195,758 matches
-
în casă o ajut să scoată ușa din țâțână mama râde ,cu capul doldora de buze" mama râde mă-ntreabă într-una: da dacă numele Osip nu mai vine cartea cine face cartea Bernis - aprindere de plămâni Ziua e în creștere Zvetlana la ora asta un oraș poate fi cucerit și fără gramatică și lucrul ăsta ar putea fi aproape înțeles cu ajutorul unei pisici cumsecade dacă ochii n-ar fi decât un ropot de aplauze sinucigașe iar sufletul un ghemotoc de
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
concentrează parcă întreaga putere a unei ființe îndeajuns de ciudate pentru a fi rămas, de-acum, aproape singură. Dacă n-ar fi fost Cristina, nepoțica ei de 5 ani, pe care maică-sa, zuza de Violeta, i-o lăsase spre creștere, în disperare de cauză, atunci când se angajase picoliță pe un vas de lux în croaziere pe marea Mediterană, Adina și-ar fi petrecut timpul numărând pașii făcuți între bucătărie și sufragerie, așteptând să se scurgă în ritmul lor implacabil orele
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
lumea, marxismul semnase, fără drept de apel, propria sa condamnare la moarte. Englezii au definit cîndva utopia drept "paradisul proștilor". Utopia comunistă, experimentată de-a lungul unei jumătăți de secol, iar la ruși peste șapte decenii, a avut efecte benefice: creșterea indicelui de inteligență la sute de milioane de oameni. Fractura genetică a sistemului se cască între două paronime: a profera și a profesa. A profera înseamnă, etimologic, a rosti, a exprima, a spune. A profesa înseamnă a practica, a exercita
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
De menționat că chiar în satul de baștină al lui Dodon M. Sandu a luat 37%. Și eu sunt prounionist până în măduva oaselor dar nu am votat cu M. Ghimpu. Așa au procedat majoritatea prounioniștilor, procentul cărora este în continuă creștere (conform unor sondaje ajunge la 34-36%), iar acum M. Ghimpu și dna A. Guțu le-a dat în mâinile lui Dodon ș.a. ca el „argumentul” că pentru unire pledează doar 2%. „Cea mai mare antireclamă unirii o face Ghimpu” spunea
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]
-
apogeu dimpreună al pământului și al cerului, chiar și de desăvârșire a condiției oricum incerte în întregul ei. Sau, de ce nu, o cuprindere inedită a totului pe vreme de a nu mai fi forme, culori, contururi, fluturări din aripe. Sunt creșteri jutificate prin nevoia de a fi și pe care trebuie să le afli pentru a fi convins că ele într-adevăr există. (Daniel Marian) Referință Bibliografică: Daniel Marian despre poezia lui Dorel Cosma / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
în fond normale în procesul de autodepășire, nu este decât factorul principal de obstrucționare a propriei voinți. „Sunt deasupra tuturor”. Privirea plină de nesaț, aruncată de sus nu-mi provoacă ulterior decât o stare de nesiguranță. O amețeală în perpetuă creștere. Și cine se va obosi să-și ridice pleoapa pentru a mă vedea? Un gigant în dorință și totuși atât de pierdut într-o societate obscură și mediocră. Citește mai mult Încărcat cu o conștientă povară, aproape genetică, ideea de
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
în fond normale în procesul de autodepășire, nu este decât factorul principal de obstrucționare a propriei voinți. „Sunt deasupra tuturor”. Privirea plină de nesaț, aruncată de sus nu-mi provoacă ulterior decât o stare de nesiguranță. O amețeală în perpetuă creștere. Și cine se va obosi să-și ridice pleoapa pentru a mă vedea? Un gigant în dorință și totuși atât de pierdut într-o societate obscură și mediocră.... Abonare la articolele scrise de gabriel dragnea
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
să te mântuiești cu întrebarea să călătorești...”, la Editura „Bunavestire”; „Frânturi de învățături și cunoștințe: culegere de eseuri, meditații și reflecții asupra unor teme, subiecte și cărți”, la Editura „Aureo”, în anul 2013, „Sfânta Euharistie - Taina Nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovnicească a credincioșilor”, la Editura „Mitropolia Olteniei”; „Câteva spicuiri, sugestii și recomandări...”, la Editura „România în Lume”, în anul 2014, iar în anul 2015 „Minunat este Domnul Dumnezeu în tot lucrul mâinilor Sale - Culegere de articole, eseuri și studii teologice
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
felicit pe doctorul în teologie Stelian Gomboș, care este autorul acestei lucrări, pentru că a reușit să scrie ca un tratat de teologie, după părea mea, în care este prezentată pe larg tema despre „Sfânta Euharistie - Taina Nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovnicească a credincioșilor”, dorindu-i autorului pe mai departe multă sănătate, spor în muncă și succes în tot ceea ce face, cu ajutor de la bunul Dumnezeu!... (Pr. Dr. Ioan - Mircea Ghitea). * Lucrările prezentate de Domnul Doctor în teologie, Stelian Gomboș, domnia sa
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
învățături și cunoștințe: culegere de eseuri, meditații și reflecții asupra unor teme, subiecte și cărți”, la Editura „Aureo” din municipiul Oradea, județul Bihor. Iunie 2014 - a apărut cartea (lucrarea de doctorat) cu titlul: „Sfânta Euharistie - Taina Nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovnicească a credincioșilor”, la Editura „Mitropolia Olteniei” din municipiul Craiova, județul Dolj. Septembrie 2014 - cartea cu titlul: „Câteva spicuiri, sugestii și recomandări...”, la Editura „România în Lume” din București. Mai 2015 - a apărut cartea cu titlul: „Minunat este Domnul Dumnezeu
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
tzuuu, ăăă! - Bă, dute’ dracu’, dă unde să-ț’ dau eu țuică!? Ce-ai înnebunit!? Car-o să nu te iau la pumni, puturosule! Deci, precum vedem, înțelepciunea oamenilor se împletea armonios cu generozitatea lor proverbială, dar și cu buna creștere. Rar era văzut mâncând ceva și asta se întâmpla mai ales când câinele, ignorând înțelepciunea rasei sale, îi aducea la picioare vreun pește putred, sau o pasăre aflată cam în aceeași stare. Doar când mama natură era deosebit de vitregă și
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
cu mintea. În acestă perioadă, începând cu 16 ianuarie, s-au estimat 42 de milioane de pasageri pe calea aerului, 43 de milioane cu vapoarele, 3,2 miliarde (!) pe șosele și 258 de milioane care vor utiliza transportul feroviar, o creștere de aprox. 10% față de Anul Șarpelui. Frumoasa tradiție a chinezilor ca familiile să se reunească de Anul Nou trebuie respectată - și chinezii își respectă tradițiile. În ciuda distanțelor enorme care îi separă pe mulți dintre ei (China este a treia țară
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
ceea ce se numește caz unicat. El a fost o personalitate accentuată, implicată trup și suflet în toate care aparțin unei vieți de om. 5. Transbordat într-un alt areal al vieții, din cauza timpurilor mereu năvălitoare, dar și a vârstei în creștere, fără reguli de consultanță, a venit forțat din Moldova lui natală, în 1946. Foamea i-a împins spre același liman, pe mulți consăteni ai săi din Mălinii de baștină. 6. Nicolae Labiș lua contact, în Muntenia, cu alte obiceiuri ale
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
că trăiesc În Canada, fie că stau chiar În țările lor de origine. Aceste acțiuni sunt facilitate de era computerului, care rezolvă situația și fără tradiționalele Întâlniri „fața către fața”. (Deși, să recunoaștem, acestea sunt cele mai atrăgătoare). Principală e creșterea vizibilității noastre ca organizație și, prin aceste conexiuni, mărirea zestrei noastre culturale. Și, nu În ultimul rând, mai multe legături directe cu ai noștri potențiali cititori, adică cei din comunitățile noastre. Montreal-ul este favorizat, pentru că românii de aici au mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Sorin Lavric Imaginea obișnuită pe care o avem despre evoluția cunoașterii umane este cea a unei creșteri treptate: cunoașterea a progresat de la mai mic la mai mare, de la superficial la profund și de la parțial la global, asemeni unei plante din a cărei tulpină ramurile au plecat în toate direcțiile, pătrunzînd încetul cu încetul peste tot. O asemenea
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
Și astfel, toate cunoștințele pe care mintea omului le-a descoperit într-o perioadă sau alta se află păstrate în aceste cămări. O asemenea reprezentare ar presupune ca un privitor, uitîndu-se în trecut și contemplînd evoluția cunoașterii, să poată vedea creșterea tulpinei cu ramurile ce s-au desprins din ea, cu singura deosebire că ar parcurge drumul în sens invers, dinspre ramuri spre tulpină și apoi dinspre tulpină spre rădăcina inițială din care s-au ivit toate. Sau, recurgînd la cealaltă
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
a uscat din neputința de a mai crește în vreo direcție. Astăzi trăim într-o epocă în care planta filozofiei nu numai că nu se mai poate răsfira în nici o direcție, dar pe deasupra nici un privitor nu mai poate reface retrospectiv creșterea plantei și ramurile ei. Planta s-a sleit, iar ramurile au căzut de mult de pe tulpina ei. Praful s-a ales de ele, și nimeni nu le va mai putea găsi intacte în praful vreunei cămări de depozit sau între
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
în certuri, crime sau chiar schisme le privim astăzi cu o indiferență senină, și nu putem înțelege de ce odată s-a putut muri pentru ele. Această selecție a ideilor filozofice după criterii nefilozofice face ca istoria filozofiei să nu fie creștere treptată, ca o scară luminoasă care ar răspunde, chipurile, unei necesități a spiritului. Nu a existat decît o selecție în care întîmplarea politică sau climatul religios au schimbat evoluția unei școli și i-au imprimat o tendință care pare necesară
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
perioada de rut. Șerpilor ăstora le lipsește reperul ideilor, le lipsește punctul cardinal al viziunii filozofice, le lipsește azimutul rațiunii pure, și de aceea fac umbră pămîntului degeaba. Și, în timp ce gîndesc asta, filozofii uită că acea necesitate în numele căreia vorbesc, necesitatea creșterii spiritului, nu există.
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
În televedenie nu s-a deschis ușa pentru... Adică, pentru - atât! Primele zile de toamnă... Rafturile cămărilor încep să se încovoaie sub asuprirea borcanelor de dulceață, compoturi și murături, precum majoritatea românilor, îndoiți de șale (și nu numai) sub povara creșterii nivelului de trai și al PIB-ului. Fiind vorba despre această nouă povară, unii miniștri și alți demnitari au considerat necesar să dea explicații la televiziune asupra fenomenului. Drept urmare, fiecare membru al familiilor noastre a înțeles ce-a putut și
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
sau contradicție cu altele și trăind în spații logice proprii, independente, izolate". Este vorba, de fapt, de instrumentalizarea realității. Astfel, spune Gellner 4, "rolurile devin operaționale și instrumentale. Vechea stabilitate a structurii rolurilor sociale este pur si simplu incompatibilă cu creșterea și înnoirea". În acest mod, persistentă schimbării ocupaționale devine trăsătură permanentă a ordinii sociale. Naționalismul își are rădăcinile tocmai în acest tip de diviziune a muncii, în care totul se află în continuă mișcare, consecință acestei mobilități fiind un soi
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
apartenenței la o națiune îmi precede nașterea și nici nu susțin că îmi pot schimba apartenența culturală că pe haine, așa cum ar sugera adepții concepției ideologice. Pentru că după naștere puteam fi mutat în oricare alta comunitate, nu acest act, ci creșterea, formarea personalității mele este cea care devine dat pentru mine, fiindcă îmi este imposibil să-mi înlocuiesc viața petrecută cu altceva. "Istoria privată nu suportă suspendări fenomenologice, pentru că persoana vie nu este ego transcendental. Departe de a-mi decide în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cât și în structurile moderne, dezvoltate într-o rețea mult mai variată, evoluția în cariera cunoaște diferențe în funcție de gen, după cum se raportează în mai multe statistici și studii publicate în jurnale de specialitate 7. În medicină, desi asistăm la o creștere a procentului de femei care urmeaza studii universitare și de supraspecializare și s-a estimat că forța de muncă va fi prioritar de sex feminin până în 20178, puterea de decizie și funcțiile de conducere sunt încă mai mult atribuite reprezentanților
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sau raportare statistică au angajat personal calificat în gestionarea informațiilor de tip medical. Toate aceste progrese au avut limitări determinate, în special, de rigiditățile și constrângerile bugetare care au fost frecvente și uneori au determinat reduceri salariale, desființarea unor posturi, creșterea numărului de angajări pe perioadă limitată. În multe zone geografice și în țara noastră resursele bugetare insuficiente au condus la emigrarea personalului medical în procente importante. Emigrarea este un fenomen care pune în dificultate sistemul medical românesc și trebuie diferențiată
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
crescut (numărul de cercetări doctorale finalizate în domeniul bioștiinței a crescut în SUA de la aproximativ 2000 în 1993, la peste 8000 în 2007). În același timp, industria farmaceutică a diminuat procentul alocat cercetărilor și descoperirii de noi clase de medicamente. Creșterea numărului de doctoranzi a determinat și multiplicarea numărului de aplicații pentru obținerea de granturi și alte surse de finanțare ale cercetărilor. Totuși, sistemele birocratice de acordare a finanțărilor devin din ce in ce mai complexe și sunt menționate mai multe limitări progresive în tentativele
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]