Încet pe cer, iar umbrele se Întindeau pe pămîntul galben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ca să nu ne copleșească bezna, am zăpsit că nu numai mirarea domnea pe fața și în ochii săi Ci, deodată, s-a stropșit la Ali Străilaș, cel zis și Mehmet, care mult se mai tânguia, certându-l că: de ce a cotropit el, cu mătăniile sale turcești, gemblacul sondei, care este proprietate a tuturor?... Iar Străilaș s-a sfiit, dintr-odată și s-a adunat în el, ca scoica în găoacea ei și n-a mai cutezat a se ruga, iar tăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]