KorAP: Find »[drukola/base=crematoriu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...53 >

1,324 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655

trebuie să amintesc că lagărul Auschwitz-Birkenau s-a Întins pe un teritoriu foarte vast. De fapt noi, cei deportați din Ardealul de Nord la Birkenau, am ajuns parte din marele complex Auschwitz, unde au fost amplasate camerele de gazare și crematoriile. Chiar și lagărul Birkenau se Întindea pe un teritoriu vast. Într-o parte a căii ferate au fost lagărele pentru femei, iar pe cealaltă parte - de bărbați. Și aceste lagăre au fost Împărțite pe zone, numerotate de la A la F.

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
sufletul la gură, cu inima bătându-mi atât de puternic, Încât aproape că se auzea de la distanță, să-mi vină rândul, să se termine odată... Cu această ocazie a fost selectat pentru gazare și frățiorul meu. - Știați de selectare, de crematorii, de Mengele, de camerele de gazare? - Firește. Numai până la sosirea În Auschwitz a fost totul Învăluit În mister, pentru ca gazările să decurgă fără probleme. Celor sortiți pentru camerele de gazare li s-a spus că primul lucru după zilele petrecute

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
spus, arătând cu mâna În sus, spre cer: „Vezi, acolo e mama ta!” - „Unde, nu văd nimic”, ziceam. „Cum, nu vezi fumul acela negru și gros care se Înalță spre cer? Acolo e mama ta, În fumul ce iese din crematoriu!”. Nici nu s-a vrut, dar nici nu era posibil să camuflezi adevărul În lagăr. În primăvara-vara anului 1944, camerele de gazare și crematoriile lucrau la Întreaga capacitate, zi și noapte. La fiecare 24 de ore au fost gazați și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
și gros care se Înalță spre cer? Acolo e mama ta, În fumul ce iese din crematoriu!”. Nici nu s-a vrut, dar nici nu era posibil să camuflezi adevărul În lagăr. În primăvara-vara anului 1944, camerele de gazare și crematoriile lucrau la Întreaga capacitate, zi și noapte. La fiecare 24 de ore au fost gazați și arși câte 10.000 de oameni. Era oare posibil să nu simți mirosul puternic și pătrunzător emanat din crematorii? E ușor de Înțeles că

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
1944, camerele de gazare și crematoriile lucrau la Întreaga capacitate, zi și noapte. La fiecare 24 de ore au fost gazați și arși câte 10.000 de oameni. Era oare posibil să nu simți mirosul puternic și pătrunzător emanat din crematorii? E ușor de Înțeles că cei mai mulți au căutat să scape din Birkenau cât de iute s-a putut. Zilnic aproape s-au format comandouri de muncă, la care s-a Îmbulzit lumea... Legat de starea din Birkenau, mai e ceva

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
spus, am rămas multă vreme În Auschwitz, ca să nu mă despart de fratele meu mai mic. Am fost martor la gazarea și exterminarea țiganilor și la revolta (unică În istoria lagărului) a Sonderkommando-ului (detașamentul special care lucra la gazare și crematorii) și la Înăbușirea revoltei și executarea Întregului Kommando. Dar să revin la selecția În urma căreia fratele meu, Împreună cu alte sute de copii, au fost condamnați la moarte. Se pare că Mengele a ales din pur cinism această zi de octombrie

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
fratele meu, Împreună cu alte sute de copii, au fost condamnați la moarte. Se pare că Mengele a ales din pur cinism această zi de octombrie, marea sărbătoare a evreilor, pentru monstruoasa selectare, deoarece În acel moment camerele de gazare și crematoriile au funcționat fără Încetare, ocupate fiind de masivele transporturi la Auschwitz. Afirm acest lucru pentru că cei selecționați nu au fost duși de Îndată, ca de obicei, În camerele de gazare, ci au stat Închiși În niște barăci câteva zile, așteptând

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Bineînțeles că nu e imaginabil, nu-i posibil ca dintre sutele de mii de deținuți nimeni să nu se Îmbolnăvească. Asta nu a Însemnat ca fiecare bolnav, chiar și cu temperatură mare, să fie ars imediat. Pe de o parte, crematoriile au „lucrat” de multe ori la Întreaga capacitate; pe de altă parte, cei neselectați pentru gazare În momentul sosirii au fost, În principiu, cel puțin considerați apți de muncă, muncă de sclav pentru mașina de război a Reichului. Pentru acest

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Erau și copii? - În transportul nostru nu au fost copii. Au fost cei din batalioanele de muncă, deci tineri cu banderolă galbenă și albă, și câțiva bătrâni. Față de Auschwitz, Bergen-Belsen nu a fost un lagăr cu camere de gazare și crematorii. La Bergen-Belsen, deși era un regim de lagăr de concentrare, morții se ardeau pe ruguri. Morți erau destul de mulți. În lagărul unde eram eu, care cuprindea circa 4.000 de oameni, cam 20-30 de oameni mureau zilnic. Nu mureau Împușcați

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
erau mai mulți... și chiar erau neînțelegeri... Deci Bergen-Belsen, deși cu regim de lagăr de concentrare, nu avea local de exterminare gen camere de gazare. Nu a avut acest lucru. La Început morții erau arși pe rug și nu În crematorii. - Dar cum arăta lagărul? - Pentru asta o să vă dau să citiți Bergen-Belsen și o să vă lămuriți - este exact despre tot lagărul. - Pe prietenul acesta al dumneavoastră cum Îl chema? - Îl chema Frischmann, și cu el este o istorie foarte, foarte

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
făceau experimente. ADLER: Ăia au dispărut Într-o singură noapte: dimineața nu mai era nici unul. Au fost arși toți Într-o singură noapte. Nu știu dacă și arși, dar gazați au fost toți. DAVIDOVICI: Da. Din acest lagăr vedeam fumul crematoriului. Transporturile nu au Început cu noi și nu s-au terminat cu noi. Că veneau mereu transporturi. Eu am căpătat o rochie În dungi, lungă până la pământ și se striga după mine: „Tanti, nu știi unde e cutare și cutare

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
ne dădeau, așa, un pic de liber, eram mai puțini, de fiecare dată. Veneau transporturi noi... Și asta a ținut... A fost partea cea mai grea din viață, căci, nu știai ce s-a Întâmplat cu părinții tăi, fumul de la crematoriu ieșea tot timpul, transporturi noi veneau, mai aflam câte ceva de la bărbați, ne aruncau... ADLER: Ce vă aruncau? DAVIDOVICI: Câte o pietricică, un piculeț de pâine, fie o scrisorică de Îmbărbătare... ADLER: Nouă ne veneau de la voi pe coajă de copac

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
40-41... ADLER: Ca și ai mei... DAVIDOVICI: Mi se părea că sunt bătrâni. ADLER: Dă-mi voie să-ți mai pun o Întrebare. Voi erați În lagărul C - undeva pe la mijlocul lagărului, presupun... DAVIDOVICI: Da, da. ADLER: Ți se părea că crematoriile sunt undeva departe sau aproape? DAVIDOVICI: Nu realizam. ADLER: Mie mi se părea că sunt formidabil de departe, În pădurea care se vedea... DAVIDOVICI: Nu realizam. Vedeam fumul ăla gros... ADLER: Știi cât de aproape eram de ei? DAVIDOVICI: Aproape

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
nu era cazul. Ne-au băgat la baie și ne-au dat haine vărgate. Ne-au luat tot, ne-au băgat la baie, adică la duș... - Această baie unde se afla? Într-un lagăr anume? - Separat. Cred că era lângă crematoriu. Nu era În lagărul propriu-zis. De la gară ne-au dus la această baie, lângă unul din crematorii, că erau șase. Și am făcut această dezinfecție, ne-am schimbat hainele și am rămas cu vestimentația de deținuți. Ne dădeau o lenjerie

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
tot, ne-au băgat la baie, adică la duș... - Această baie unde se afla? Într-un lagăr anume? - Separat. Cred că era lângă crematoriu. Nu era În lagărul propriu-zis. De la gară ne-au dus la această baie, lângă unul din crematorii, că erau șase. Și am făcut această dezinfecție, ne-am schimbat hainele și am rămas cu vestimentația de deținuți. Ne dădeau o lenjerie de corp... - Maiou, chiloți? - Nu, cămăși - fiindcă aveau de unde să dea, atâtea au rămas de la noi... Bărbații

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
zile. - Cum se desfășura o zi „normală”? - Făceau apel și cu noi, ne scoteau afară, stăteam, dar nu făceam nimic. Pe noi nu ne duceau la muncă. În acest lagăr a fost cazat și Sonderkommando - erau cei care lucrau la crematorii. Tot dintre deținuți. Niște aleși. Și la un moment dat, În lagărul de muncă apare scarlatina. Comandantul lagărului era un polonez - deținut. Deci apare scarlatina În baracă. Era nenorocire, că eu nu avusesem scarlatină și nu eram imun. Neamțul ne

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
sunt arși. - Până atunci nu știați? - Nu. Și atunci stăteam la Îndoială, dacă nu minte beția din capul lui. Care au fost duși, ca bunicii, nu mai există - și chiar ăștia care sunt duși cu mașina sunt duși direct la crematoriu... Aici am stat 4-5 săptămâni. Atunci am descoperit-o pe mama la lagărul C. Cum am descoperit-o? Am pus pe piatră o bucată de hârtie pe care am scris: „Caut pe cutărică”. Și am primit răspuns că e acolo

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
viața mea. De tifos vorbim altă dată, că la Auschwitz nu a fost treaba asta... Am ajuns, la un moment dat, Înapoi În lagărul D, unde ne-au pus să facem niște munci. După luna august a Început și demontarea crematoriilor... - Ce fel de oameni au fost În lagărul D? Adică pe ce criterii v-au dus acolo? - Știu și eu pe ce criterii? Pe nici un criteriu. Grupul meu a fost dus... Dar totdeauna am avut un noroc. Niciodată nu eram

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
criteriu. Grupul meu a fost dus... Dar totdeauna am avut un noroc. Niciodată nu eram singur, eram Într-o haită, Într-un grup social, și e foarte important pentru că grupul se apără. Când eram În lagărul D a Început demontarea crematoriilor - În septembrie... Tot ai noștri demontau. O să vă spun cum era Încălzirea pe barăci. A Început frigul. Un grup de prieteni ai mei au fost antrenați de doi-trei maturi, cunoscuți la muncă... Eram și eu printre ei. Împingeam niște căruțe

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
nu ieșeam la Împins căruțe. Circulând dintr-un lagăr În altul, ne mai dădeau o apă minerală, o țigară, nu știu ce... Ca un fel de răsplată. Ei făceau rost de o anumită mâncare și eu păzeam. Se lucra și la demontarea crematoriilor... Tot deținuții, cărămidă cu cărămidă. Era Înconjurat cu lemne, din lemne se făcea foc. Și de aia spune Garaudy că a rămas un singur crematoriu, cel mai mic. Cele mari erau demontate de deținuți, ca să nu le mai găsească rușii

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Ei făceau rost de o anumită mâncare și eu păzeam. Se lucra și la demontarea crematoriilor... Tot deținuții, cărămidă cu cărămidă. Era Înconjurat cu lemne, din lemne se făcea foc. Și de aia spune Garaudy că a rămas un singur crematoriu, cel mai mic. Cele mari erau demontate de deținuți, ca să nu le mai găsească rușii. Că nemții se așteptau, cred - din august nu s-au mai făcut selecții. Din moment ce a Început demontarea crematoriilor, nu se făcea decât arderea celor care

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
spune Garaudy că a rămas un singur crematoriu, cel mai mic. Cele mari erau demontate de deținuți, ca să nu le mai găsească rușii. Că nemții se așteptau, cred - din august nu s-au mai făcut selecții. Din moment ce a Început demontarea crematoriilor, nu se făcea decât arderea celor care mureau din diferite motive. După asta am fost dus În lagărul A. - Când? - Prin octombrie. Lagărul A era un fel de lagăr de semi-muncă. Erau niște cehi care au fost lichidați cu tot cu familii

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
să spun câteva lucruri despre acest lagăr, care se deosebește de alte lagăre, unde am fost după evacuare. Ca o concluzie generală, aș vrea să subliniez că Auschwitz-Birkenau se deosebește cu totul de celelalte lagăre. În primul rând, aici erau crematoriile. La Birkenau existau patru crematorii, folosite ca „mașină de tocat” pentru exterminarea transporturilor, a unor oameni veniți din toate colțurile Europei. În afară de România, nu cunosc alte țări europene, Franța, Cehoslovacia, Belgia, Italia, Iugoslavia, poate că au fost excepții, care să

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
acest lagăr, care se deosebește de alte lagăre, unde am fost după evacuare. Ca o concluzie generală, aș vrea să subliniez că Auschwitz-Birkenau se deosebește cu totul de celelalte lagăre. În primul rând, aici erau crematoriile. La Birkenau existau patru crematorii, folosite ca „mașină de tocat” pentru exterminarea transporturilor, a unor oameni veniți din toate colțurile Europei. În afară de România, nu cunosc alte țări europene, Franța, Cehoslovacia, Belgia, Italia, Iugoslavia, poate că au fost excepții, care să nu fi avut reprezentanți În

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
deținuți politici, creștini, polonezi, francezi din Rezistență, chiar și germani, În număr destul de mare și germani... În afară de politici și cei care au fost Împotriva Anschlus-ului, au fost și homosexuali, de drept comun, băgați aici, cu anumite semne negre. Cu patru crematorii, Auschwitzul a fost o fabrică a morții. Bine organizat, cu o concepție foarte modernă de exterminare, care viza În primul rând exterminarea bătrânilor, a copiilor, a celor inapți de muncă și a celor care au rămas În lagăr prin selecții

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]