5,038 matches
-
ar putea revărsa și asupra propriei cariere. Trebuia să urmeze planul unei cărți atrăgătoare și interesante fără a-și transforma produsul într-un bestseller. Simțea că explodează dacă nu pune pe hârtie câteva paragrafe sau măcar câteva idei. Își pregăti creionul și urma să înceapă, însă nu putu scrie decât titlul, căci în mintea lui apăreau tot felul de întrebări rostite de vocea gravă a lui Umberto Eco. Nimeni nu ar putea scrie literatură știindu se privit din spate de însuși
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
înceapă, însă nu putu scrie decât titlul, căci în mintea lui apăreau tot felul de întrebări rostite de vocea gravă a lui Umberto Eco. Nimeni nu ar putea scrie literatură știindu se privit din spate de însuși Eco, așa că puse creionul jos și încercă să găsească răspuns la propria întrebare, dacă era în stare să conceapă cartea pentru care se pregătise atâta. Aceasta ar fi trebuit să-l cucerească și pe omul de rând, de genul cititoarei-coafeză, și pe academicianul prea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Ea însă mai avea puterea să vorbească, să găsească explicații și comparații, să analizeze fapte dintr-un trecut pe care el îl considera împlinit. Buzele ei se mișcau ritmic, pe el însă îl atrăgea culoarea lor roșie, perfect conturată cu creionul, peste care se aplicase un strat gros de ruj. Era un roșu intens, menit să capteze privirile, iar el îl simțea pulsându-i în sânge, colorându-i venele și arterele; și-n același timp îl iubea așa cum iubea și privirea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
al organizării mele gândăcești. Mi-am ales cinci băieți Dorinel și Costeluș nu puteau să lipsească și, fără multe explicații, am pornit în acțiune. Puțin înainte de ora cinci după-amiază, am pătruns în apartamentul tatălui meu. Eram înarmați cu mină de creion, diametrul cinci milimetri, pe care o găsisem tot în sertarul meu. O rupsesem în trei bucăți și o cărasem de la universitate până aici, făcând un drum cu niscaiva peripeții asupra cărora totuși nu o să mă opresc. L-am găsit pe
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
tencuită cu fond de ten, după care își umezi arătătorul în gură și cu el începu să facă mici retușuri la capătul sprâncenelor. Acestea erau subțiri și atât de răruțe încât femeia simțea nevoia să le mai accentueze cu ajutorul unui creion. Uneori, dâra acea negricioasă mai depășea firavul arboret pilos și trebuia corectată. Mai ales înspre tâmple. O dată terminată această mică operațiune, își țuguie buzele aproape la fel de groase ca și sprâncenele. Își plimbă limba prin gură, umflându-și astfel când obrajii
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
soi de truism, însă acum, când ne despărțim pentru un timp, nu pot decât să te rog să ai grijă de tine! Cât despre, hm!, călătoria ta despre care m-ai înștiințat prin bilețelul ăla scris cu o mină de creion, poate o să-mi povestești când ne-om revedea. Te las cu bine!" Am trecut pe la facultate cu o stare de liniște sufletească de-a dreptul incredibilă. Nu-mi făceam nicio grijă, deși ar cam fi trebuit. Băși se bucură la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
EU SUNT, DORINELE!" "TE-AI FĂCUT OM?" "AM REDEVENIT OM." A stat un timp în cumpănă, fluturând aprig din antene și agitându-și frenetic mandibulele, dar văzând că toate acestea n-au niciun efect se reîntoarse repede la mina de creion: "MARE, MARE PĂCAT ȘEFU!" S f â r ș i t CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
îmi mărșăluiesc „cai beliți”. În altă ordine de idei, în sfârșit, cartea lui Eliade, “Aspecte ale mitului”. După doi ani de la apariție. Abia acuma am reușit să trec, din 1978, de când am primit-o cadou, de simpla răsfoială. Sublinierile cu creionul îmi arată că am mai zăbovit la anumite paragrafe destul de bine. S-ar putea ca o astfel de carte mai mult decât interesantă, să ți schimbe viața sau să-ți dea senzația că nu te-ai născut degeaba. E fascinantă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cincizeci de lei. Uite, asta-i. Hliboceanu a luat hârtia și a cercetat-o cu atenție. „Aha! Voi sunteți!” - și-a spus în gând și apoi către Costache: Uite-te aici, pe colțul ista. Vezi un a mic scris cu creionul? Îl văd. Numai că n-aș bănui ce înseamnă. Îi simplu, Costache. Aizic mi-o spus că însemnează toți banii de hârtie cu un a mic, care vine de la numele lui. Și de ce însemnează el banii așa? Întâi pentru a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
că îi șeful. Ia să vedem ce ai găsit? - a întrebat Hliboceanu, luând fâșicul de parale întinse de Cotman. Le-a cercetat cu mare băgare de seamă și apoi a vorbit: Cele mai multe din hârtii au acel a mic făcut cu creionul de Aizic... Altele nu au. Asta înseamnă că ei au mai jefuit și pe alții... Ce și-au zis dumnealor când te-au lovit cu baltagul? Gata! Pe aista l-am lăsat mort! De acum înainte știm cine urmează și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cutii de creme anticelulitice, emoliente, demachiante, hidratante, rehidratante, exfoliante, revigorante, care ascund, care pun În valoare, care accentuează, care reduc, care redau, care micșorează, care prelungesc, care tonifică, fonduri de ten, parfumuri, farduri, rujuri, tifoane, tuburi de mascara, loțiuni, poțiuni, creioane dermatografice, vopseluri, alifii, balsamuri, smocuri de vată, bețișoare cu smocuri de vată, tampoane, căpăcele, pensule delicate cu bob trandafiriu În vârf, sau ciclamen, roz, lila, mov, grena, cărămiziu, roșu, fuchsia, purpuriu, somon, indigo, violet, și, În aceleași nuanțe, felurite șervețele
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
des, cu privirea Încețoșată melancolic, și făcea numeroase greșeli de dactilografiere, atunci cînd trebuia să scrie vreo adresă sau vreun nou ordin operativ. Iată Însă că, miercuri la prînz, telefonul sună insistent pe firul scurt, tocmai În timp ce colonelul desena cu creioanele colorate niște săgeți pe o hartă. Pentru situațiile neprevăzute În care se plictisea de hartă, avea alături o revistă de integrame și o carte de Edward Bulwer Lytton, scriitorul său favorit. CÎnd se plictisea și de lectură, visa la casa
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
avea o gîndire clară, Înzestrată cu o logică fără cusur, astfel Încît, În vis, el văzu harta Europei Centrale, străbătută de la Nord-Vest către Sud-Est de fluviul Dunărea. Știa cu precizie ce are de făcut și, pe această hartă, trasa cu creioane colorate diverse linii și săgeți cu semnificație tactică, pentru o viitoare acțiune inteligentă. În aceeași clipă, generalul Smith Își dădea seama că, ontologic vorbind, nu e decît visul maiorului Smith și că visul acela era unul premonitoriu - fără a ști
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din bucătărie. Fată simpatică, Roxy! Drept răzbunare, Îmi descărcase tot sprayul cu spumă de ras pe singurul tablou autentic pe care-l aveam În casă, o guașă de Ilie Boca. Mai tîrziu am descoperit și un scurt mesaj, scris cu creionul dermatograf pe oglinda din baie: FUCK YOURSELF, MĂGARULE! Bazil l-a citit primul, cînd a intrat acolo să urineze - pe urmă, cînd a ieșit, rîdea În gura mare, ostentativ. Ca de fiecare dată, uitase să ridice colacul de la veceu și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
obicei din a urmări gesturi, fizionomii și limbaje. Se posta la o anumită distanță de cel pe care îl avea în vizor, își scotea registrul și începea să noteze ce i se părea mai interesant. Uneori încerca să schițeze cu creionul și una două din trăsăturile mai definitorii ale celui vizat, pentru a-și putea alcătui un portret cît mai complet al respectivului. Cîte un ochi, gura, o sprînceană, urechile, sau conturul nasului îl ajutau de minune cînd ajuns acasă seara
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ca margarina, iar tata mă strânge În brațe. Cutremur. Am patruzeci și șapte de ani și sunt unul din copiii lui Dumnezeu. Nu vreau să mor...,, -Ai o imaginație bogată, nu glumă. Nu văd prin preajmă nici un caiet și nici un creion. Plăcințica a ascultat fascinată cum vocea gravă a lui Antoniu a intonat pur și simplu frazele, le-a dat sens și strălucire actoricească. -De multe ori nu pot să dorm noaptea și, ca să nu fiu asediat de amintiri dureroase, inventez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dormitorului, apoi s-a văzut Încercând să Închidă pisoiașul cu limbuță aspră și roză În colivie cu papagalul,, pe cele două mătuși gemene, cu sprâncene stufoase, care erau invitate În fiecare duminică la masa de prânz, nudul de Pallady, un creion delicat și expresiv, transparent și misterios, straturile de culori ale toamnei care coborâseră ca niște storuri peste oraș, șirul interminabil de autori cu litera A din bibliotecă: Aristotel, Ariosto, Alain, Asimov, Sf. Augustin, Agârbiceanu, Alecsandri, a văzut pernele moi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
bunicii paterni, chiar sub fereastra colonelului de securitate, care-ți era vecin. Primăvara, când au săpat pământul ca să sădească flori le-au găsit Îngropate Într-o cutie de pantofi. Biblia purta pe ultima copertă inițialele tale scrise mărunt cu un creion și ai făcut trei ani de pușcărie Într-o celulă igrasioasă, bătut sistematic de anchetatori. Ai fost eliberat la o amnistiere nesperată, dar n-ai mai putut să revii la facultate. Te-ai făcut legător de cărți. Acum toate s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dacă ar fi fost cu putință, ar fi plutit ca un vultur sătul, imperial, deasupra munților, contopindu-se cu aerul Înălțimilor, cu cerul, cu stelele... Săptămâna trecută, Antoniu și-a cumpărat de lângă metrou, de la o mică papetărie, o gumă, cinci creioane, o ascuțitoare, un pix și două caiete dictando, din cele cu sârmă, și și-a făcut o mică provizie de lapte, brânză, decis să nu mai iasă În oraș până când foamea Îl va purta din nou către gura metroului. Astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a hăpăit-o, Înghițind-o aproape nemestecată, somnolează lângă picioarele lui Antoniu. Pregătit să lupte cu propria memorie și să aducă la suprafața ei frazele lăsate de izbeliște atâta amar de vreme, Antoniu așează pe scândura-birou caietul, ascute unul din creioane, se foiește , mângâie câinele care tresare În somn și-și mișcă urechile clăpăuge, și, Încet, Încet, cu teamă, ca un hoț ce pândește, să adoarmă stăpânul casei, ca să poată fura, Începe să scrie... Sindromul Da Vinci ,,Astăzi, 13 septembrie, redactorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ce-a crescut cu fiecare cuvânt așternut pe hârtie. Închide caietul, și-l pune la adăpost sub maldărul de cârpe de la capul patului Ăpernă improvizatăă, ca În adolescență, când Își ascundea noaptea, efuziunile letriste de ochii vigilenți ai tatălui. Pune creionul pe care l-a ascuțit de câteva ori, Înjumătățindu-l, Într-un borcan de gol și nu desființează ,,masa de lucru,, , o lasă pregătită pentru noi impulsuri scriitoricești, nu Înainte de-a constata că scrisul lui mai are Încă aspectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un pas înapoi și luându-mi din nou mâinile. Cineva bătu la ușa salonului. Ne-am depărtat ca doi îndrăgostiți surprinși și am spus: — Intră! Era Rosemary. Era cochetă, purta o pălărie nouă și avea o umbrelă subțire ca un creion. — Bună, zise ea vioi. Tocmai m-am întors și m-am gândit să trec pe-aici să văd ce mai faceți. Făcu câțiva pași și puse o pungă pe măsuță. V-am adus niște fructe de avocado. Le-am găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
În buzunar să plătesc, nevasta brutarului sau fata măcelarului Își ridica privirea de la ambalajul pe care nota prețul și se uita mai Întâi la mine, apoi la Anton, dându-și seama că suntem Împreună. Cu o privire ștrengărească, Își așeza creionul după ureche și declara că era În regulă - Înainte să scot banii din buzunar. — Ce-a fost asta? Îl Întrebam când ne Întorceam acasă. — E doar pentru doamne, obișnuia să-mi răspundă Anton. Observând cât de iritat sunt, adăuga: — Scuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
această femeie se scaldă În lichidele memoriei dumneavoastră ne poate costa scump. De asemenea, s-ar putea ca acea colegă de la omucideri să vrea să vă interogheze. Ar fi bine să mă contactați imediat ce ați terminat. Și arătă fotografia cu creionul. Dar numai la numărul acesta, domnule Knisch. E numărul direct de la Brigada de Moravuri. Și aranjăm noi o Întâlnire. Wickert se ridică și zâmbi. La fel și eu. Wickert Își luă servieta și se duse spre ușă: mi-am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Mi-a luat ceva timp - mai Întâi i-am găsit umărul, apoi gâtul - apoi am continuat, șoptind În urechea sa complicată: Deși nu-i același lucru. Când mă gândesc că Froehlich stă aplecat peste răspunsurile mele, cu ochelarii lustruiți și creionul ascuțit, am impresia că vrea să lege un nor nedefinit de punctulețe, să deseneze un contur care nu mi se potrivește. Chestionarul ăla Îmi dă impresia de cămașă de forță, să știi. Și, dacă stau să mă gândesc, În problematica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]