3,198 matches
-
un perete. Dacé l-ar chema cineva, s-ar duce la rézboi. Ieși afaré sé vadé dacé nu e cineva prin grédiné. Nici În grédiné, nici pe dupé casé nu era nimeni. Ar fi vrut sé-l vadé așa Îmbrécat. Din cauza cravatei, parcé și cémașa și jachetă péreau mai noi. Nici nu péreau așa de préfuite. Se aplecé și-și scuturé pantalonii, și-i Întinse puțin. O lué Încet prin grédiné, pe sub copaci și, dupé ce trecu gardul, merse Încet mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
șasea, poate s-o ridice. O mai duse cîțiva metri În brațe. Numai cé era mai Înalté și se șîrÎia cu picioarele de pémînt. Dar așa, nu era grea, dacé le ridică pe sus. Își scoase numai jachetă și pantalonii. Cravată o lésé, lué peste ea un pulovér verde. Iar colțurile cravatei le scoase pe de-asupra. Puse pantalonii și jachetă pe scaun și dupé ce se mai uité o daté În oglindé, lué céldarea cu léturi de lîngé ușé și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
brațe. Numai cé era mai Înalté și se șîrÎia cu picioarele de pémînt. Dar așa, nu era grea, dacé le ridică pe sus. Își scoase numai jachetă și pantalonii. Cravată o lésé, lué peste ea un pulovér verde. Iar colțurile cravatei le scoase pe de-asupra. Puse pantalonii și jachetă pe scaun și dupé ce se mai uité o daté În oglindé, lué céldarea cu léturi de lîngé ușé și se duse la scroafé. - Poti sé duci o céldare așa grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
o ajuns nici o mașiné?” „Da’ ce are, dacé am venit pe jos?” „N-are nimic. Ai mîncat ceva?” „Am mîncat niște oué”. „Și cum a fost, te-au primit În pionieri?” „Aha”. Ia Întoarce-te oleacé, sé véd și eu cravată”. „Ai dat ceva la scroafé?” „O dat béietu’, o dat”. „Ai gésit céldarea lîngé ușé?” „I-am dat-o și i-am dat și apé”. „Și? Te-au primit În pionieri?” „M-au primit”. „Ia stai oleacé, sé-ți véd și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
dat ceva la scroafé?” „O dat béietu’, o dat”. „Ai gésit céldarea lîngé ușé?” „I-am dat-o și i-am dat și apé”. „Și? Te-au primit În pionieri?” „M-au primit”. „Ia stai oleacé, sé-ți véd și eu cravată, scoate sfiteru”. „Oho, sé n-o dai jos, sé dormi la noapte cu ea”, rîse tata. „Și ai venit pe jos, cé am Inteles cé ai scépat autobuzu’?” „Am fost prin oraș”. „Nu te-o ajuns nici o mașiné?” „Nu, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cimitir și cazangerie, se ridicé sus la stadion de unde, În depértare, se vedea, dupé cele doué iazuri, sătul. Nicolai Arsenievici grébi pasul și cu o mare bucurie În suflet, se Îndrepté spre casé. Acasé, Nicolai Arsenievici Își dédu repede jos cravată, coborî În beci, scoase o cané roșie cu vin, o puse pe masé și se așezé. Soarele Începea sé frigé cînd Nicolai Arsenievici, Înféptuindu-și noul séu plan, ieși din ogradé cu hîrlețul pe umér. Încé-i mai résunau În cap uralele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În fața monumentului. Nicolai Arsenievici vedea tribuna, microfoanele negre aliniate, care din mulțime seménau cu un șirag de ciori, iar În spatele lor, Între steaguri și flori, Anton Procofievici trecîndu-și mîna prin pér, tușea prefécuté a lui Gherasim Nicolaevici și rîndul de cravate atîrnînd pe burți ca niște pești lați puși la uscat. Nicolai Arsenievici tuși că sé alunge fiorul rece care-l trecu. În cabinetul președintelui de colhoz președintele bate cu pumnul În masé și strigé, iar Nicolai Arsenievici sté În picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
De multe ori Vasilii Ăduardovici ducea un scaun sau un lighean, un stingétor sau un șumuiag mare de fire electrice. De sub halat, atunci cînd Vasilii Ăduardovici se aplecă sé puné genunchiul pe scîndura pe care o téia cu ferestréul, atîrnă cravată lui cafenie cu frunze galbene și verzi. Vasilli Gavrilovici, În calitatea sa de paznic al gospodériei, se simțea dator sé-și ajute cumnatul și de aceea aceștia puteau fi vézuți deseori Împreuné. Că și Vasilii Ăduardovici, Vasilii Gavrilovici ducea scaune și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
care plînge și duce un buchet de flori. Și-atunci Șasa a vézut cé asta era Sonia și și-a amintit cum a intrat ea În clasé și l-a céutat În cap și cum pe urmé i-a legat cravată și s-a curéțat la rézétoare cînd plouă și pe Șasa a Început sé-l ménînce Înéuntrul nasului, lîngé ochi și sé-i tremure barbă. Șasa deschise foarte tare ochii, Îi Închise și-și suflé nasul. Era cald și parada trecuse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
curse nimic. Peste chiloți Își trase pantalonii. Dédu pantalonii jos pîné la genunchi și Îmbrécé cémașa. S-a așezat jos pe iarbé și s-a Încélțat, și-a șters mîlul care se uscase dintre degete. Scoase din buzunar, la urmé, cravată Își ridicé gulerul la cémașé și o legé. Pérul i se lipise de cap și Șasa Îl dédea dupé urechi. Mai rémîneau doué séptémîni și patru zile, pîné se termină școală. Și-acestea erau cele mai bune și cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
flori. Din toate florile, numai lécrémioarele nu se dédeau la porc. Ele nici nu erau atît de multe că viorelele și că brebeneii, nici nu erau atît de mari și erau trecute În cartea roșie. Și miroseau frumos, ca și cravată dupé ce i-a legat-o Sonia. Poate cé dacé și brebeneii ar fi fost mai puțini, nici pe ei nu i-ar fi dat la porc și i-ar fi trecut În cartea roșie. S-ar fi gésit alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cé, dacé nu mergi foarte drept, cînd te Întorci În rînd, te trage Nadejda Petrovna de ureche. Încolo și Înapoi, ca niște viitori soldați. Și dau mîna cu directorul. Și se uité toaté școală la ei. Și vîntul le fluturé cravată. Și toaté școală simte cé i-i ciudé. Pe masé se face o grémadé de flori. Rémîne loc numai pentru microfon. Pe urmé directorul ia microfonul În mîné și masa se umple și mai tare de flori. Pe urmé Învéțétoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se șterge la ochi și plînge și nici nu vede cé Vasea Îi rupe florile lui Violeta. Se-aud bétéi de palme. O faté din clasa a șasea ține În mîné niște foi și-ncepe sé citeascé. Se mișcé numai cravatele și sus În copaci, se mișcé frunzele. SÎnt niște plopi Înalți, se vede printre ei acoperișul școlii. Dacé-ți faci vînt, poti sé ajungi pe școalé. Atît de joasé pare școală. Poți sé péșești pe ea și sé te duci. Sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
aștepta sé ajungé acasé, ca sé se puné pe treabé. Pe urmé trebuie sé plece-n tabéré și cine stie dacé mai are timp. Parcé vede cé nu ajunge sé-l mai facé. VÎntul Îi ridicase pérul și-i duse colțurile cravatei peste umér. Înéuntru se ridicase praful și Începuse sé miroase a benziné. Afaré Însé aerul era curat și bétea vîntul, si mirosea plécut. Instructoare de pionieri. Al doilea front ucrainean. Biscuiți. Inscripție. Clarificau. Cea mai celebtré tabéré „internaționalé” de pionieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Liceul "Sfântul Vasile cel Mare" din Blaj (1940-1948); Facultatea de Filologie a Universității "Victor Babeș" din Cluj (1948-1952). Activitate profesională Redactor la "Almanahul literar" (1950-1953); Secretar al filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor (1953-1955); Redactor-șef al revistei pentru copii "Cravata Roșie" (1956-1958); Redactor la revista "Luceafărul" și la ziarul "Scânteia Tineretului" (1958-1962); Secretar al Uniunii Scriitorilor (1962-1965); Redactor la "Gazeta literară" și adjunct al șefului de Secție al C.C. al P.C.R. pentru Cultură și Artă (1966-1968); Vicepreședinte al Comitetului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cămașa tip rubașcă a staliniștilor și vestonul tip Krupskaia-Pauker al stalinistelor, cămășile rabattu ale activiștilor lui Gigi Bej (așa-i ziceau Iordan și tata lui Gheorghiu-Dej, să nu-l descifrăm noi, copiii), cămășile negre ale propagandiștilor din anii șaptezeci (cu cravată neapărat albă), costumele gri-sceptic********* din ultimii ani ceaușii. Și-acuma, pălării western, pălării Dallas, pălării NATO. S-au descoperit bravos națiune! zece familii Buș, trăitoare în Rumeiniă. Un Vasile Buș a fost dat pe ecran. Deunăzi, preotul din Petrești-Alba Iulia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
se ridică halucinant de pe jos și-și înalță sînii. Aplauze. Lucian era un fel de Rudolf Valentino al redacției. Mai oropsit decît preaiubitul actor, dar surîzător și crud, elegant și parșiv. Colecționa "fîțulici" ca pe cămăși, colecționa picanterii ca pe cravate. Pe mine și pe Fluturel, mai tineri, ne captiva cu povești despre experiențe "nepermise". "Copii, ultima. Strip-teas-ul nebuniei. A fost act de curaj nebun din partea ei și din partea mea. În parcul Copou, în chioșc, pe lună plină. Avea o fustă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
care, cu urlete și fluiere, dirijau cuirasatul cu tocător, printre tarabe, culegând bătrânii morți atârnați în cârligele inoxidabile pe care fuseseră pălăriile de paie pentru damele sensibile la soare, pentru domni eleganți care nu pridideau să-și gâtuie nevestele cu cravatele și să le predea gunoierilor. Grăbiți, aceștia ecologizau piața, mai apăreau și curierii de mărfuri și trepădușii fiscali, care încingeau ruguri din ambalaje și chitanțierele cu regim special ale Trezoreriei. Pe țepușele smulse de la îngrădirile dintre blocuri, frigeau adolescente, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
asumându-și-o pe cea de cimitir. Oricum, era ferit de spionii Primarului, acoliților et company, care umblau cu gențile diplomat. Bau știa că ei posedă fiole cu depresive și seringile aferente, garoul, în caz de injectare în venă, fiind cravatele lor roșii ca sângele nevinovaților, trimiși fără remușcări, să bea infinitul... D oamne, cum să Te ajut? întrebă Mioara pe Iisus îmbrăcat precum Pitagora, când își scria pe nisip formula începând cu prima literă a numelui Său și a cărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
două ori, îngăimă nepotul morții cu gura plină de caramele, după care și-a luat cămașă albă de pe umeraș parcă-i tablă, așa-i de apretată pantalonii de cangar, călcați la dungă și haina mirosind puternic a naftalină. Alese o cravată, ba nu, un papion, ei, bravo, doar nu merg la nuntă, le așeză la loc în cutie, fără să se grăbească, adună câteva scame de pe covor, singurul din toată căsoaia cu șapte camere, și, cu mâinile în poală, se așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cuvinte care simfonizau uluitor de rapid trecerea. O tânără goală cu nuferi în păr se ghemui la picioarele lui nea Costică, udând podeaua cu apă verde. Se undui spre pieptul bărbatului și-i atârnă de piept un nufăr lung în loc de cravată. Se depărtă încet fără să atingă podeaua și șopti (fără să miște buzele i se păru): Vii când vrei! După trei zile, nea Costică își reveni din împietrire și muțenie. Luă o sticlă de rachiu făcut de el, o ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ținută, apoi mă gândii că asta îmi va furniza un subiect de conversație și un test de familiaritate. Găsindu-mi gazda în bucătărie, am întrebat-o dacă îmi permite această ținută lejeră sau ar prefera să trec la costum și cravată. Păru surprinsă. -Ba nu, e foarte bine așa. V-a spus Olaf când se întoarce? Am răspuns printr-o propoziție negativă, ceea ce nu păru să o mire. -Am pus șampanie la rece. Vreți? Am făcut ochii mari. -Cu ce ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
vine să creadă Curistului, privind în spatele barului la rafturile ticsite cu băuturi. — Eu n-aș fi făcut-o nici pentru cea mai frumoasă femeie din lume, spune Părințelul, nici pentru Zîna Zînelor sau Ileana Cosînzeana, mărturisește, slăbindu-și nodul de la cravată. — Ori ați simțit nevoia să vă revanșați după ce ne-ați băgat în sperieți, ori e din cauză că fetele v-au cerut să le mai scoateți și pe ele în lume, adaugă Curistul. Nici una, nici alta, spune Roja, și hai să n
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ajuns exact de unde am plecat, am făcut un fel de ocol, îl aude pe taximetrist explicîndu-i, exact cum mi-ați cerut, al naibii de mare orașul ăsta și plin de gropi, adaugă. Pe partea cealaltă, stofe, mătăsuri, țesături, pînzeturi, galanterie, Magazinul Noutăților, cravate, ciorapi, cămăși, Favorit, pălării pentru bărbați și femei, Mioara, tricotaje pentru orice vîrstă, un talmeș balmeș, se gîndește. — Numai așa putea să-ți vină ideea asta trăsnită cu gulerașele, îl aude spunînd pe Părințel. — Ciocul mic, îl apostrofează Roja, făcîndu-i
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
funcționat pe baza programului evită-durerea-alege-plăcerea-acum. Diferența a constat în modul în care au fost înțelese durerea și plăcerea, iar convingerile noastre sînt cele care determină cînd să resimțim aceste emoții. Cunosc oameni care în ruptul capului nu ar purta o cravată care nu a fost confecționată din cea mai fină mătase de către cel mai faimos stilist și care nu costă cel puțin 50 de dolari. Acești oameni sînt cei care ar trece prin chinuri groaznice dacă ar fi obligați să poarte
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]