867 matches
-
îngropat. Prin Întrupare, Hristos focalizează și valorizează istoria, îi dă sens. Istoricul Christopher Dawson surprinde semnificația coordonatelor temporale ale kenozei divine: "Doctrina Întrupării, care este centrală creștinismului, este și centrul istoriei. De aceea, este natural și potrivit ca istoria noastră creștină tradițională să fie încadrată într-un sistem cronologic care ia anul Întrupării ca punct de referință și numără anii înainte și înapoi de la acest centru 1. Valorizarea istoriei este însoțită de răscumpărarea întregii lumi prin jertfa pe cruce a lui
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
îndemn la pocăință, ci ca proclamare a mântuirii prin El însuși 30 -Calea, Adevărul și Viața. Teza VI: Universalitatea revendicării eschatologice a lui Dumnezeu în destinul lui Iisus Hristos se definește în formularea concepțiilor non-evreiești ale revelației în biserica primară creștină 31. Conceptul de Întrupare exprimă evoluția revelației divine de la o realitate transcendentă pînă la desăvârșirea sa în omul Iisus din Nazaret. În taina Întrupării Pannenberg vede o biografie definitivă a istoriei revelației Dumnezeului lui Israel 32. Teza VII: Cuvântul se
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de stânga și de dreapta, au dezvoltat propriul lor concept asupra Europei. Astfel, stânga vede esența Europei în proiectul luminilor și al unor valori precum modernizarea și secularizarea. Pe de altă parte, dreapta identifică fundamentul identitații europene în moștenirea sa creștină premodernă. Utilizarea diferitelor concepte asupra Europei, în același timp de stânga și de dreapta (și în mod special de elitele lor), și care sunt într-o anumită masură, contradictorii, permite fiecăruia din cele două câmpuri să pretindă accederea la statutul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
din România CD 219 0 0 486 0 0 11084 0,10 1 Uniunea culturală a albanezilor 204 CD 8722 0,07 1 7798 0,06 0 Uniunea culturală a rutenilor din România CD 6942 0,06 1 Uniunea democrat creștină CD S 24001 21210 0,18 0,15 0 0 5656 4827 0,05 0,04 0 0 19693 23656 0,16 0,19 0 0 3316 4016 0,02 0,04 0 0 Uniunea democratică a croaților din România
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ales, amintind de pădurile montane atât de dragi românilor. În familia sa avea să găsească o ambianță mistică și mitologică. Unul dintre frații săi se numea Decebal, un altul Horia. El însuși primise numele Cornelius, ca și primul soldat roman creștinat în Caesarea. Pregătirea și-a făcut-o într-o școală militară din nordul Olteniei. Corneliu Codreanu nu a fost singurul șef naționalist care s-a născut la "periferie" ori avea o ascendență străină. Au mai fost și alții: Degrelle, Szalasi
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
otomană s-a predat. Trupele aliate staționate la Salonic au traversat în marș Tracia și au intrat în Constantinopol. Orașul a fost apoi ocupat de trupele comune ale Marii Britanii, Franței, Italiei și Statelor Unite. Astfel, după secole de conflicte dintre Europa creștină și Imperiul Otoman musulman, nu armata Rusiei, ci puterile occidentale au fost cele care au ocupat primele capitala. Odată încheiate luptele, Aliații au întîmpinat dificultăți în găsirea unui guvern cu care să trateze termenii armistițiului. Cabinetul aflat la putere demisionase
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bisericii grecești în Balcani și în estul Europei. Este, într-adevăr, momentul în care, la chemarea unui prinț de Moravia, doi frați, călugări amîndoi, Chirii și Metodiu, încep evanghelizarea populațiilor balcanice. Hotărîrea luată de Ratislav (prințul Moraviei), de a-și creștina poporul sub semnul Bisericii din Orient, este determinată, fără îndoială, de considerente politice, într-adevăr, în lupta permanentă cu regatul franc, el este prea puțin doritor să accepte ca propriul său popor să fie evanghelizat de misionarii veniți din Germania
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cărora "pe vremea împăratului Constantin, la anul 316 în Dachiia era creștini și era episcopi", în condițiile în care "românii în Dachiia, și dincoace și dincolo de Dunăre, în veacul al doilea și al treilea și al patrulea au fost creștini, creștinați odată cu alți romani din Împărăția Romanilor" (Micu, 1995b, p. 190). Încă o dată, identitatea roman-român este clar reperabilă în gândirea ieromonahului istoric blăjean. În subsidiarul spiritualității creștine a poporului român trebuie remarcată componenta martirică a creștinismului românesc. Asimilând în ființa lor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alți romani din Împărăția Romanilor" (Micu, 1995b, p. 190). Încă o dată, identitatea roman-român este clar reperabilă în gândirea ieromonahului istoric blăjean. În subsidiarul spiritualității creștine a poporului român trebuie remarcată componenta martirică a creștinismului românesc. Asimilând în ființa lor spiritualitatea creștină încă de timpuriu, Samuil Micu deplânge martirajul românesc întru creștinism pe care românii l-au făcut în fața persecuțiilor barbarilor păgâni care nu au contenit să îi năvălească în lunga perioadă a migrațiilor popoarelor. Goții, prăvălindu-se peste Dacia, "multe nevoi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 196). Chiar și popoare creștinate au violentat simbolic credința românilor. Primii care au alterat fondul latin al credinței strămoșești au fost bulgarii, care, datorită faptului că bisericile românești se aflau sub jurisdicția eclezială a bulgarilor (după ce aceștia s-au creștinat în veacul al IX-lea), au introdus limba slovenească în locul celei românești ca limbă liturgică. Iar mai apoi, ungurii deveniți catolici prin creștinarea regelui Ștefan în anul 1000, "ca schismatici [îi țineau pe români], pentru că țineau legea grecească" (p. 196
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
repede... descria creștinismul ca un "dar ceresc" care se revărsase asupra proto-românilor în toiul năvălirilor popoarelor migratoare, se rezumă în Manual... a menționa, mult mai apatic, doar că în rândul locuitorii romani ai Daciei creștinismul a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
religiune a statuluĭ" (Laurian, 1862, p. 19). Fondul de creștinătate ca bazin spiritual în care s-a format poporul român este o axiomă a identității naționale. Heliade Rădulescu, reliefând același lucru, afirmă că "Românii din Dacia lui Traian au fost creștinați deja înainte de Constantin" (1861, p. 42), iar întrucât Roma continua să fie păgână, munca de botezare a barbarilor a căzut în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi furŏ chrestinați de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră ideea că "Românii christianisă pe Barbari" (p. 49). Poporul român devine astfel un focar al creștinătății și un felinar al civilizării popoarelor. Goții, avarii și celelalte popoare germanice fuseseră deja creștinate de către românii de dincoace de Dunăre, iar sămânța creștinismului fu împrăștiată printre bulgari tot de către românii stabiliți dincolo de Dunăre. O jumătate de secol mai târziu, la cealaltă extremitate a perioadei pe care am delimitat-o, N. Iorga consacra, prin autoritatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românilor aspirații imperialiste: "pentru a se ține cu tótă inima de legea creștinéscă, [Românii] s-aŭ lepădat de orĭ ce gând de cucerire asupra altor némuri și aŭ întrebuințat tăriea lor de suflet pentru a-și tine țéra numaĭ cu sapa, creștinând frățeșce pe toțĭ barbariĭ" (Melidon, 1876, p. 84). Impotența militară este sublimată în virtute spirituală. O oarecare persistență o dobândește și tema sacrificială a martirajului românesc întru credință, care se prezintă într-o dublă ipostază. Într-o primă concretizare, aceasta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Aflați sub iluzia perceptivă produsă de "efectul înțelegerii ulterioare" (hindsight effect), privind în trecut de la înălțimea prezentului României Mari, pedagogii istoriei naționale detectează un "Destinul istoric al Neamului" (Constantinescu, 1928, p. 10). Calitățile native ale românilor, moștenirea lor genetică, spiritualitatea creștină asimilată precoce în fibra naționalității lor, totul conspiră pentru jucarea unui rol major în istoria umanității: "Înzestrat cu așa de mari însușiri, poporul român trebuia să fie de multă vreme pe aceiași treaptă de cultură cu popoarele apusene: Francezii, Italienii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
religie în fața persecuției catolice, sau teza românilor ca apărători ai creștinătății în fața islamului. Vechimea creștinismului românesc este afirmată categoric în formule precum aceasta: Suntem [...] cel mai vechiu popor creștin din sud-estul european. Toți vecinii noștri, dar absolut toți, au fost creștinați mult în urma noastră" (Giurescu, 1942, p. 4). Creștinismul constituie ADN-ul spiritual al poporului român, întrucât "în Dacia, sămânța creștinismului a fost aruncată de coloniștii lui Traian" (Patrașcanu, 1937, p. 37). El este, așadar, elementul spiritual care a catalizat sinteza
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe care le ocupă acuma. Dar nu-i numai vechimea. Dacii sau Geții au fost și un popor de elită al antichității. [...] Suntem apoi cel mai vechiu popor creștin din sud-estul european. Toți vecinii noștri, dar absolut toți, au fost creștinați mult în urma noastră. Suntem, în sfârșit, singurul popor în această parte a Europei care a izbutit să aibă o vieață politică fără întrerupere, dela întemeierea statului până astăzi (Giurescu, 1942, p. 4). În acest succint paragraf este concentrată chintesența identitară
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
l-a omorît nimeni. Necuratul plîngea exact ca un copil. Ți se rupea inima, nu alta. Mama... tot mamă. Preotul a spus să-l hrănească și să aibă grijă de el, că este un copil. Mai mult, l-a și creștinat. Aveam nouă ani și, venind de la cîmp spre casă, am luat-o pe de-a dreptul, prin grădinile oamenilor. În spatele casei Anicăi l-am văzut. Se tîra pe jos, căutînd ceva de mîncare. Era scheletic și m-a privit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ce stă de obicei ascuns privirilor. Spre surprinderea mea, savantul meu comentează: Domnule, ce daruri au de la Dumnezeu! Dar și fetele zilelor noastre aveau cam la fel. Știu eu? Parcă nu erau chiar așa de înzestrate. Dar ce face morala creștină cînd un bătrîn se uită unde n-are dreptul? Eh, ți-am spus că micile abateri... se pot corecta. Cînd, profesore? După. Amin. Despre cuvintele demn, demnitate și demnitar Cuvîntul demn înseamnă, conform DEI: 1. vrednic, capabil, destoinic și 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să-i facem o vizită Sfîntului Andrei, la Catedrala Mitropolitană din Patras. Mi-am promis că de cîte ori Dumnezeu mă va duce în Elada să-i fac o vizită Sfîntului Andrei, să mă rog la el să ajute poporul creștinat de el. Trăiam emoția revederii și timpul trecea ușor, aproape fără nici o osteneală. Aveam convingerea că efortul meu este prea mic pentru noua satisfacție și bucurie care mă așteptau la capătul drumului. Înțelegeam de ce oamenii din Maramureș înconjoară de trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu tărie că poezia temnițelor românești merită o atenție suplimentară din partea tuturor românilor și nu numai, pentru toate elementele enumerate anterior, întrucât pe de o parte ar fi o recuperare concretă a unei părți de istorie, îndrăznesc să spun glorioasă, creștină românească și, pe de altă parte, o recunoaștere și un modest omagiu celor care s-au jertfit pentru un ideal, pentru dragostea de Dumnezeu și de țară. PARTEA I PREZENȚA MÂNTUITORULUI ȘI VIAȚA DUHOVNICEASCĂ ÎN TEMNIȚELE COMUNISTE 1.1. Premizele
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
trăit perioade mari de timp să apară asemenea capodopere, în mare măsură cu tentă religioasă, pentru că acolo și-au dat seama că numai credința, nădejdea și dragostea sunt cele care te pot ajuta în trecerea prin această viață efemeră. Fundația Creștină Părintele Arsenie Boca SCOP: Să creeze o atitudine propice renașterii spiritului național, prin identificarea și antrenarea celor „cu sufletul curat și credință în Dumnezeu”, români adevărați, care își doresc să facă într-adevăr ceva pentru ca România să-și recapete conștiința
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
programului, organizăm pelerinaje și excursii în locuri cu mare încărcătură spirituală și istorică. Prin acest program încercăm să ajutăm la păstrarea, la transmiterea tradițiilor și obiceiurilor românești și implicit să descoperim frumusețea locurilor acestei țări. 3. Tineretul și educația lui creștină Tineretul este segmentul cu cea mai mare forță în societate. Tinerii noștri pot face ceva pentru ca valorile naționale și credința românilor în Dumnezeu să nu se piardă. Programul „Tineretul și educația lui creștină” se adresează tinerilor, dar și părinților, în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
e rusească; da’ de unde! E, ca și Dalai Lama, tibetană și abia prin era noastră ajunsă În Europa. Numele ei rusesc, greciha, arată clar cine-a cultivat-o mai Înainte de a le-o da, poate Împreună cu prințesa care i-a creștinat: bizantinii. Rușii doar i-au exploatat o caracteristică: pretențiile reduse la sol și muncă, În schimbul unei producții nu atât mari cât calitative; vorba unui prieten basarabean: cu asta au câștigat rușii războiul. Deși Încadrată Între cereale, doar ca utilizare, și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
animal, sacrificându-se pe sine, adică murind; Ștefan, negentropic prin relația cu sfântul duh, a hrănit nou veniții, entropici Încă, pierind de mâna lor. Transmisă spiritual, negentropia primului Ștefan a dat o conotație augurală numelui. Un sfânt Ștefan - catolic - a creștinat pe unguri, compatibilizându-i pe abia sosiții entropici orientali de atunci. Prea târziu am băgat În seamă sfințenia altuia - ortodox - care a apărat negentropica Europă În fața entropicului Orient, sacrificând dacă nu pe sine, sigur mica lui Moldovă. Poate că, expusă mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]