15,728 matches
-
credule prin spovedanie și acatiste online contra cost. Autor: Andreea Iconaru În comunicat se arată faptul că din ce în ce mai mulți credincioși sunt înșelați material de pretinse fețe bisericești care oferă servicii religioase pe diverse site-uri. Contra unei sume de bani, creștinii se pot "spovedi", da acatiste ori se pot "curăți" prin ierurgii, adică rugăciuni speciale făcute de preoți sau episcopi. Patriarhii români țin să specifice că aceste Sfinte Taine se oficiază doar în biserică sau acasă, nicidecum pe internet: "Întrucât se
Serviciile religioase online, o escrocherie cu iz penal () [Corola-journal/Journalistic/22235_a_23560]
-
valului modernizărilor care lovește valorile familiei; modelul de instituție superioară de învățămînt este Universitatea Catolică; personajele-etalon sînt intransigente în ceea ce privește problemele religioase; partidul prezentat (cel pentru care activează multe personaje) este Democrația creștină; generația de după război este văzută simplist și bicolor: creștinii și marxiștii ș.a.m.d. Un alt punct sensibil este problema legăturilor sexuale înainte de căsătorie: "simțea cum se naște înăuntrul lui o neașteptată dorință de iubire fizică, dorință care e mereu gata să se nască la tineri, chiar și la
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
secolele VII-VIII, craii nu erau trei și nici nu aveau nume. Biserica siriană credea că ei fuseseră în număr de doisprezece precum apostolii și semințiile lui Israel. În Evanghelia Apocrifă Armeană apar cincisprezece magi, iar tradiția coptă consemnează 60. Deoarece creștinii asimilau magia cu vrăjitoria, iar pe magi cu Anticrist după modelul lui Simon Magul, la începutul secolului III, Tertulian i-a preschimbat pe magi în regi/crai. Iconografia a înlocuit cușmele lor frigiene cu coroane. Abia în anul 520, la
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
să fac bilanțurile spirituale. Am ales Văratecul, pentru că, așa cum știți, de peste 20 de ani vin aici. Asta datorită dragei Valeria Sadoveanu, prietena mea dragă, și eram aici o lume întreagă, Lily Teodoreanu și atîția, și atîția. Am socotit că un creștin intelectual trebuie să-și petreacă ultimii ani ai vieții așa cum se făcea pe vremuri, și mai cu seamă soțiile care rămîneau singure, se retrăgeau la mănăstiri. Era o frumoasă obișnuință, mai ales în lumea boierească. Așa încît am zis că
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
Păreau că se înclină.// Și liliecii nopților/ Ce au aicea locul -/ Ascunși în hârca morților -/ Umblau să stingă focul.// O babă, ce oroarele/ Uscaseră în lume,/ Tot răscolea vulvoarele,/ Șoptind încet un nume." Bolintineanu scrie biserică, deci "pacinații" săi erau creștini, ori un locaș creștinesc se înălțase peste vechiul lor "templu"; ceea ce contează în intensitatea poemului e prezenta spațiului consacrat care subliniază demonismul babelor "blestemate"... Să ne oprim o clipă asupra unei splendide mișcări: în lumina palida a flacării "misterice": "stâlpii
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
desigur, de acel zid invizibil de credință și necunoaștere a lucrurilor rele, care se ridică în jurul celor două persoane. Dincolo de aceasta, nici o notă ocultă la Miclăușeni. Ești drept, ești bun. Oameni de bine care trăiesc aici, mor aici ca buni creștini, dar fără nici o pretenție, în limitele dogmei și ale bunei cuviințe. De aceea, în ciuda elegantei ospitalități, mă înăbuș și clănțăn din dinți în casa asta frumoasă fără soare, în parcul fără perspectivă, în care nimic nu se schimbă și număr
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
în jur cât mai obiectiv. Scrisul domniei-sale convinge și surprinde stilistic: "mai trist cu o catedrală", "clonarea - avortarea lui Dumnezeu", s-a dus perioada romantismului și în iad, începe și acolo postmodernismul", "comunismul cea mai mare pomană săvârșită în istorie", "creștinul antisemit e cretin" ș.a. Pr. prof. Buga "înfierează" fără reținere "putreziciunile" din trupul Bisericii Orotodxe (ipocrizia, parvenitismul, abuzurile, grandomania etc.) conștientizând că, fără o schimbare majoră, Biserica nu va mai însemna în scurt timp nimic: "Recolta celor două milenii de
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
de curgere a fluviului creștin se alcătuiește azi din mii de ierarhi profesioniști, din sute de mii de preoți funcționari, din câteva zeci de mii de profesori, învățători, specialiști etc. în ale teologiei, din aproape două miliarde de așa-ziși creștini pe care iama istoriei i-a surprins cu un certificat de botez în buzunar, din sute de mii de clădiri bisericești în care aerul putrezește încet, dar sigur [...] din câteva armate cu "mii de oameni și religii" dar fără nici un
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
sub egida energicului supraviețuitor al cercului manist, Corneliu Coposu. Zece ani trecuți nu șterg într-atât urmele încât să nu ne amintim ferocele manevre prin care s-a încercat mai întâi jugularea acestei formații, ce-și adăugase și titulatura de Creștin Democrată, furtuna de defăimări, obscenul cor ce-i menea pieirea. Explicația ar fi aceea că micii și marii vinovați/ profitori ai trecutului comunism au văzut în renașterea unui partid istoric cu tradiție în mase, instrumentul însuși al tragerii lor la
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
întrebarea legată de crima din culise. Acest al patrulea personaj din dubiță e, dacă vreți, ca un înger gardian care, ca atare, nu se vede și nu este explicit. Chiar dacă nu sînt practicant și nu mă duc la biserică, sînt creștin ortodox sau în orice caz, problema asta îmi dă mult de furcă: vreau să fiu credincios. Dar de ce "îngerul păzitor" nu este explicit, de ce nu fac trimiteri directe la el? Pentru că eu cred că Dumnezeu ne face semne la tot
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
doctrină, de la cucerirea Ierusalimului de către Titus, fără ca vreodată să se fi ridicat dintre ei cea mai mică sectă, care să se fi îndepărtat fie și cu un singur rînd sau cu o singură părere față de națiunea israelită. " Că, din contră, creștinii au fost divizați între ei încă de la nașterea religiei lor. " Că sunt și acum împărțiți în mai multe secte decît State; și că se trecură unii pe alții prin foc și prin sabie vreme de douăsprezece veacuri întregi (...). " Că nicidecum
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
urii purtată împotriva lor de atîtea neamuri; și că nu se cuvine numit a fi carnal un întreg popor ce este un martir al lui Dumnezeu de peste patruzeci de veacuri. " Că cei ce au rîvnit la bunuri carnale au fost creștinii, dovadă aproape toți părinții cei dintîi ai Bisericii care au nădăjduit să trăiască o mie de ani în noul Ierusalim, în mijlocul belșugului și al tuturor plăcerilor trupești. " Că este cu neputință ca evreii să fi răstignit pe noul mesia, avînd
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
lui Isus este că a murit tînăr. De trăia vreo șaizeci de ani, în locul crucii scria memorii. Și astăzi suflam praful de pe un fiu al lui Dumnezeu fără noroc. Cea mai compromisă persoană din istorie este Iosif, tatăl lui Isus. Creștinii l-au aruncat pe o linie moartă și l-au făcut de rîsul bărbaților. De-ar fi spus el o singură dată adevărul, fiul lui ar fi rămas un evreu obscur. Triumful creștinismului își are originea în lipsa de orgolii a
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
esențialmente creștină, în opoziție tocmai cu stăpânii ei otomani din secolele trecute. Problema creștinismului ca un sau ca singurul atribut european e departe de a fi doar una românească - dificultatea de a imagina o Europă multiculturală de negri, albi, musulmani, creștini etc. tinde să devină un loc comun pe întreg continentul. în acest sens, cel puțin, sensibilitățile românești sunt în deplin acord cu cele ale restului continentului. D.R.P.: Sunt aici câteva lucruri pe care nu le pot pune în ordine. Mi
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
săvârșește prima minune. Ca Maică a Domnului, ea este În cea mai mare apropiere de Fiul ei, astfel ea este persoana care face legătura Între cer și pământ și mijlocește Între om și Dumnezeu. Astfel, Maica Domnului este nădejdea tuturor creștinilor, este acoperământul și mângâierea oamenilor, este scăparea și mijlocitoarea Între oameni și Dumnezeu, pentru continua Înălțare a tuturor spre Dumnezeu. Ea e singura care nu numai că păstrează toată bogăția lui Dumnezeu, dar și Împarte tuturor, și Îngeri, și oameni
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
religios nu e capabil să pună în mișcare mulțimea. El își menține opinia despre caracterul economic al antisemitismului, precizînd că "curentele contemporane ale antisemitismului au apărut în țări, ca în Germania timpului nostru, nici o separație socială nu mai există între creștini și evrei. Și, totuși, ura a izbucnit, adusă, ca totdeauna, de criza economică". Într-un alt capitol, Al. Claudian consideră că "antisemitismul este la el acasă în țările sărace și în epocile istorice bîntuite de sărăcia crizelor economice". Și apreciază
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
și strigă: „VENIȚI DE PRIMIȚl LUMINĂ!'' Deodată toate clopotele sună iar toată lumea este în extaz. Ți se pare că visezi! Lumea a primit Lumina Sfântă din cer! Mărire ție, Doamne! Mărire ție! Sfânta Lumină este un semn de îmbărbătare pentru creștinii ortodocși, care de-a lungul vremurilor au fost batjocoriți, dar lisus, în multa Lui bunătate, nu ne-a părăsit și nu ne va părăsi niciodată! Lumina va coborî până la sfârșitul veacurilor, pentru că nu depinde de vrednicia noastră ci de mila
Sfânta Luminâ Cerească, Minunea de la Ierusalim. In: Editura Destine Literare by Eduard Filip () [Corola-journal/Journalistic/82_a_235]
-
spațiu profan, fantomatic, într-un ritual mimat de foști stăpâni uzurpați. Ei joacă cele mai diverse roluri, de părinți ce-și vizitează copiii mutați la oraș, la bloc, fără să-i găsească acasă, bineînțeles, de bărbați suspicioși și geloși, de creștini cu frica lui Dumnezeu, de bețivi și detracați mintal, hulpavi de avere, de amanți persecutați de soartă, bănuitori, litigioși sau numai posesivi ș.a.m.d. Remarcabil la Ioan Neșu este darul de a trece rampa spre inima și mintea cititorului
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
tată sau părinte era frecvent în primele secole, mai ales pentru episcop. Martiriul Sfântului Policarp, datând din perioada 155-158, pune în gura mulțimii păgânilor, care cereau moartea episcopului Policarp al Smirnei, următoarele cuvinte: Acesta este dascălul Asiei, părintele (scil. tatăl) creștinilor (XII, 2). Aceasta înseamnă că denumirea de părinte era obișnuită în cazul episcopilor, de vreme ce a fost pusă până și în gura păgânilor. În anul 177, martirii din Lion se adresau lui Eleuterie, episcopul Romei, cu apelativul părinte 4. La fel
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
despre subiecte religioase sunt numiți Părinți ai Bisericii și fac obiectul Patrologiei, ci doar aceia care au respectat regula stabilită de Sfântului Apostol Pavel, depositum custodi (I Tim., VI, 6), vor putea să fie invocați ca o autoritate sigură de către creștinii din alte epoci. Ereticii nu merită acest titlu de onoare; nu sunt amintiți în operele patristice și în manualele de patrologie decât în măsura în care trebuie să-i cunoaștem pentru a înțelege respingerea lor de către autorii rămași statornici în credință. Aceștia din
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
rezuma la importanța literar-istorică a scrierilor patristice, ci se referă mai ales la învățătura lor bisericească, bazată pe Sfânta Scriptură, pe Sfânta Tradiție, izvoare ale credinței 25. Cunoscând importanța Sfinților Părinți în formarea Tradiției și implicit în alcătuirea învățăturii creștine, creștinii din acele vremi, cu precădere participanții la sinoadele ecumenice care au formulat dogmele Bisericii, au pus mereu în evidență rolul lor inegalabil. Așa spre pildă, sinodul al III-lea ecumenic de la Efes din 431 hotăra: Nimănui nu-i este îngăduit
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
trinitară și hristologică a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (...) Părinții au creat teologia prin încrederea într-o coeziune internă între har și rațiune, adică printr-o opțiune apărută din întâlnirea dintre credința creștină și spiritul grec, inaugurând un dialog căruia toți creștinii îi rămân tributari. Părinții ne învață fidelitatea față de Evanghelie, plenitudinea vieții duhovnicești, care operează o transformare profundă a spiritului față de toate aspirațiile și cercetările de azi, schimbându le în credință 37. 34 Părintele Mitropolit Nicolae, Farmecul scrierilor patristice..., pp. 10-11
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
între oameni, au cultivat prietenia la toate nivelurile, au militat cu căldură pentru pace, mama tuturor bunurilor, împotriva războiului. Au luptat contra sclavagismului, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, pentru dreptatea socială, pentru ajutorarea socială, pentru progresul moral și duhovnicesc al creștinilor și al tuturor oamenilor. Mulți supra ereziilor și asupra vieții și culturii păgâne sau iudaice. Era o misiun s-au mistuit de dorul desăvârșirii în propriul lor mediu, în comunități monahale sau în singurătatea pustiurilor 46. Asemenea Sfinților Apostoli, Părinții
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
impună și astăzi într-o cultură mereu reștină, dar și în culturi mai puțin creștine, care derivă sau numai se inspiră Cultu rfluă imolație . Astf Ioan Gură de Aur l-ar fi lăsat urmaș dacă nu l-ar fi furat creștinii . Netulburați c dintr-însa53. ra antică și cultura patristică Un alt merit al Sfinților Părinți este acela că au păstrat și transmis lumii moderne literatura antică și cuceririle spirituale ale lumii vechi. E meritul creștinismului, cu precădere al Părinților, de a
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
54 el, cultura patristică o continuă pe cea antică, transmițând din ea idei, probleme, texte și chiar opere întregi în limbile greacă și latină. Trei dintre profesorii timpului depășesc cu mult pe ceilalți și îi implică în mod fermecător pe creștini. Foarte diferiți unul de celălalt, ei reprezintă cele trei tendințe principale ale gustului contemporan, exercitând o influență considerabilă. Noi am înțelege cu greu caracteristicile esențiale ale elocvenței creștine dacă nu am cunoaște maniera și spiritul învățământului lor. Aceștia au fost
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]