561 matches
-
cuburi. Din punct de vedere etimologic, termenul "marcasită" provine din limba arabă, respectiv limba maură „marqâshîtha” = „amnar, cremene” denumire care ar fi datorată culorii de bronz a mineralului cu luciu metalic și faptului că prin lovire cu o bucată de cremene sau oțel produce scântei. Marcasita a primit mai multe denumiri, mai demult n-a fost deosebită de pirită. Deja în perioada epocii de piatră, marcasita a fost utilizată asemenea piritei la aprinderea focului. Abia la mijlocul secolului al XIX-lea s-
Marcasită () [Corola-website/Science/307802_a_309131]
-
murit un indian apaș. Cele mai importante locuri unde s-a descoperit obsidian sunt în Europa și Asia (Orientul apropiat): Datorită colțurilor ascuțite, spărturii așchioase și durității, în epoca de piatră obsidianul a fost folosit la confecționarea uneltelor, ca și cremenea, motiv pentru care este supranumit și "aurul negru al epocii de piatră". Locurile unde poate fi găsit în bazinul mediteranean erau cunoscute, roca de aici (identificată de geologi) fiind găsită la distanțe mari. În Asia Mică era folosit ca vase
Obsidian () [Corola-website/Science/307962_a_309291]
-
Aceste false acuzații sunt infirmate de mărturia celor 127 de persoane care au participat la proces." Motivele adevărate al arestării generalului Dumitrache sunt: comportarea eroică a ostașilor Diviziei 2 Munte în Caucaz, fapt pentru care a fost supranumită „Divizia de cremene”, refuzul său de a continua luptele pe teritoriul Ungariei și criticarea unor ordine de luptă date de comandanți din armata sovietică. La 15 august 1946 a fost reabilitat și trecut la comanda Corpului de Munte. La 1 septembrie 1947 a
Ioan Dumitrache () [Corola-website/Science/307420_a_308749]
-
fund). Prelucrarea în șteampuri primitive era cunoscută din timpuri vechi . O roată de moară obișnuită mișca câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărâmițat manual („părăclit”) cu ciocanul era așezat în blocuri de fag întărite cu cremene , puse în dreptul fiecărui pisălog, prevăzut la capătul de jos cu saboți de cremene sau de fier. Șuvoiul de apă, ce era îndeobște abătut dintr-un pârâu apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți, ridica și lăsa în voie
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
moară obișnuită mișca câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărâmițat manual („părăclit”) cu ciocanul era așezat în blocuri de fag întărite cu cremene , puse în dreptul fiecărui pisălog, prevăzut la capătul de jos cu saboți de cremene sau de fier. Șuvoiul de apă, ce era îndeobște abătut dintr-un pârâu apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți, ridica și lăsa în voie pisăloagele să cadă în blocul de fag cu minereu. Măcinatul și spălatul minereului
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
În timpul acelor călătorii a intrat în legătură cu disidenți români din Occident, printre care Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. A rămas în legătură și cu vechii săi prieteni, fugiți, rămași, sau emigrați în vest: Camil Baciu, Noldi Bălănescu, Sergiu Huzum și Mioara Cremene, Gad Calmanovici, Alexandru Mirodan, Gelu Ionescu, pictorul George Tomaziu etc. Tot în acești ani devine un sarcastic critic, deseori exasperat, al abuzurilor regimului comunist și al marasmului de conștiință indus de cultul personalității lui Ceasusecu. În cea mai mare parte
Gheorghe Ursu () [Corola-website/Science/302381_a_303710]
-
observatae". În 1718 savantul a interpretat ca unul dintre primii naturaliști urmele găsite în minele de cărbune din Lyon, ca fosile de pteridofite. Mai departe a recunoscut că amoniții aparțin faunei și nu florei și a scris despre folosirea de cremene prin triburi preistorice. În același an a fost ales membru străin al Royal Society la referința botanistului și medicului irlandez Sir Hans Sloane (n. 16 aprilie 1660 - d. 11 ianuarie 1753) și scurt timp mai târziu a fost numit membru
Antoine de Jussieu () [Corola-website/Science/302386_a_303715]
-
în împrejurimi au fost descoperit 11 vetre de stațiuni umane cu o vechime de până la 14,000 ani, iar una dintre ele, amplasată în peștera „Mersâna” are peste 500000 ani vechime. Pe vetre au fost colectate așchii și unele din cremene datând din perioada târzie a paleozoicului (milen. XL-XII î.Hr.). Arheologii au determinat că peștera „Mersâna” a fost locuită în mezolitic, eneolotic și în epoca bronzului. Primele sate au apărut cu crica 3 mii ani î.e.n. În cele 8 vetre ale
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
determinat că peștera „Mersâna” a fost locuită în mezolitic, eneolotic și în epoca bronzului. Primele sate au apărut cu crica 3 mii ani î.e.n. În cele 8 vetre ale satelor, au fost descoperite urme de case, vase pictate, topoare de cremene și un toporaș de aramă, toate datând din milieniile IV-III î.Hr. La sfârșitul mileniului II î.Hr. au apărut alte două așezări umane, pe locul lor au rămas vase de argilă și alte obiecte casnice din epoca bronzului. În secolele X-VIII
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
operate de bărbați. Uneltele ca de exemplu cuțitele și acele s-au schimbat de-a lungul secolelor. Lamele erau făcute din piatră în neolitic, apoi din cupru, din bronz în timpul Regatului Mijlociu și în final din fier, deși cuțite din cremene, cu muchii mai ascuțite decât cele din fier, continuă să fie folosite din ce în ce mai rar până în timpurile Romane. Acele erau fasonate din lemn, os sau metal. Egiptenii au reușit să facă ochiuri în ace din cupru groase de un milimetru. Foarfecele
Vestimentația Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302843_a_304172]
-
stăpânească o forță a naturii. Acest fapt, precum și schimbările sociale apărute, a avut o importanță majoră. La început, omul primitiv a folosit focul provenit din incendiile de câmpie sau din fulgere, până când a învățat cum să îl aprindă cu ajutorul silexului (cremenea) și cum să îl stăpânească. Primii hominizi au fost vegetarieni și culegeau plante și fructe sau dezgropau rădăcini și tuberculi cu ajutorul unor unelte de săpat. Includerea cărnii în alimentație (în urmă cu 2,6 milioane de ani), odată cu trecerea la
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
prezent. Săpăturile efectuate de arheologul István Kovács au confirmat faptul că teritoriul de azi al orașului Târgu Mureș a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuințe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene și de bronz, mici statuete de pământ datate ca fiind din 2000 î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
soldații de pe latura din dreptul inamicului puteau trage). Dacă însă, din anumite motive, soldații nu puteau deschide focul, careul era extrem de vulnerabil, mai ales pentru cavalerie. A fost cazul la Bătălia de la Fère Champenoise, unde o furtună neașteptată a udat cremenele muschetelor unui regiment din „Tânăra Gardă”. Acești soldați de elită, dispuși în careu nu au putut deschide focul și au fost tăiați în bucăți de cavaleria inamică. Excepția o constituia o singură formație ce aducea împreună mai multe regimente, mai
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]
-
un metru și jumătate și lung de aproape 30 de metri. La început, roțile morilor au fost din lemn, apoi, în anii 1980, din metal. Practic, acestea sunt acționate de forța apei. Lagărul care susține mișcarea de rotație este din cremene albă. În 24 de ore, o moară a măcinat o cantitate de 130 de kilograme de făină. După revoluția din 1989 morile de la Rudăria au fost lăsate în paragină. Acum mai sunt doar 22, dintre care 13 în comună și
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
DJ 762. Stema comunei Avram Iancu se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află bustul de argint al lui Avram Iancu, privind spre stânga, iar în vârful scutului sunt plasate încrucișat o pușcă cu cremene și un fluier, ambele de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. <br> Semnificațiile elementelor însumate:<br> Bustul lui Avram Iancu reprezintă pe Craiul moților, revoluționar la 1848. Arma de foc și fluierul
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene. Ipoteza prezenței hominizilor pe pământul românesc este sprijinită de unele descoperiri de pe Valea Dârjovului, unde s-au găsit de curând unelte de prund și așchii tăioase lucrate din cremene. La Dârjov s-au găsit și câteva toporașe de mână lucrate din bolovani de silex și cuarțit, prin tehnica de cioplire bifacială, caracteristică culturii abbevilliene. La mijlocul mileniului al VII-lea î.Hr. în SE Europei societatea omenească cunoștea profunde transformări. Un
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
a omenirii, paleoliticul superior, a fost reprezentată in Azerbaidjan de descoperirile de obiecte în peșterile Talgar, Damjili, Iatag-eri. Arheologii au găsit aici plăci sub formă de cuțit, precum si unelte pentru șlefuit, pentru găurit, de cioplit, dălți, plăci microlitice confecționate din cremene, bazalt, obsidian si dolomitaă Oamenii din paleoliticul superior (de la 40 până la 12-10 mii ani in urmă) trăiau pe teritoriul Azerbaidjanului in peșteri. Aceștia își construiau locuințele in văi de-a lungul râurilor, in locuri unde se putea vâna. In timpul
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
formate din romburi și triunghiuri incizate în lemn, așezate în cruci sau în linie. Aceste decoruri, ce se regăsesc și la portalul trecerii din pronaos în naos, prin dispunerea lor în formă de cruce amintesc de portalele bisericilor din Calna, Cremenea sau Sălișca datate cert în secolul al XVII-lea, susținând astfel tradiția aducerii din alt loc a acestei biserici. Într-un inventar întocmit la 31 decembrie 1932 biserica era considerată a fi în stare slabă, valoarea ei fiind de 5000
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
din cadrul Combinatului Siderurgic Victoria care ardeau, zi-noapte. Atestat documentar în anul 1387, orașul Călan este situat pe locul unei așezări rurale din Dacia Romană, Ydata pe timpul dacilor, Aquae în timpul ocupației romane. Nenumărate dovezi materiale (fragmente de ceramică arsă, piatră șlefuită, cremene, topoare, brățări din bronz etc.) au fost descoperite în satele Valea Sângeorgiului, Sântamarie de Piatră, Strei Săcel și Strei, atestând prezența omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Urmele găsite în cele două peșteri din dealul Măgura, păstrate
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
centre comerciale. Specialiștii în arhiologie au depistat aici doua statiuni umane apărute cu mai bine de 12.000 ani.în.Hr (Ion Hîncu "Vetrele Strămoșești") pe locurile lor fiind colectate oase de animale, carbune de lemn,așchii și unelte din cremene toate acestea datînd din perioada tîrzie a paleoliticului. Prima atestare documentară a satului Gura Căinarului apare la 20 august 1588, cînd voievodul Moldovei, Petru Șchiopul, îi făcuse danie lui Andrei hatman și pîrcălab de Suceava un rînd de sate din
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
Mijloc, la o distanță de 12 km de Sângerei, 36 km de Bălți și 105 km față de Chișinău. Primele așezări umane, descoperite pe teritoriul satului, datează din mileniile XL - XII î. Hr. Dovezile existenței oamenilor în acea epocă constituie unelte din cremene datând din paleolitic. Alte două localități existente prin anii 6000 - 5000 î. Hr. Pe vetrele acestora s-ua găsit obiecte de trecere de la mezolitic la neolitic. Pe locul altro trei vetre, din anii 5500 - 5000 î. Hr., s-au descoperit diferite obiecte din
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
datând din paleolitic. Alte două localități existente prin anii 6000 - 5000 î. Hr. Pe vetrele acestora s-ua găsit obiecte de trecere de la mezolitic la neolitic. Pe locul altro trei vetre, din anii 5500 - 5000 î. Hr., s-au descoperit diferite obiecte din cremene, vase de argilă din neolitic etc. În anii 3500 - 4000 î. Hr. Pe moșia satului se afla o așezare umană, pe vatra căreia s-au descoperit obiecte casnice, mai ales vase din lut din eneolitic, din epoca pietrei și aramei (mileniile
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
Primele 4 așezări umane au existat pe aceste meleaguri între anii 4500-3000 î.e.n. Localnicii construiau case din nuiele și lut, se ocupau cu prelucrarea pământului, creșterea animalelor și se îndeletniceau cu meșteșugăritul, făceau diverse obiecte de uz casnic din argilă, cremene și oase de animale. Vasele de argilă erau împodobite cu brâie trasate cu vopsea cafenie, roșie sau albă. În epoca bronzului (1400-1300 î.e.n.) au existat ale 2 sate. Pe locul acestora au rămas movile de cenușă, case arse, vase și
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
pe malul stâncos al r. Racovăț, este o peșteră în care mai bine de 40 mii de ani în urmă au locuit strămoșii noștri îndepărtați. Arheologii au efectuat săpături în peșteră și au depistat oase de animale, obiecte confecționate din cremene, cărbune de lemn etc. Unele oase de animale au pe suprafața lor zgârieturi și părți șlefuite, care indică întrebuințarea lor ca unelte de muncă. Aproape de peșteră, tot pe malul Racovăț, a fost depistată o vatră de stațiune umană cu o
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
părți șlefuite, care indică întrebuințarea lor ca unelte de muncă. Aproape de peșteră, tot pe malul Racovăț, a fost depistată o vatră de stațiune umană cu o vechime de peste 12 mii de ani î Hr.. Aici s-au găsit obiecte de cremene, oase de animale tipice pentru epoca paleoliticului târziu. Primul sat locuit de sedentari agricultori și crescători de vite s-a format aici în mileniul III î Hr. Apoi ceva mai târziu s-a format încă unul. Oamenii locuiau în case
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]