13,465 matches
-
Săptămânii vieneze“, care va avea loc la București, în mai. Standul Administrației Monumentelor va prezenta și noutățile din domeniul logisticii artei spectacolului, și anume reabilitarea teatrelor „L. S. Bulandra“, Teatrul de Comedie, Odeon, Teatrul Mic și Teatrul de copii „Ion Creangă“. ( A. M. G.) Ana-Maria Grad Venituri Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului, Miron Mitrea, a declarat că veniturile obținute de România din turismul extern în acest an s-ar putea cifra la aproape un miliard de euro, în timp ce datele provizorii pentru anul
Agenda2004-13-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282245_a_283574]
-
Tușnad, bl. 2A; Silviu Truti, Ghiroda, jud. Timiș, str. Lugoj nr. 3; Ana Tucanov, Timișoara, str. Brândușei nr. 12; Elena-Flavia Țăranu, Timișoara, str. Textiliștilor nr. 2; Sorin Vintilă, Timișoara, str. Ciocârliei nr. 36; Ionel Vlad, Deva, jud. Hunedoara, str. I. Creangă, bl. 30; Minodora Vlaiconi, Buziaș, jud. Timiș, str. A. Iancu nr. 31A; Iuliu Wahl, Lipova, jud. Arad, str. Iancu Jianu nr. 32. Concurs pentru copii 10 premii-surpriză în valoare de 2 milioane de lei fiecare Ana-Maria Arba, Timișoara, str. Aluniș
Agenda2004-15-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282289_a_283618]
-
pentru adulții cu suflet de copil, premiera spectacolului cu „Năzdrăvăniile lui Nică“, programată pentru 18 aprilie, ora 11,00, pe scena Teatrului Merlin, se anunță tentantă. Pentru elevi, dramatizarea lui Ion Jurca Rovina după „Amintirile din copilărie“ ale lui Ion Creangă va fi un mod agreabil de a se familiariza cu un text din programa de învățământ. Pentru cei mari, montarea actorului-director Horia Ionescu se vrea una cu nivele multiple. „Amintirile unui om sunt ca fotografiile vechi - în alb-negru, în sepia
Agenda2004-16-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282318_a_283647]
-
regizorul, personajele care le populează sunt adesea caricaturizate. Grație scenografului Emil Grama, în alb-negru sunt costumele din spectacol, măștile eroilor merg spre caricatură, atmosfera e ușor onirică. Năzdrăvăniile lui Nică nu-și vor introduce spectatorii în satul arhaic al lui Creangă, cel de la 1800, nici în spațiul colorat-moldovenesc al povestirilor marelui clasic, ci cumva într-un univers rural nedatat și ageografic cu amintiri și copilărie în chip de cuvinte-cheie“. S. POPOVICI Expoziție de arhitectură l Program de colaborare transfrontalieră Parteneriatul între
Agenda2004-16-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282318_a_283647]
-
în brațe“, iar Traian Buzoianu - „un tinerel subțirel și zvăpăiat, dar mare actor de la primul rol, lucea talentul în el ca diamantul“... Neștiute, poveștile teatrului zac în el tăcute și se lasă greu ispitite, căci Nea Nică nu-i ...Ion Creangă, cum singur zice. Dar odată scoase la lumină, ele, istoriile, lucesc precum Titi Buzoianu: diamantin... Soarta n-o ghicești Nica Lazăr s-a născut în 1930, într-un sătuc bihorean și nimic din lumina stelei de-atunci nu dădea semn
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
cu scenografia și cu modelarea păpușilor. În cursul săptămânii viitoare, Teatrul „Merlin” va susține reprezentații în mai multe localități ale județului Timiș - Sânnicolau Mare, Deta și Teremia Mare - cu spectacolele „Prințesa adormită” după Frații Grimm și „Dănilă Prepeleac” după Ion Creangă. Duminica viitoare, în 12 octombrie, ora 19, spectatorii vor avea parte de o nouă premieră, spectacolul studio „În derivă”, pus în scenă de Alina Hiristea. IOAN STANCIU Pelicule pentru iubitorii de animale l O lună de filme și desene animate
Agenda2003-40-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281541_a_282870]
-
penele. Ața se îndepărtează după un anume timp, când se consideră că penele vor sta în poziția lor naturală și normală. Ultima operațiune este așezarea păsării împăiate pe un postament, fie că e vorba de un plan, fie de o creangă etc. Prinderea de postament se face cu sârmele ce ies prin oasele picioarelor. Desigur, descrierea este simplistă, însă credem că oferă o imagine limpede a ceea ce înseamnă împăiere. Un om... Pe 29 decembrie 1922, la cantonul silvic din Pădurea Verde
Agenda2003-40-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281552_a_282881]
-
-nceput stăpânul casei să-și arate opera, sufrageria de bloc s-a umplut de oameni mari, ca un muzeu ori o agora în care timpul s-a dizolvat: de la Miron Costin la Mircea Eliade, cu Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Ion Creangă, Gheorghe Asachi, Țichindeal-gură de aur, Alecu Donici, Horia, Cloșca și Crișan, Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare, Brâncuși, Enescu... În total 150 de spirite înalte, printre care, covârșiți, sculptorul și reporterul abia găsesc un colțișor de ședere. Deși trăiește cu
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
ore“. Sculptor și... bugetivor „Literatura și arta“ are acum 14 volume și cântărește cam tot atâtea kilograme. Cuprinde 150 de medalioane și ar putea părea completă. Unii dintre cei mari sunt puși în capul mesei la ospăț. Doar Eminescu și Creangă au, spre pildă, texte pirogravate sub portrete. Preferatul autorului este, însă, portretul lui Tudor Vladimirescu, pe care îl consideră străbun și protector. Dintre cei de demult, au rămas neimortalizați în tei doar cei pentru care n-a găsit portrete credibile
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
Dale Robinson. Miza este uriașă, catastrofa plutește în aer. Liga celor șapte are la dispoziție doar 96 de ore pentru a salva lumea. Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: „Dancing Queen“ - balet-rock, 11. 10, ora 19; „Soacra cu trei nurori“ după I. Creangă, cu Teatrul „G. A. Petculescu“ Reșița, 14-16. 10, orele 12 și 14. Teatrul Național: „Crima din strada Lourcine“ de E. Labiche, 12. 10, ora 19, și 16. 10, ora 19; „Puterea obișnuinței“ de Th. Bernhard, 10. 15, ora 19. Teatrul
Agenda2003-41-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281570_a_282899]
-
R.T. spectacolul „Apolodor, pinguinul călător” de Alina Hiristea, actorii reșițeni aduc în fața spectatorilor din Timișoara, în zilele de 14, 15 și 16 octombrie, cu începere de la orele 10 și 12, varianta scenică a spectacolului „Soacra cu trei nurori”, după Ion Creangă. Duminica, 19 octombrie, ora 19, Teatrul „G. A. Petculescu” va juca la Timișoara spectacolul cu piesa „Venețiana”. Spectacolul „Dumnezeul răzbunării” de Shalom Asch, programat pentru luni, 20 octombrie, ora 19, va fi adus pe scena timișoreană cu sprijinul Centrului Cultural
Agenda2003-41-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281569_a_282898]
-
Stana, 28. 10, ora 12 (la Tormac); „Hamlet“ de W. Shakespeare, 31. 10, ora 18. Teatrul German de Stat: „Escurial“ de M. de Ghelderode, 29. 10, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Capra cu trei iezi“ de I. Creangă 26. 10, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Recital de pian susținut de Lia Dobric (Germania), 28. 10, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Concert simfonic. Dirijor: Mădălin Voicu, solist: Florin Ionescu-Galați, 31. 10, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Marionete
Agenda2003-43-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281626_a_282955]
-
Mihai Vornicu Prin 1904 sau 1905, la vreo cincisprezece ani după moartea lui Creangă, Titu Maiorescu i-a dat editorului G. T. Kirileanu cîteva foi scrise de Creangă însuși, care conțineau explicaț iile unor cuvinte și expresii folosite în Amintiri din copilărie. Glosarul fusese compus pentru o adolescentă, Livia, fiica lui Maiorescu, căreia autorul
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
Mihai Vornicu Prin 1904 sau 1905, la vreo cincisprezece ani după moartea lui Creangă, Titu Maiorescu i-a dat editorului G. T. Kirileanu cîteva foi scrise de Creangă însuși, care conțineau explicaț iile unor cuvinte și expresii folosite în Amintiri din copilărie. Glosarul fusese compus pentru o adolescentă, Livia, fiica lui Maiorescu, căreia autorul îi dedicase primele trei părți din Amintiri, apărute în Convorbiri literare. Și, aici, e
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
Amintiri din copilărie. Glosarul fusese compus pentru o adolescentă, Livia, fiica lui Maiorescu, căreia autorul îi dedicase primele trei părți din Amintiri, apărute în Convorbiri literare. Și, aici, e uimitoare constatarea că acest „talent primitiv și necioplit’’, cum era văzut Creangă - cel puțin la început - de către „junimiști’’ (1), recurge la instrumentele literatului spre a-și explica propriii lui termeni. În cele 91 de glosări găsim: zece traduceri în franceză, din care două prin dicționarul lui Cihac (2) (citat, de altfel, de
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
greșite, după editor; în alte două cazuri, scriitorul își ia precauția de a pune un bemol, adăgînd „presupun”; în altele trei, spune de-a dreptul: „nu cunosc sensul”. Altfel, se știe că, reclamîndu-și drepturile în petiții adresate ierarhiei administrative, institutorul Creangă scria limba mustind de vocabule și de turnuri neologice pe care o folosea mai toată lumea în epocă (3). Este deci neîndoielnic că țărănia groasă a povestitorului era costum de scenă, mască literară aleasă deliberat. Creangă își joacă personajele și, totodată
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
petiții adresate ierarhiei administrative, institutorul Creangă scria limba mustind de vocabule și de turnuri neologice pe care o folosea mai toată lumea în epocă (3). Este deci neîndoielnic că țărănia groasă a povestitorului era costum de scenă, mască literară aleasă deliberat. Creangă își joacă personajele și, totodată, pe sine însuși ca personaj, cum și celălalt histrion de geniu, Caragiale. Căci, dacă privim dincolo de decorul mediului social și cronologic - care e satul moldovenesc mai degrabă scos din timp, la unul, mahalaua bucureșteană spre
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
spre finele secolulului XIX, la celălalt -, amîndoi ilustrează aceeași atitudine fundamental comică, aceeași percepție a universului uman prin limbaj: pentru ei, organul suprem e urechea. Personajele lor există în măsura în care vorbesc, și acțiunea e chiar fluxul vorbirii. Pîcală (4) al lui Creangă este echivalentul în ițari al caragialescului Mitică, cel spilcuit orășenește. Ambii nu se pot împiedica de a se juca cu vorbele spre a nu spune nimic. Pîcală, ca și Mitică, se dedă la o „beție de cuvinte” în stare pură
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
cu vorbele spre a nu spune nimic. Pîcală, ca și Mitică, se dedă la o „beție de cuvinte” în stare pură, care e propriul ei scop: vorbirea, emisiunea sonoră, rupe comunicarea și ascunde gîndirea, fabricînd automatisme goale de înțeles. La Creangă, un negustor ambulant care parcurge țara cu piciorul pentru nevoile comerțului său cade, lîngă un pod, peste Pîcală: „Negustoriul, voind să afle ceva de la el - ca oricare negustoriu -, se apropie de dînsul și-l întreabă: - De unde ești, mă creștine? - Ia
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
Îndatorat. Vă salut (pleacă). I (scoțînd iar capul): Mă rog... D (întorcîndu-se): Poftim... I: Dar... Unde ședeți dumneavoastră? D: La mătușă-mea. I: Mersi... (își retrage capul). D: Pentru puțin. Salutare.” (La poștă) Este dovedit că, în ordinea strict epică, Creangă n-a inventat nimic, și nici măcar n-a combinat diferit schemele folclorice date. Originalitatea lui profundă stă în simțul spectacolului verbal. Cultivînd expresia mustoasă, care sună bine, dar a cărei semnificație exactă îi era adesea indiferentă, fiindcă el îi construia
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
inventat nimic, și nici măcar n-a combinat diferit schemele folclorice date. Originalitatea lui profundă stă în simțul spectacolului verbal. Cultivînd expresia mustoasă, care sună bine, dar a cărei semnificație exactă îi era adesea indiferentă, fiindcă el îi construia alte înțelesuri, Creangă face să iasă în relief conturul desenului din tușe de culoare densă, cu materialitate palpitîndă, ca pictura impresionistă. Această artă poetică nu e departe de modernism. Două generații mai tîrziu, Tudor Arghezi, alt mare țăran și răspopit, declara fără înconjur
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
sări.” (5) Opera e deci concepută ca act pur filologic, și tehnica scrisului reproduce minuția artizanului. Filonul solid al literaturii române vine din policromia muzicală a sunetelor, care creează cuvintelor, prin context, sensuri noi, nebănuite de limba comună. Caragiale și Creangă mimînd oralitatea, Arghezi, Ion Barbu, Sadoveanu sau Călinescu în linia scriptică - toți au gustul stilului cizelat, îmbibat de arome, chiar cînd fac, ca ultimul, mare acrobație ideologică. Astfel, o istorie a capodoperelor literare românești ar cuprinde - cu puține excepții - inventarul
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
arome, chiar cînd fac, ca ultimul, mare acrobație ideologică. Astfel, o istorie a capodoperelor literare românești ar cuprinde - cu puține excepții - inventarul variantelor posibile ale lui poeta faber. Un loc comun al comentariului asupra lui Moș Ion Roată al lui Creangă vede în el încarnarea bunului-simț țărănesc însuși. Dar personajul e „Pîcală” încărunțit, un fel de Socrate costumat în sătean moldovean care, jucînd umilitatea, se încrîncenează să răstoarne înțelepciuni milenare printr-o dialectică proprie, numai a lui. El reușește să spulbere
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
paradă principiul convențional al carității, spre a ilustra ironic axioma conflictului dintre individ și societate: mecanismul argumentației e căznit și ostentativ, dar atitudinea mentală arată plăcerea de a răstălmăci, de a întoarce pe dos o normă morală acceptată social. Pe deasupra, Creangă e un bonom zdravăn și pus pe șotii, care se îmbată la tot pasul de materialitatea solidă a lucrurilor, ca și de cea a vorbelor. Consubstanțialitatea lui cu Rabelais le-a bătut la ochi lui Nicolae Iorga întîi, lui George
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
materialitatea solidă a lucrurilor, ca și de cea a vorbelor. Consubstanțialitatea lui cu Rabelais le-a bătut la ochi lui Nicolae Iorga întîi, lui George Călinescu și altora pe urmă. Căci, precum scriitorul renascentist francez - deși mai stăpînit decît acela -, Creangă se încîntă să îngrămădească puhoaie de sinonime ori de consonanțe, înșiră nume de ustensile și de produse ale industriei domestice, încropește versuri și jocuri de cuvinte, visează la chiolhanuri și cultivă istorisirile deochiate, doldora de picanterii țepene. Ca ființe umane
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]