1,476 matches
-
în viața omului modern s-a împachetat în simboluri seci și reci, ori datini mai vechi și mai de pântec : bradul de Crăciun, steluțele multicolore, moșii de porțelan, de vată, de pluș, de ciocolată, săniuța, renii, iepurașii, nucile, colacii, sarmalele, cozonacii, surprize sub pomul de iarnă... Ați văzut desigur cum s-au împodobit piețele publice ale marilor orașe europene, ați sesizat cât de multicolore și sclipitoare-atrăgătoare sunt luminițele ghirlandelor din preajma marilor centre comerciale, cât de încărcate sunt magazinele cu cadouri de
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
cu multă smerenie: - Vă rog cinstiți-mi casa, dragi români! Am intrat în casa ei - o căsuță mică și sărăcăcioasă, dar curată. În sufragerie pereții erau plini cu icoane ortodoxe, iar masa era aranjată, cu tacâmurile puse, cu pâine, vin, cozonac și plăcinte, iar din cuptor ieșea mirosul unei fripturi cu usturoi proaspăt făcută, de parcă tocmai aștepta pe cineva la masa de prânz. - Pe voi vă așteptam, dragii mei. Haideți intrați și luați loc - ne-a îndemnat ea. Cum vă cheamă
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
Înălțare a venit la mine și mi-a spus că i S-a arătat Dumnezeu și I-a spus să se pregătească. Am mers la ea cu coana preoteasă să o ajut să facă friptură și plăcintă cu brânză și cozonac cu nuci și îi tot spuneam: „Măicuță Ana, n-au venit români la noi în Transnistria de jumate de secol și dac-or veni, de unde știi că or să vină la casa ta?” Ea se ruga și plângea într-una
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
mulți? Ba bine ca și cu atât mai mult! Interesant este că acest regim constănțean ce și-a întins gherele prin tot județul, face în continuare mai mult rău, așa după cum am văzut că a mai fost și cu altele: cozonaci expirați(chiar mucegăiți în interior) trimiși la grădinițe și la bătrâni (poate doar așa se va trezi și cel mai de pe urma electorat..), servicii de județ și administrație local municipală tot mai proaste, proiecte “grandioase”... cine stie pentru cine?! Apar manifestații
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
muzică și, deși nu am zărit nimic, mi-am dat seama că acesta era începutul unei zile minunate de iarnă. Aș fi încercat să scap de căldură sufocanta a lunii decembrie și să mă întorc la sărmăluțele românești și la cozonacul din cuptorul bunicii. Doar că, oricât de mult mi-aș fi dorit, anul care tocmai se termină nu prefigură sânii sau fulare, eram, fără să vreau, deopotrivă un alter ego domiciliat într-o țară fără zăpadă și o restitutio în
CATEODATA LA SYDNEY NINGE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348596_a_349925]
-
sacrifică de Ignat, iar despre semnificația religioasă nu se spune absolut nimic. Totul este un show plătit de interesele comercianților și a auditorului. Prasnicul cel mare al Sfintelor Paști[11] este tot la fel de mediatizarea prin obiceiurile privind pictarea oului, frământarea cozonacului și prepararea mielului. Mai mult, pe linie occidentală, unde Paștile, pentru cei mai mulți, nu constituie altceva decât un consum crescut de dulciuri, a invadat micul ecran „iepurașul”, care nu are absolut nimic comun cu tradițiile românești, cu atât mai puțin privind
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
Sadoveanul introducând „tendința” în „arta pentru artă”. Le spun însă pe șleau. Și cred că nimeresc ținta. Dacă nu simțim pentru țară un sentiment de iubire (să ne culcăm cu ea) ea poate fi în imaginația noastră doar dulce precum cozonacul sau amară ca doctoria. Altă cale, adică alt sentiment pentru femela numită țară nu poate exista. Să comparăm deci cele două posibilități: Din păcate este o întrebare retorică. Este de notorietate publică acceptarea drept bună, dulce, a oricărei entități primită
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
trist, auzeam noi de-un bărbat C-ar fi fost el, familist, la vreo fufă noaptea-n sat?... Nu tu țeapă, nu tu șmen, nu puteam ciordi un ac, Nici pe blat să mergi pe tren, vai de-al nostru cozonac! Iară hoții, evident, votau liber, nu forțați, Doar cu-o mână-n parlament, de cealaltă fi’nd scurtați, Și apoi, cu-a mea belea, Doamneee, ce amar și chin! Mă gândesc, român sadea, să nu fi fost eu creștin... Iarnă
BINECUVÂNTARE DIVINĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349904_a_351233]
-
cumva să le deschidă ușa, ei strigă nerăbdători: Ne daț’, or’ nu ne daț’ Mămăligă cu cârnaț’? După ce gazda deschide ușa, fiecare copil zice ,,Bună dimineața la Moș Ajun!” și primește ,,colindeți”: cornuri, covrigi, felii de pâine albă sau de cozonac, biscuiți, mere sau nuci, pe care le vâră repede într-o traistă cât mai mare, purtată cu baiera trecută peste umăr. Noaptea umblă copiii mai mari, iar cei mici stau ca pe ace așteptând să se facă ziuă, ca să le
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
nopții de iarnă. Preuca este însoțită de 1-3 băieți mai puțin talentați la cântat, dar mai voinici, numiți ,,măgari” - în Greblești (,,iepe” - în celelalte sate ale comunei), desemnați să poarte ,,disagii” (desagii) în care se pun darurile în natură: colaci, cozonaci, afumături de porc, nuci, mere, băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești, până prin anii ’80 colindau băieții din Greblești, iar după ce s-a construit puntea peste Olt, au început să colinde cei din Robești. A fi
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
gură așa-m’ grăiară, (R): - De-ți fi juni colindători, Intraț’ în casă pă fereastră, (R), Șî veț’ sta-mprejur la masă. Șî veț’ sta, veț’ colinda, (R), Din vadră veț’ adăpa Șî colacu’ veț’ lua, (R), Cel colac de cozonac Șî cea mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Ș-o-nchinăm cu sănătate! În perioada comunistă cuvântul ,,boieri” a fost înlocuit cu ,,plugari”, se înțelege de ce; aceasta a fost singura concesie făcută noilor autorități care nu au
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 855 din 04 mai 2013 Toate Articolele Autorului să nu-mi mai spui, femeie, paște fericit! că am păscut destul în iarbă flască și, astăzi, chiar de-o să mă rogi, n-o să înghit decât din cozonacul tău și pască. să nu-mi mai spui, femeie, paște fericit! căci mult prea des m-am înțepat pe buze, atunci când eu cădeam în spini, împleticit, atras fiind de muguri și de frunze. să nu-mi mai spui, femeie, paște
UN PAŞTE FERICIT! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344582_a_345911]
-
Ediția nr. 856 din 05 mai 2013 Toate Articolele Autorului CRISTOS A ÎNVIAT! A venit și ziua Învierii Îngerul spre lume a strigat, În mijlocul primăverii Să știți, CRISTOS a Înviat! Coșurile pline sunt de ouă roșii Cu alese bunătăți și cozonac, Zâmbesc copiii, chiar și moșii Îți spun, CRISTOS a Înviat! Merge lumea-n cimitire Unde are un neam apropiat, E frumos, în unduirea de zefire, Da azi, CRISTOS a Înviat! Tu ești aici în stânga mea Și sunt atât de încântat
CRISTOS A ÎNVIAT! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348033_a_349362]
-
sau opinci. Astăzi costumele mai sunt purtate de membrii ansamblurilor folclorice, de bătrânii satului când merg la colindat și la biserică a doua zi de Rusalii când are loc obiceiul străvechi, Udatul nevestelor. Hodăcenii și-au primit oaspeții cu colac, cozonac, jin ars și cu o urare proprie: „Bine-mi pare c-ați venit,/ Că demult v-am tot dorit./ Bine-mi pare c-ați intrat,/Că demult v-am așteptat/Tot cu pită și cu sare/ Și cu veselie mare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Am luat-o agale de-a lungul marginii pădurii, am coborât în vale, deasupra unui luminiș de lângă râu, unde au apărut niște turiști. Un miros tare îmi venea dinspre ei, care mă înnebunea. Simțeam mirosul irezistibil de fripturi și de cozonaci ridicându-se în văzduh până la mine, de-mi venea să strănut de plăcere și poftă. - Și? Și? Ce-ai făcut ? - Ei, Pufosule, am luat-o tiptil la vale, rostogolindu-mă ușurel să nu mă simtă turiștii. Am ajuns în spatele brazilor
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347643_a_348972]
-
nervoasă că nu a adus niciun vânat din pădure. - Mami! De ce ești așa de tristă! Vino încoace să mănânci cu noi! Știi ce bine ne-am descurcat cât timp ai lipsit tu? Uimită, ursoaica desfăcu rucsacul, scoase fripturile, scoase și cozonacul. Împărți la puii ei tot ce găsise prin rucsac. Au mai rămas și ei niște oase, care erau bune și alea. Și-au mai mângâiat la sfârșit sufletul cu bunătatea de zmeură, pe care a adus-o din pădure Pufosul
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347643_a_348972]
-
înroșite de joacă, încălzindu-și piciorușele la focul zdravăn de lemne de fag din gura sobei. Să le vezi apoi ochișorii strălucind de voie bună, în timp ce moșul, hâtrul moș, să le împartă daruri: nuci, covrigi calzi și felii îmbietoare de cozonac!... Referință Bibliografică: Cum să fie zăpada / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1091, Anul III, 26 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CUM SĂ FIE ZĂPADA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347697_a_349026]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > OMAGIU Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului La mulți ani! Poetului Ion Vanghele Vom împărți cu tine cozonacul Ba chiar vom bea și un pahar cu vin Că-n versul tău e mai ușor oftatul Și parcă nici durerile nu vin... Și chiar de rătăcești mereu o cale Te-ntorci și-un dulce vers ne mai compui Cu
OMAGIU de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350046_a_351375]
-
masa din casa părintească, la „zaibărul” dătător de sănătate, cu atmosfera de familie cu temeiuri strămoșești? Nu pot să mă abțin și să nu zic: Ce de bunătăți făcea mama acasă! Ce sarmale, ce caltaboș, ce piftii, ce cârnați, ce cozonac!... Și ce jambon știa să facă tata! Afumat cu rumeguș de lemn după ce era pus la sărat, apoi dat cu boia și usturoi. Ce ciudă aveam întotdeauna fiindcă nu puteam să mă satur pe deplin din niciun fel de mâncare
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
primenește. Cu primeneala rămâne, Sufletul îi e tăciune. Guvernanții des numiți De ani ne țin umiliți. Nu putem să ne-amăgim, Doar cu un pahar cu vin Și ăla tot de la noi Păstrat cu grijă-n butoi. O sarma, un cozonac... Cum la noi creștinii fac, După care mulți tânjesc, Îi alinți cu... „Vă iubesc !„ Schimbi guverne fără rost, Că românul e un prost. Speram în ziua de mâine, Că ne-a zis: „Să trăiți bine!„ Promisiuni, vorbe-n vânt Rostite
URARE DE ANUL NOU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350236_a_351565]
-
pe oceanele lumii... Se pare că suntem la Începutul Lumii ... Corabia seamănă cu cea a lui Noe. Pășesc pe covorul neatins al iernii de la cumpăna dintre ani. Totul e virgin... Zăpada scânteietoare învie amintirile copilăriei de altădată, cu miros de cozonaci, derdeluș, zurgălăi și săniuțe. Este emoția copilărească a Începuturilor. Mă las purtată pe aripa vântului ... ce valsează cu fulgii de nea ... închid ochii, mă las în voia simțurilor ... Marea se dezlănțuie, valurile se izbesc de stabilopozi, și se sparg în
LA CUMPĂNA DINTRE ANI...2011-2012 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361873_a_363202]
-
Sunt lângă voi constructori de nesfârșit poem Și-n prag de sfântă românească sărbătoare Pentru a Țării Rugă cu dragoste vă chem Noi cânturi să-nălțăm din inimi, fiecare! Sunt în ajunul Ajunului cu voi Și coacem toți din strofe cozonaci Și învelim în versuri sarmalele în foi De verb prăjind din rime rumenii godaci ... Sunt de Crăciun cu voi, prieteni buni din Rugă Și bucuros trăiesc momente de candoare Când vă doresc tristețea din suflet să vă fugă Și fericiți
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
Există cel puțin douăzeci de zile pe an, consacrate comemorării, pomenirii și aducerii ofranelor pentru cei “adormiți” și repauzați nu numai de curând, ci pentru toți morții familiei. Această pomenire și jertfă (sacrificiu), constă în împărțirea (trimiterea) de hrană -colaci, cozonaci, prăjituri-și băutură, vase și obiecte pentru prepararea sau servitul bucatelor. Cele mai importante sărbători sunt: 1) Moșii de iarnă cunoscuți sub numele de Câșlegi sau Cârnelegi, cad totdeauna sâmbăta dinaintea lăsatului de sec (carne) de postul paștelui 2) Moșii
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
lângă cruce, cu produse din gospodăria și pământurile întreținute de ei altădată. În straie de sărbătoare, cu fața luminată de zâmbete sau reculegere, femeile însoțite de copii, merg la cimitir în dimineața zilei de Rusalii. Se dau de pomană colaci, cozonaci, prăjituri, oale, farfurii, cești, pahare, linguri, furculițe, fructe și flori, însoțite de rostirea numelui celui îngropat și de evocarea unor întâmplări din viața lui (ei). De reținut că femeile nu mănâncă atât din primele fructe ale fiecărui sezon, cât și
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
stabilită între Cer și Pământ, Cântarea îngerilor, ce vestesc Lumina Lumii, se răsfrânge în colind ca o revărsare de har ce inundă întreg Universul. Freamătul din preajma Crăciunului, vremea colindelor, pregătirea bradului, animația de pe ulițele satului, glasurile vesele ale copiilor, mirosul cozonacilor și a cetinei de brad oferă inimii cele mai deosebite emoții ce-i înalță trăirile până la Cer. Uneori, ningea feeric, neaua cu scânteieri argintii, sporind atmosfera de sărbătoare întru iubire. Valoarea spirituală a Crăciunului este singura care contează în aceste
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]