1,600 matches
-
milițienii să o apere. Să o legăm și să o dăm pe mâna oamenilor sau să o omorâm! Ce facem cu ea? Cred că cele auzite la capătul firului i‑au potolit brusc elanul „revoluționar”, stimulat bahic din belșug la crâșma din centrul comunei noaptea trecută, astfel încât a pus ușurel telefonul în furcă și, târâindu‑și piciorul beteag, a ieșit pe ușa pe care a și închis‑o ușor de tot. Odată cu el au ieșit și cei doi bețivi. Au mai
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
tot. Odată cu el au ieșit și cei doi bețivi. Au mai stat preț de o țigară pe banca din curtea primăriei, apoi au plecat. După ei, toată mulțimea adunată în fața primăriei s‑a risipit care pe la casele lor, care la crâșma din centrul comunei pentru a discuta ce anume mai aveau de făcut pentru „eliberarea comunei de dușmanii comuniști ai poporului”. Doreau tare mult să se lupte, dar nu aveau cu cine. După plecarea „revoluționarilor”, milițienii au ieșit și ei, asigurându
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
Tuns, mustață... bărbierit. - Să trăiți, sunt onorat... - Vă salut!... Sunt încântat, Și-nspre casă am plecat. * * * Dragii mei, ani treceau, Griji multe mă năpădeau... Iar de Bimbi am uitat, Pe la el de când n-am dat. Dar aflându-mă în piață, Lângă crâșma lui Zbârneață, Am văzut la frizerie, Scris cu slovă argintie: „LA BIMBUIRIC” Azi pe bani, mâine nimic. Mă gândeam râzînd în barbă: - „Bimbiric... hâtru de treabă, Tot de șotii mi se ține: Azi pe bani și gratis mâine.” Nu știu ce mi
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
Acasa > Poezie > Familie > BUNELE CREȘTINE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 230 din 18 august 2011 Toate Articolele Autorului de la crâșmă dom` părinte spre casă nu vrea să tragă mirosul cel de răchie pare mai mult să-l atragă cum la coana preoteasă îl grăbește Ionel pică din ceaslovul popii în noroi, un bilețel. popa oare îl aruncă se întreabă-n
BUNELE CREŞTINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364745_a_366074]
-
evadează vie :De ce mormântul nostru este mereu tăcut ?... XI. PACE ȘI RĂZBOI, de Andrei Toader, publicat în Ediția nr. 2044 din 05 august 2016. PACE ȘI RĂZBOI de andrei toader Ninge hidos în țară și în suflet, Că într-o crâșma jilava, murdară, În camera iubitei e sânge pe tapet, În lume multă crimă, e foarte frig afară... Un zbieret se aude din bojdeuca goală, Mii de stârvine strigă: Noi nu avem stăpân ! Privesc trist prin fereastră, în suflet o răscoală
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
în timp prin beznă și lumina, Să tai capul de șarpe în sânge cu formol, Aud ceva la stiri, în lume multă crimă. Citește mai mult PACE ȘI RĂZBOIde andrei toaderNinge hidos în țară și în suflet,Ca într-o crâșma jilava, murdară,În camera iubitei e sânge pe tapet,În lume multă crimă, e foarte frig afară...Un zbieret se aude din bojdeuca goală,Mii de stârvine strigă: Noi nu avem stăpân !Privesc trist prin fereastră, în suflet o răscoală
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
și n-or să fie, / Că s-or rărit și mi-or plecat / Pe la oraș și-n țări străine. Nici truda nu-i ce-a fost odată/ Și nici hodina n-are rost, / Pita-n cuptor nu-i așteptată, / Iar crâșma, chiar că nu-i cea fost. // Nici țuica n-are gust de prună, / Nici vinul parcă nu-i mai vin, / Nici toamna nu mai are brumă, / Și iarna nu-i omăt din plin. La clacă nu mai merge nimeni, / Război
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
se mira de agitația angajaților companiei de canalizare, trimiși cu toții în teren pentru a rezolva numeroasele avarii apărute instantaneu, din cauze încă necunoscute, în întreg sistemul de evacuare a dejecțiilor. Ca să-și mai potolească nervii, Vasile intră hotărât în prima crâșmă și ceru una mare. Apoi încă una și încă una! Începu să povestească celor din jur pățania sa. Oamenii îl ascultau cu gurile căscate, așaa, mai mult din obișnuință, însă nu se sinchiseau de tâmpeniile lui, știind-l nevrozat din cauza
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
se mira de agitația angajaților companiei de canalizare, trimiși cu toții în teren pentru a rezolva numeroasele avarii apărute instantaneu, din cauze încă necunoscute, în întreg sistemul de evacuare a dejecțiilor. Ca să-și mai potolească nervii, Vasile intră hotărât în prima crâșmă și ceru una mare. Apoi încă una și încă una! Începu să povestească celor din jur pățania sa. Oamenii îl ascultau cu gurile căscate, așaa, mai mult din obișnuință, însă nu se sinchiseau de tâmpeniile lui, știind-l nevrozat din cauza
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
Academiei și profesor universitar! -Vorbește ... lumea ... -Las-c-ai studiat și-n Germania! -Le-am păpat mărcile și am venit acasă ... -Ești mare director! -Științific! Hai, lasă fleacurile că fac cinste cu o cinzeacă! -M-ai nimerit, că am ulcer ... -Am uitat că la crâșmă erai mereu chibiț ... -Nici tu nu făceai față! Hai să te pup ... Și am mai spovedit dintr-ale noastre, apoi nu-mi amintesc cum a plecat Iulică ... Știu doar de-o lacrimă din colț de ochi ... Ne-am revăzut târziu
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
Președinte Executiv sunt, ales pe viață, nu propus ori uns cu aranjamente de „vot în unanimitate” și sfăt le dau dumnealor, POLITICIENILOR: „Luți cel mai fain exemplu, bun de uramt,cum facem la noi în sat, „ALIANȚĂ și SPERANȚĂ la crâșma lui badea CLEANȚĂ”. Drept vă spunem și probăm: Beți suntem, dar în stabă nu ne dăm. Cu aleasă stimă și-o țuică de la slăvină!... Vă salut cu veselie, ILIE STRĂGĂLIE. ALIANȚĂ-VESELIE!... La nea Pârvu,-n prăvălie, La opt fix, ca
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
trezise: - „Ilie, s-a dus speranța, Pulbere e ALIANȚA!!!... Că nici dracu` nu-i adună Să mai facă treabă bună...” - Noroc cu țuica de prună! Srigă Leana lu` Furtună: Model pe voi să vă ia Guvernul se va salva. În CRÂȘMA vă simțiți bine... Că-n ALIANȚĂ vă ține; De casă uitați cu anul, La crâșmar îi faceți planul, Că în două cincinale, I-ați băut zeci de ocale... Da mai lăsați-o de țuică Și-apucați-vă de mucă! ...Spălați putina, și
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
Acasa > Poezie > Amprente > PACE ȘI RĂZBOI Autor: Andrei Toader Publicat în: Ediția nr. 2044 din 05 august 2016 Toate Articolele Autorului PACE ȘI RĂZBOI de andrei toader Ninge hidos în țară și în suflet, Ca într-o crâșmă jilavă, murdară, În camera iubitei e sânge pe tapet, În lume multă crimă, e foarte frig afară... Un zbieret se aude din bojdeuca goală, Mii de stârvine strigă: Noi nu avem stăpân ! Privesc trist prin fereastră, în suflet o răscoală
PACE ȘI RĂZBOI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350267_a_351596]
-
-ntr-o poză! Marinari, tușind în birturi ca bolnavii de viroză, Trag din pipă fumuri groase cu mustățile-n pahare Și mai râd, furând o palmă, când mai pișcă de picioare Chelnerițe ce așteaptă trei dolari la țâțișoare. Beau în crâșmele famate, ce-au vândut pe apucate: Votcă, romuri,... iar scrumbia (că în post nu fac păcate) O mănâncă afumată. Flota țării - prima-n lume - Dusă fiind pe fundul mării, a ajuns subiect de glume, Însă banii sunt în contul unui
AI VENIT CA O MIREASĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361924_a_363253]
-
Neicuța din Călinești” și multe altele... Nu a avut o simțire rece nici față de romanța ori muzică de voie bună. Dintre fructele acestor genuri muzicale, glăsuite magnific de către artista Tita Bărbulescu, sunt menționabile piesele: „Trece timpul că nebunu’”, „Intru-n crâșma, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculița de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești”, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”, „Se duc tinerețile”, „Sus paharul”, „La cârciuma de sub tei”, „Ieftinește, Doamne, băutură
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
altele... Nu a avut o simțire rece nici față de romanța ori muzică de voie bună. Dintre fructele acestor genuri muzicale, glăsuite magnific de către artista Tita Bărbulescu, sunt menționabile piesele: „Trece timpul că nebunu’”, „Intru-n crâșma, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculița de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești”, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”, „Se duc tinerețile”, „Sus paharul”, „La cârciuma de sub tei”, „Ieftinește, Doamne, băutură”, „Bine e să fii patron
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
de dragostea prețuitorilor lor, următoarele: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Dacă nu e neica, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară”, (cu Paraschiv Oprea la Electrecord), „Într-o crâșma uiți de toate”, „Cântece de voie bună”, „Prieteni dragi”, „Azi e ziua ta”, „Ieftinește, Doamne băutură”, „Ce ne facem, dragi femei” (Eurostar), „Sus paharul” etc. Suntem, intru bucuria și binele nostru, contemporanii unei artiste de valoarea acelora pe care un
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
uleioasă și dilatată trădându-i ancestrala teamă de zăbală NĂUCA VARĂ, CÂINE TURBAT a venit vara în câmpie fecioarele sechestrează soarele în anafoarele ochilor minciunile lor vestimentare fac flăcăii să calce în străchini când vântul mai scapă din câte-o crâșmă ce închide peste program cireșii își mușcă buzele de ciudă sângerând în palmele copiilor fluieră craterele noaptea pe lună iar în crânguri boncăluiesc cerbi cu coarne de mătase a venit vara în câmpie mușcată în cer parcă de un câine
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
Nu mare îmi fu mirarea să aflu că mă găsesc față-n față cu fratele Mariței, bădia Costache din Delureni, care locuia peste drum de aleasa inimii mele, Anicuța. Mi-a spus că se îngrija să aducă vinuri alese în crâșma viitorului meu socru „tata Ilie” de care mă cam temeam, nu c-ar fi fost om rău, dar după obiceiul celor mai de neam, fetele mai înstărite nu prea erau lăsate să meargă după bărbat în altă comună. De cele mai multe
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
să meargă după bărbat în altă comună. De cele mai multe ori socrii își aduceau în casă un ginere, chiar mai sărac, dar harnic și să-i placă fetii, și nene!... să fie respectuos și îndatoritor cu părinții soției. Cum ajunsei în crâșmă, Doamne!... raiul de pe pământ: căldură, muzică, joc și voie bună, iar bădia Costache mă așeză frumușel la o măsuță mai retrasă, unde-mi prezentă pe „unchiu Pandele” poștașul satului, cel care-mi ducea scrisorile Anicuței. Luarăm o țuiculiță fiartă care
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
nouă comandă, mai aduce un pahar, la fel cu primul. Domnul profesor se liniștește cu greu și privește în jur. Consumatori serioși, ceilalți nici nu se sinchisesc. Băutura care adusese faimă și venituri așezământului, că nu poate fi numit nici crâșmă, era produsă după o rețetă secretă în laboratoarele de alchimie ale unei foste fabrici de vopsele și se baza pe un macerat de ciușcă în apă de var, combinată savant cu alcool tehnic. Pentru culoare se foloseau chiștoacele aruncate de
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
nouă comandă, mai aduce un pahar, la fel cu primul. Domnul profesor se liniștește cu greu și privește în jur. Consumatori serioși, ceilalți nici nu se sinchisesc.Băutura care adusese faimă și venituri așezământului, că nu poate fi numit nici crâșmă, era produsă după o rețetă secretă în laboratoarele de alchimie ale unei foste fabrici de vopsele și se baza pe un macerat de ciușcă în apă de var, combinată savant cu alcool tehnic. Pentru culoare se foloseau chiștoacele aruncate de
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
lalele, crizanteme. Gospodinele îmbrăcate în ținută sărbătorească, se așezau la ,,o vorbă''pe băncile alcătuite din șipci late, bine jeluite și cu picioare din fier forjat. Unii dintre gospodari preferau să ia loc la câte o mescioară a ,,Cazionului''- o crâșmă mai de soi-, cu mesele rotunde, sau dreptunghiulare, acoperite cu pânze albe. În jur se învârteau chelnerii îmbrăcați-după moda vremii-pantaloni negrii, cămăși albe și pe deasupra veste din postav. Liste cu bucate, nu prea erau la modă, mai ales că în afară de
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
frate de cruce cu un actor celebru nu pentru rolurile din scenă, ci pentru felul în care știa să-l spună pe Eminescu. Când se proptea în ușa unei bombe, înăuntru se făcea întuneric și răcoare, dar rumoarea aceea de crâșmă periferică și murdară continua să-ți sfârtece timpanele, până când actorul, cu glasul lui gutural din “Oda în metrul antic”, poruncea ca un Dumnezeu al bețivilor: „Mai multă sfințenie!“ Și gloata aceea informă se reculegea dintr-odată, nu mai auzeai niciun
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
-ne, vocea aceea sublimă cu inflexiuni din „Sara pe deal“ se mai auzea o dată tunând din adâncul plămânilor, încât tremurau îndelung și periculos geamurile de la vitrină: „Aduceți var și cărămidă, că-i lucrarea mare și pustia adâncă!“ Mai apoi zumzetul crâșmei reînvia și se amplifica treptat, până când nu se mai auzea și nu se mai vedea om cu om, prin aerul acela-ngroșat cu fum de țigară... Într-o zi s-a-nsurat, într-o zi mi-a spus că e trist și-ntr
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]