11,160 matches
-
dar comparabile cu cele tîrzii, făcînd apoi pasul înapoi la poezia în maniera Alecsandri-Bolintineanu de la Familia, ca să le rescrie, în fine, cu tot geniul pe cele dinții. Absurd. Istoria literaturii, ca și a artei, nu cunoaște o astfel de curbă creatoare. Nu pot încheia fără să pun întrebarea cea mai grea din toate: cine și în ce scop a făurit sculpturile cu pricina? Sînt ele banale imitații după Brâncusi ale vreunui tardiv artist amator? Ori sînt falsuri făcute cu bună știință
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
activitate propriu-zisă și cu atît mai puțin o profesie, ci o chemare, o petrecere a timpului liber, așa cum ar fi jocul de table, canasta sau țintarul. Care va să zică, nu profesioniștii scrisului, ai scenei sau ai culorii aveau vreo legătură cu energiile creatoare ale poporului, ci poporul însuși rezolva această problemă după ce ieșea din schimb, din șut sau din crîșma. În pauza dintre mese ori în așteptarea tacîmurilor de pește, pe la cozile ce deveniseră și ele una dintre cele mai serioase instituții naționale
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
resimțită de autor, gustata de publicul cititor. În deceniul al treilea, al veacului prezent, Ion Vinea se întreba deloc retoric: Dar există oare o literatura de pură imaginație?" Răspunsul vine de la sine: NU. Iar adevărat-asemănătorul rămîne un deziderat în sine creator. Totuși, unii s-au încumetat a spune c-ar fi vorba de o antiliteratura care, în fond, ascunde lipsa de talent a autorilor care practică acest gen controversat, în pofida faptului că, astăzi, pe glob, peste jumătate din producția editorială este
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
stabilește între realitate, așa cum se află ea constituită, si reconstituirea ei, incluzînd parcă și doză de imaginație mai cu seamă în mijloace. Atît în proza de ficțiune, tradițională, cît și în cea nonfictiune, puterea de invenție se cuvine a fi creatoare prin modul în care depășește realitatea, recreînd-o, reorchestrînd-o. Marc Chagall susținînd a la rîndu-i a cu îndreptățire: "Artă nu poate fi realistă fără un dram de ireal." Iar Lawrence Durrel clamează: "... ăfictiuneaă reală nu e de găsit... Viața în sine
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
Keri-Lynn Wilson, o muziciana permanent preocupată în a-și perfecționă modalitățile de interpretare și de cunoaștere stilistica a unor partituri. Știe să asculte interpreții, ea însăși cântă alături de ei, ceea ce ni se pare un gest de implicare majoră în actul creator muzical. Că de obicei, corul condus de Stelian Olariu impresionează prin profesionalism. Se poate spune că noua producție de Țoșca, cu toate neîmplinirile inerente unui spectacol, rămâne un eveniment care trebuie consemnat. Așteptăm cu mare nerăbdare reprogramarea să în toamnă
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
spirit. De aici, spaima de greșală, groaza de a fi chemat în fața tribunalului alcătuit din propriii colegi și tovarăși, ce anatemizau cu inima cât puricele, la gândul că pot ocupa oricând scaunul vinovăției. Efectul? Supunerea necondiționată la rutină, înăbușirea curajului creator ca îndemn la păcat, asceza inventivității și inițiativei. Erau și ședințe prelungite până dincolo de miezul nopții, când orașul cufundat în somn își făcea auzită prin fereastra deschisă respirația grea, ca o mare în hulă, și în care se descâlceau ițele
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
mutilate, reduse la elementar. Schematismul în funcționarea societății, dar și în comunicarea civică, simplifica relațiile, dar le sărăcea disperant, răcindu-le totodată până la îngheț. Se intronase clișeul, stereotipia, viața se storcea de suculență, culoare, savori. Imobilismul paraliza energia socială, forța creatoare, și anula splendoarea misterioasă a omului. Toate aceste măsuri de „precauție“ ni le-a transmis mentorul sovietic din prima clipă. Unii încercau să-și explice uscata, astringenta mentalitate monahală prin faptul că acel regim trecuse printrun sângeros război civil, prin
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
-și sporească puterea, Serviciile Secrete au supralicitat întotdeauna măsurile de siguranță, extinzând bănuiala dincolo de orice limite, hărțuind oameni cinstiți sau doar neatașați cu entuziasmul dorit. Sub lozinci „protectoare“, au penetrat colectivele de muncă, instituțiile statului și cele obștești, tulburând climatul creator, dând verdicte cu privire la diferite orientări ale breslelor chiar în chestiuni de strictă specialitate, provocând derută, dezorientare, frânând cursul experimentelor, elanul inspirației, fraternitatea rodnică a muncii. Aceste servicii, cărora li s-a acceptat o extensiune și o ingerință nejustificate, atât ca
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
Stan: Constantin și Nicolae. Primul, dispărut, din păcate, în urmă cu trei ani, a publicat două romane excelente, cu puțin înaintea morții: Trăiește și mergi mai departe (2009) și Gde Bucharest (2010), cărți de facturi diferite, ce confirmă o mobilitate creatoare de excepție. Al doilea, Nicolae Stan, a publicat anul trecut un roman de asemenea foarte bun, Ceață pe Tamisa (2013), continuând proiectul Apei negre din 1999. Reeditat și revizuit acum, romanul arată, pe de-o parte, cât de neclară a
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
atât pentru judecățile în sine, rezumate în marile sale sinteze, cât pentru spectacolul ideilor în chiar procesul emergenței și cristalizării lor, al unei minți strălucite și imprevizibile în curs de ebuliție, al unei vaste culturi folosite inteligent și uneori busculate creator, deci pentru pedagogia actului critic. Mai puțin, desigur, pentru morala actului critic, despre care colegii săi aveau încă dinainte de război o părere destul de modestă (Sebastian îl consideră „muncit adesea de copilărești vanități”, iar critica lui e „plină de rezerve mintale
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
caută să impună memoria, trecerea, sânge, lacrimi). de la Marginea Lumii”, poetul George vestigi i le istoriei prin ruinele Folosind o expresie a marelui filolog Baciu își concentrează imaginația prezentului. Folosește verbul la timpul estetician T. Vianu, putem spune că și creatoare într-un miraj de perle, de un prezent al indicativului, o formă vie de poetului domnișan „îi place să azvârle o „dumnezeiesc dresaj” către tainele acțiune, care desemnează faptele în dantelă de forme plăsmuite cu libertate” lumii. Își caută drumul
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
scenă După- amiaza unui faun și Jocuri pe muzică de Debussy... Daphnis et Chloé, partitura lui Ravel, în coregrafia lui Fokin și decorurile lui Bakst... Cântecul privighetoarei (Stravinski, Léonide Massine, Matisse)... „Mercur” (Erik Satie, Massine, Picasso) Nu toate aceste întâlniri creatoare au fost la fel de fructuoase. Chiar și unele dintre succese s-au născut din situații conflictuale. Prokofiev și Balanchine, de exemplu, au avut o serie de dispute în timp ce lucrau la Fiul risipitor (1929), ultima creație a erei Diaghilev pentru care Georges
Miraculoasa lume a lui Serghei Diaghilev by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2547_a_3872]
-
de alta, modul în care a știu să-și adapteze stilul la subiect: clasic grec pentru Daphnis et Chloé sau Narcis; orientalism pentru Șeherezada; Biedermeier pentru Spectrul trandafirului. Se spune că Diaghilev a fost marcat toată viața de neputința sa creatoare. Poate că ar fi fost surprins să afle că, la fel ca și în cazul altor mijlocitori de colaborări artistice, de la Lorenzo de Medici la Ambroise Vollard, paginile care-i sunt dedicate în manuale de istorie a artei sunt mai
Miraculoasa lume a lui Serghei Diaghilev by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2547_a_3872]
-
vrea a fi și un procedeu de anticipare a unor fapte și evoluții cu impact asupra relațiilor interumane, dar mai ales internaționale. Aici, profesorul Maior, caută un punct de legătură între știința relațiilor internaționale și o ecuație generată de puterea creatoare a minții, dar ajutată de date și mecanisme concrete, o formulă aproape algebrică, dar de necontrazis, ca o lege fizică. Ea ar trebui să fie capabilă să depășească limitele gândirii umane, mergând chiar și pe tărâmurile neexplorate ale fantasticului pentru
Teoria și practica puterii by Flaviu Pre () [Corola-journal/Journalistic/2431_a_3756]
-
în intervalul 1958-1966 -, Gellu Naum este contemporan, printr-un discurs complet desprins de locurile comune ale teatrului european, cu toate experimentele dramatice de ultimă oră, de la teatrul absurdului la cel epic. Pe cont propriu și subteran, în splendida sa izolare creatoare (și chiar în timp ce publica volume pe care, după 1965, le va renega), Naum parcurgea traseul inovațiilor din teatrul european, în aspirația acestuia către redefinirea și, într-un final, denunțarea frontierelor genului. Ca și în poezie și proză, și în teatru
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
limbă, fiind înzestrat cu talent poetic la înălțimea creației verbale și muzicale a magnificului Embirikos. Tudor Dinu a știut să aleagă din opera poetică a lui Andreas Embirikos piesele al căror ecou sonor îl recreează pentru cititorul român în originalitatea creatoare a acestei voci unice a poeziei neoelene. Dorim din toată inima ca publicul român să aprecieze la justa valoare acest tur de forță al traducerii poetice și salut printrun elogiu binemeritat pe Tudor Dinu, traducătorul în limba română al lui
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
nici multe argumente de drept comparat. - Dacă s-a optat, totuși, pentru reglementarea expresă a logodnei, care a fost modelul avut în vedere de noul Cod civil? - Întrebarea Dvs cuprinde în sine ideea că în alcătuirea Codului nu există spirit creator, ci mai ales imitare, împrumut, și nu se greșește prea mult. Modelul, deopotrivă ca soluție, formulă - în sensul reglementării exprese - și în privința conținutului l-a constituit, în primul rând, Codul civil din 1939 (supranumit Carol al II-lea) care, deși
Logodna, o reglementare greu acceptată de societate, are efecte juridice importante () [Corola-journal/Journalistic/24459_a_25784]
-
fi pusă sub un moto din gânditorul T.E. Hulme, din care citează cu satisfacție: „omul e în mod esențial rău, el nu poate îndeplini ceva de preț decât prin disciplină - etică sau politică. Astfel, ordinea nu e numai negativă, ci creatoare și dătătoare de libertate. Instituțiile sunt necesare” (p. 300), iar critica însăși este o „activitate instinctivă a minții civilizate”. Câteva din temele dezbătute de T.S. Eliot sunt mereu actuale: condiția creatorului, sensul tradiției și al progresului în artă, relația dintre
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
energiei poetice, iar „Poemul precedă forma, în sensul că forma izvorăște din încercarea cuiva de a spune ceva”, iar „libertățile pe care și le poate permite sunt în vederea ordinii” (p. 66, 67). În mai multe eseuri se declară pentru impersonalitatea creatoare în artă, care nu este indiferență sau lipsă de emotivitate, ci, dimpotrivă, dezbărare de ego-ul mărunt: „o permanentă renunțare la ceea ce este poetul într-un anumit moment, în favoarea a ceva mai de preț. Progresul unui artist este un perpetuu sacrificiu
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
Culturii, la capitolul "Cultură, recreere și religie", cu suma de 1.140.000 de lei, pentru susținerea editării unor publicații culturale, editate de către uniunile de creație. Finanțarea se acordă pe bază de contracte încheiate între Ministerul Culturii și uniunile de creatori beneficiare sau, după caz, pe bază de contracte încheiate între minister și beneficiari. Totodată, proiectul de HG prevede și suplimentarea bugetelor Consiliului Județean Mureș, cu suma de 100.000 de lei, pentru finanțarea editării revistelor culturale Vatra și Lato, cu
În plină criză, Guvernul alocă 1,34 milioane de lei pentru 36 de publicaţii () [Corola-journal/Journalistic/24694_a_26019]
-
asociere, coterie. În schimb, tot mai interesantă e poezia celor care au plecat nu de mult din țară în căutarea unui loc de muncă. S-au găsit într-un mediu străin, deci s-a născut în ei nevoia unei articulări creatoare a propriilor trăiri într-o altă lume, dar în limba polonă, pe care o consideră patria lor. Emigranții noștri au despre ce să scrie, pentru că știu mai multe și simt mai mult, trăiesc sub gheara zilei, într-o realitate nouă
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
ar fi rămas printre cei care au întețit pasiunea europeană pentru Ellada - cum spune Goethe în Iphigenie auf Tauris, cei care au căutat „pământul Greciei cu sufletul”. Povestea vieții sale plină de contraste, tensiuni și greutăți, dar și de vise creatoare va rămâne mereu fascinantă pentru orice european.
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
pot fi descrise în termeni lingvistici - și uneori descrierea nu e chiar lipsită de interes. Lingvistul, minat de fapt de irezistibila plăcere a colecționarului, își justifică mai întotdeauna minuțioasa inventariere de forme noi cu argumentul că acestea ar ilustra posibilitățile creatoare ale limbii; cîteodată, descoperind chiar motivații semantice, textuale, pentru creația lexicala sau pentru devierile sintactice. Ultimul volum, recent apărut, al lui Caius Dobrescu - Deadevă, Pitești, Editura Paralelă 45, 1998 - e din categoria celor care oferă multe subiecte curiozității lingviștilor; cu
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
anume că principele-cărturar nu se lasă prins, în ultimă instanță, în nici un fel de grilă? Modelul este, de fapt, sistemul complex și unificator de referință în ale cărui coordonate - conform Adrianei Babeți - poate fi înțeles și explicat cazul intelectual și creator Cantemir. Acomodînd repere temporale și reprezentări spațiale familiare pentru mentalul colectiv, el configurează o cronotopie. În perspectiva ei, îl înțelegem mult mai clar pe Dimitrie Cantemir că pe un spirit liminal prin excelență, aflat mereu pe frontiera dintre cîte un
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
asta, cazul Cantemir interferează, în cîteva privințe, cu zone litigioase ale istoriei literare, implicînd pe autoarea cărții în cîte un contencios teoretic, cu reveniri periodice în destinul literaturii române. O asemenea chestiune fierbinte ar fi apartenența lui Cantemir la specia creatorilor întemeietori - stăpîniți de euforia noviciatului, cum ar numi-o Eugen Negrici - un ductus cultural fascinant într-o literatura atipica, avînd vocația începutului perpetuu. Tot atît de exploziv teoretic este jocul lui Cantemir - depsitat cu finețe de Adriana Babeți - între dialog
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]