570 matches
-
arestații, dar sînt respinși și contraatacați de soldați. Cifra oficială a morților s-a ridicat la 13, iar a răniților la 40, dar se pare că numărul victimelor ar fi fost cu mult mai mare, autoritățile ascunzînd adevărul. În presa craioveană a vremii, s-a scris că numărul morților ar fi fost de aproape 200 de partea manifestanților și de cel puțin 30 în rîndul soldaților. Guvernul îl trimite la Craiova pe generalul Gheorghe Magheru care se ocupa acum de reorganizarea
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
construcția liniilor telegrafice Craiova - București (1859) și Craiova - Drobeta Turnu-Severin (1860) și în proiectul căii ferate Craiova - București , terminata însă abia în 1875. Astfel, domnia lui Alexandru Ioan Cuza, care începuse atît de tragic la Craiova, a fost regretată de craioveni. Lovitura de stat de la 2 mai 1864 care instaura dictatura lui A.I. Cuza și deschidea drumul reformei agrare și electorale, a fost aprobată cu entuziasm de masele populare craiovene prin plebiscit. Îmediat după lovitura de palat de la 11 februarie 1866
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
care începuse atît de tragic la Craiova, a fost regretată de craioveni. Lovitura de stat de la 2 mai 1864 care instaura dictatura lui A.I. Cuza și deschidea drumul reformei agrare și electorale, a fost aprobată cu entuziasm de masele populare craiovene prin plebiscit. Îmediat după lovitura de palat de la 11 februarie 1866 cînd domnitorul a fost silit să abdice, craiovenii au manifestat în favoarea lui Cuza și împotriva "monstruoasei coaliții" , regele Carol I, va fi primit cu multă ostilitate de craioveni. La
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
populare craiovene prin plebiscit. Îmediat după lovitura de palat de la 11 februarie 1866 cînd domnitorul a fost silit să abdice, craiovenii au manifestat în favoarea lui Cuza și împotriva "monstruoasei coaliții" , regele Carol I, va fi primit cu multă ostilitate de craioveni. La trecerea lui Carol I prin Craiova, venind de la Turnu Severin, pe unde intrase în țară, pentru a fi înscăunat la București, craiovenii au aruncat cu pietre și legume stricate, huiduind venirea noului domnitor. Aveau să regrete mai tîrziu, Carol
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Timp de doi ani cât a durat administrația militară germană, întreaga viață economică a Craiovei a fost paralizată. Adminstrația germană a supus orașul unui jaf sistematic prin numeroase rechiziționări, ordine abuzive, amenințări și înscenări de procese. Cu toate acestea, cetățenii craioveni au ajutat peste o sută de deținuți să evadeze din arestul central, condamnați de tribunalul militar german. La sfîrșitul anului 1927 lua ființă Muzeul Olteniei prin fuzionarea Muzeului de Științe naturale și Muzeului de istorie. În perioada interbelică, orașul, situat
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
politic, prefecții Craiovei beneficiau de un sprijin puternic din partea primilor miniștri ai României care au urmat asasinării lui Armand Călinescu din 1939. În afara lui Ion Gigurtu, ceilalți prim-miniștri avînd legături cu orașul Craiova : Gheorghe Argeșanu (născut la Caracal, devenit craiovean), Constantin Argetoianu (născut în Craiova), Gheorghe Tătărăscu (născut în Craiova), Ion Antonescu (născut la Pitești, a absolvit școala militară din Craiova), Constantin Sănătescu (n. București, a locuit o perioadă în Craiova de unde proveneau părinții), Nicolae Rădescu (n. Călimănești, a locuit
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Antonescu (născut la Pitești, a absolvit școala militară din Craiova), Constantin Sănătescu (n. București, a locuit o perioadă în Craiova de unde proveneau părinții), Nicolae Rădescu (n. Călimănești, a locuit în Craiova). Relațiile strînse pe care aceștia le aveau cu protipendada craioveană au făcut ca orașul să fie acaparat de comuniști abia la mijlocul lunii februarie 1948, fiind ultimul mare oraș căzut în mîinile noii puteri care se instala. Ciocnirile au început pe 15 octombrie 1944 cînd Gheorghe Gheorghiu Dej s-a deplasat
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
istoria Craiovei. Comuniștii erau hotărîți să schimbe radical structura populației Craiovei prin eliminarea unor întregi segmente de populație și înlocuirea lor cu țăranii din jurul Craiovei și din toată Oltenia. Fenomenul se înscrie în tendința generală, la nivel național, dar proporțiile craiovene au fost cu totul deosebite. Astfel, Craiova boierească, comercială se va transforma într-o Craiovă a industriei ridicate de țărani. În 1948 Craiova avea 84.574 de locuitori iar schimbările în viața orașului aveau să fie mari în perioada comunistă
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
nu se putea vorbi de o opoziție organizată sau despre dizidenți cunoscuți iar structura populației și poziția orașului făceau extrem de dificile încercările de infiltrare ale agenților sovietici. Noaptea de 19/20 decembrie 1989, muncitorii schimbului 3 din mai multe întreprinderi craiovene sînt obligați de către securiștii și milițienii întreprinderilor să urce într-un tren poreclit "melcul" datorită faptului că muncitorii au tras, în permanență, semnalul de alarmă. Muncitorii au fost echipați cu bîte și trimiși, la ordinul lui Ceaușescu, să-i bată
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Craiovița, în Rovine, pe Calea Severinului, în Lăpuș lângă Electroputere, pe Str. Nicolae Romanescu, vis-a-vis de Restaurantul ~Dunărea” și lângă Piața din "Valea Roșie"). În sfârșit, după 17 ani, s-a reușit construcția blocului turn de lângă McDonald's, poreclit de craioveni, "turnul ruină". Comerțul s-a dezvoltat simțitor, Târgul Craiovei s-a mărit, la fel Piața Centrală. În Craiova construindu-se, totodată, multe supermarketuri : Metro, Billa, Selgros, Pic, Real. Praktiker, Electroputere Mall. În noaptea de revelion 2007, peste 10 000 de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
turnul ruină". Comerțul s-a dezvoltat simțitor, Târgul Craiovei s-a mărit, la fel Piața Centrală. În Craiova construindu-se, totodată, multe supermarketuri : Metro, Billa, Selgros, Pic, Real. Praktiker, Electroputere Mall. În noaptea de revelion 2007, peste 10 000 de craioveni urmăreau costisitorul spectacol organizat de primarul Antonie Solomon cu prilejul intrării României în Uniunea Europeană.
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
la numai 18 ani decide să participe la lupta pentru democrație, informând pe revoluționarii exilați asupra stării lucrurilor din Țară și împărțind broșurile acestora. De altfel, el însuși a compus canțonete cu caracter politic ce au fost jucate pe scenele craiovene. Liviu Rebreanu spunea despre Carada că și-a „"început viața cu versuri și a sfârșit-o cu poezia cifrelor"”. Opera lui propune spectatorilor și cititorilor atât idei moralizatoare, cât și idei patriotice, poeziile și poemele sale ele având un caracter
Eugeniu Carada () [Corola-website/Science/306443_a_307772]
-
București, clasa de actorie, absolvind în 1966. În 1966 a fost angajat la Teatrul Național din Craiova, devenind, la 21 de ani, unul dintre cei mai tineri actori din țară. După rolurile jucate în studenție, a debutat pe scena Naționalului craiovean în rolul Paznicul tânăr din „Cocoșul negru”, de Victor Eftimiu. Până la adevărata afirmare, ce a urmat peste câțiva ani, a continuat să joace roluri de comedie sau dramă alături de mari actori craioveni ai timpului, în piese ca „Visul unei nopți
Tudor Gheorghe () [Corola-website/Science/306453_a_307782]
-
jucate în studenție, a debutat pe scena Naționalului craiovean în rolul Paznicul tânăr din „Cocoșul negru”, de Victor Eftimiu. Până la adevărata afirmare, ce a urmat peste câțiva ani, a continuat să joace roluri de comedie sau dramă alături de mari actori craioveni ai timpului, în piese ca „Visul unei nopți de iarnă” de Tudor Mușatescu, „D-ale carnavalului” de I. L. Caragiale sau „Doamna nevăzută” de Pedro Calderón de la Barca. În perioada 1970-1980 și 1980-1990 a jucat în creații de mare profunzime artistică
Tudor Gheorghe () [Corola-website/Science/306453_a_307782]
-
după romanul de secol XVII al lui Miguel de Cervantes - „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha”. Astăzi Tudor Gheorghe își continuă cariera începută în 1966, susținând în continuare recitaluri în țară și străinătate și interpretând roluri pe scena Naționalului craiovean. <br> Suita „Anotimpurile poeziei românești”: Spectacole cu muzica anilor 1930: Muzică din Bucovina anilor 1900: Spectacol despre Revoluția Română din 1989: Musical: Președintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Tudor Gheorghe la 29 noiembrie 2002 Ordinul național Steaua României
Tudor Gheorghe () [Corola-website/Science/306453_a_307782]
-
Teatrul muzical craiovean, inițial "teatrul de improvizații", un fel de Commedia dell'Arte, a pătruns în Craiova datorită relațiilor orașului (mai ales comerciale) cu Viena, Trieste, Ragusa, Veneția, Țarigrad, Petersburg, Lipsca și Breslau. O descriere făcută Craiovei în "Almanahul Statului" din "Printipatul a
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
București" datorită instituțiilor sale de cultură. În 1830, o trupă germană reprezintă la Craiova o comedie (cu cântec) de Kotzebue, iar societatea germană teatrală prezintă aici Puritanii - mare dramă în trei acte de Romani, muzica de Vincenzo Bellini. Fondarea teatrului craiovean în 1850 (după alți cercetători în 1848), materializată de Costache Caragiale și Costache Mihăileanu (sprijiniți de intelectuali olteni melomani, precum Gheorghe Chițu și Pera Opran), au stimulat difuzarea către public a genurilor muzicale ale vodevilului, operei și operetei. În repertoriul
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
cu operele "Faust", "Il Trovatore", "Aida", "Ballo in maschera" de Giuseppe Verdi și "Il barbiero di Seviglia" de Gioachino Rossini. De asemenea, susțin reprezentații opera din Praga, precum și cea din Viena, cu Mila Teheren în fruntea unor prestigioase distribuții. Trupa craioveană se reface în 1904, tot sub conducerea lui A. Bobescu, și întreprinde un turneu la Odesa, obținând un mare succes, în principal datorită sopranei Margareta Dan și a tenorului Gh. S. Vasiliu. Numit director al Teatrului Național (1914-1920), și după
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
corul dirijat de Teodor Costin. Începând cu anul 1974, se poate vorbi despre o activitate structurată pe trei domenii, înscriindu-se pentru prima dată în repertoriu un spectacol muzical pentru copii, "Cocoșelul neascultător", poveste de Ion Luchian pe muzica compozitorului craiovean Constantin Ungureanu. La 1 iunie 1979 se înființează "Teatrul Liric" prin decizia 264 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al județului Dolj. Pe data de 23 septembrie 1996, prin hotărârea 2430 din 02/10/96 a Consiliului Județean Dolj se
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
este o instituție teatrală publică de cultură finanțată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Fondat în 1850, teatrul a fost denumit după omul de cultură și scriitorul local Marin Sorescu, în anii de dupa Revoluția din 1989. Actuala clădire a teatrului craiovean, un adevărat simbol arhitectural al orașului, creație a arhitectului Alexandru Iotzu, a fost inaugurată în 1973. Teatrul Național din Craiova s-a înființat în anul 1850. În primele decenii de existență a realizat numai spectacole muzicale și vodeviluri precum "Muză
Teatrul Național Marin Sorescu Craiova () [Corola-website/Science/313475_a_314804]
-
Național din Craiova s-a înființat în anul 1850. În primele decenii de existență a realizat numai spectacole muzicale și vodeviluri precum "Muză de la Burdujeni", "Carantină", "Nuntă țigăneasca", "Rudele nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic". În perioada 1888-1911, teatrul craiovean a avut o valoroasă trupa de opereta, care a realizat spectacole cu creații ale compozitorilor vienezi , Strauss în primis. După 1900, accentul este pus pe spectacolele dramatice, în principal clasicii dramaturgiei universale, cu precădere Shakespeare și Molière. E condus, încă
Teatrul Național Marin Sorescu Craiova () [Corola-website/Science/313475_a_314804]
-
Teatrale Europene. În perioada 1 - 10 mai 2008, teatrul a ospătat, în concomitanță cu București, a VI-a ediție a Festivalului Internațional Shakespeare. Directorul festivalului, Emil Boroghina a fost timp de 12 ani, din 1988 până în 2000 director al teatrului craiovean. Noi producții în stagiunea 2008 - 2009 (Zeit Magazin, iunie 1993, Germania) (Renate Klett - directoarea Festivalului de Teatru din Munchen, 1993) Video
Teatrul Național Marin Sorescu Craiova () [Corola-website/Science/313475_a_314804]
-
valea Dâmboviței, la Târgoviște, Sinaia, Căldărușani și în Cheile Ialomiței. O parte din secvențele din acest film au fost filmate la Palatul domnesc de la Mogoșoaia și la Hanul lui Manuc. Florin Piersic a fost dublat în toată trilogia de actorul craiovean Petre Gheorghiu Dolj. Maestru de lupte a fost Lucian Purdea. Muzica a fost interpretată de Orchestra Simfonică a Operei Române dirijată de Anatol Chisadji. Cântecele cântate în film de Filomela/Anița (printre care și „Cine iubește și lasă”) provin dintr-
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
lingușeli, parte fugind unde au văzut cu ochii. Aflând locul unde a fost tras în țeapă, Mihai Viteazul pune un steag în amintirea bravului ostaș și haiduc. În jurul moșiei dăruite lui Babă Novac de către Mihai Viteazul s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac. Fiii săi (Novăceștii), au fost la rândul lor aprigi luptători antiotomani și protectori ai poporului. A avut un frate, Radovan, si mai mulți fii, dar cu fiul cel mare, Gruia Novac (despre care s-au scris atâtea
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
decât o lună. În anul 1883-1884, termină abia clasa a III-a. În anul 1883, ziarul „Clopotul” din Craiova îi publică o notă de frumoasă atitudine, de angajament civic, adresată unui amic. Tot acum îi apar primele poezii în ziarele craiovene „Alarma” și „Clopotul” (poeziile "Durerei", "Victoriei", "Plânsul", "Domnișoarei V.", "Poetul"). În același an, publicând în „Vocea Oltului” poezia "Ploaie din senin", este remarcat de poetul Alexandru Macedonski. Acesta îi publică apoi în revista “Literatorul” câteva poezii, printre care "Meditațiune", "Bătrânețe
Traian Demetrescu () [Corola-website/Science/297592_a_298921]