565 matches
-
cu diavolul, întins pe scândura patului, cu brațele întinse ca pe lemnul crucii, mulțumind lui Dumnezeu pentru acele puține clipe de fericire cărora numai în întuneric le poți trăi măreția și binefacerea; numai în anumite momente crâncene ale durerilor tale, cremenea nădejdilor sparge vremelnicia cătușelor tiranului și-ți înalță sufletul dincolo de hotarul lumesc, deasupra, spre luminile stelare și veșnice ale cerului. Părintele Nil Dorobanțu a fost un mare monah și faptele sale, file de istorie, rămân ascunse sub oborocul vremurilor păgâne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
mărăcinii câmpului de instrucție? Drept să spun, la început nici eu nu-l aveam la suflet pe flăcăul acesta. Prea te privea nu știu cum când îi făceai o observație. Îți arunca doar o privire care te plesnea ca o țandără de cremene drept în frunte. Încolo, un executant fără cusur. Și ce trăgător! Am să-l țin lângă mine cu orice preț. Și nici nu știu cum să i-o spun. Da’ ce nevoie e să i-o spun? A priceput-o el încă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dar sigur se dărâmă. Și atunci Manolache va veni la tine, și-i dai una din camere. Altminteri, rămâne pe drumuri... Îmi făgăduiești? Pot conta pe tine? Nici nu mai asculta Corul strigîndu-i: "Ieronim, fii tare, fii ca stânca de cremene! Nici o lacrimă. Și vocea, Ieronim, vocea să nu-ți tremure, căci nu se va întîmpla nimic altceva decât ce-ai tot învățat în ultima vreme. Moartea. Moartea și dragostea..." - Pot conta pe tine? întrebă încă o dată Luchian. Ieronim zâmbi și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
bade Costâne? m-a întreabat Stan cel mic, țambalagiul. Uite-te la ei cum se ling pe bot.” Am stat eu și m-am gândit și mi-am adus aminte cum spunea cineva că lupii fug de foc. Amnar și cremene aveam, dar ce să punem pe foc? Până la urmă, tot Stan cel mic mă trage de poală și îmi zice: „Uite colea o grămadă de găteje numai bune pentru foc.” Bune-bune - zic eu - dar cum ajungem la ele, că lighioanele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
găteje. Atunci ni s-o părut că ne-o pus Dumnezeu mâna în cap” povestea țiganul. „Pe cei doi mai mari i-am pus de pază. Eu cu Stan cel mic ne-am apucat să facem focul. Scot eu amnarul, cremenea și iasca...Cel mic o rupt câteva vreascuri și le-o așezat pentru foc. Am dat cu amnarul în cremene cât am dat și până la urmă un colț de iască mai uscat s-o îndurat să scoată un firicel de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mari i-am pus de pază. Eu cu Stan cel mic ne-am apucat să facem focul. Scot eu amnarul, cremenea și iasca...Cel mic o rupt câteva vreascuri și le-o așezat pentru foc. Am dat cu amnarul în cremene cât am dat și până la urmă un colț de iască mai uscat s-o îndurat să scoată un firicel de fum. Stane, suflă tu, băiete, să se aprindă, că mie mi-o înghețat și sufletul din mine. Stan al meu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
însă, aud o trosnitură de mi s-o oprit inima în loc...Na! Aprinde focul cu asta! Mi-o întins unul din flăcăi cobza lui Stănică al meu, făcută zob. Mă durea sufletul, dar am luat-o de la capăt cu amnarul, cremenea și iasca... Stănică plângea mocnit, dar așeza așchiile bucățică cu bucățică între găteje. Am reușit să mai aprind o fărâmă de iască, că nici din aceea nu mai aveam prea multă...Flăcările iscate din așchiile cobzei s-au mistuit repede
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
diavolii iștia.” „Stii că nu ar fi rău să încercăm?” am aprubat eu. „Goguță, ia pune mâna pe vioară și cântă ceva, să vdem ce fac jivinele. Aș fi cântat eu, dar am mâinile înghețate și zdrelite de la amnar și cremene”... Si-o acordat el cu chiu cu vai scripca și o început să zică una așa mai doinită...Să vezi minune! Doamne! Uite asta mi-i sfânta cruce și jur pe ea că spun adevărul!” Si țiganul și-o făcut
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ai, mătușă Stancă?” „Am o rigină de hârleț acolo. Ia-l dacă crezi că îți poate fi de folos...” După miezul nopții, amărâtul o intrat în casă abia bleștind. „N-am găsit nimic și nu mai pot săpa. Pământul îi cremene, iar borțile cotesc în toate părțile...” De fapt ce o fost acolo, Hlibocene? Cine o luat cocoșul? a întrebat Pâcu. Povestea asta îi ca și cea cu dracii din podul matale. Eu cred însă că acele găuri erau ale unor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
țepeni, cu uitătură severă, și femei împietrite în rochiile grele, strânse pe talie. În anumite ceasuri ale zilei, razele pătrundeau prin ferestre ca niște lame de cuțit, ajungând până în cele mai ferite unghere, și atunci armurile luceau scurt, ca o cremene izbită de piatră. Petrache luă găleata cu apă, presără în ea un praf alb care se topi iute, lăsând o spumă verzuie ce mirosea a iarbă crudă. Începu să șteargă dalele, muind, când și când, pămătuful și amestecând spumele, până ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe ciolane cu lopata (Pîcă)"."Prietenul la ultima țigară -/ cu prietenul își va-mpărți chiștocul!". "Sonetele aeriene" includ o "ars sonetica": Catrenul e o pereche de doi gemeni,/ Două catrene asemeni e-un quadruplu,/ E-o nuntă petrarchistă, scrisă-n cremeni; Shakespearian sonetu-i mult mal simplu." Se auto-consiliază, cerând un sunet nou în vechea goarnă: "Condeiul tău nu-l face bisturiu!/ Ci nici nu-l face peană, nici scalpel,/ Când fulgerul n-a zămislit prin el!" Asistăm la o estetizare a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
arhivă:9) o poveste complicată, despre incompetență, birocrație, concurență neloială, risipă etc., care se întinde pe toată perioada interbelică. Principala cauză a tergiversărilor au constituit-o neînțelegerile asupra terenului în care să fie construit: „pe locul vechiului abator”; „la punctul Cremenea”, comuna Letea; unde era „tîrgul de lemne”; „în preajma Bulevardului Carol I și Podul de Fier”; „în strada Fabricilor, lîngă fabrica de pielărie a dr. Perlberger”; la „stînga Școlii Normale de Fete”. De fiecare dată, specialiștii se contrazic și își impută „greșeli
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de lehamite și de exasperare, expresia a continuat să circule pînă spre sfîrșitul deceniului al patrulea, dar însoțită de fiecare dată de una sau de alta din sinonimele ei intrate mai demult în folclor: ,,Țara lui PapurăVodă!’’ și ,,Țara lui Cremene’’. ,,Ei, ce vrei? Țara lui Hübsch, țara lui Papură-Vodă!’’7) Și: ,, Socoteala aiasta (autorul se referea la un caz de cenzură - n. m.) îi foarte bună pentru țara lui Cremene, au a lui Hübsch’’.8) Faptul de a o dubla
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai demult în folclor: ,,Țara lui PapurăVodă!’’ și ,,Țara lui Cremene’’. ,,Ei, ce vrei? Țara lui Hübsch, țara lui Papură-Vodă!’’7) Și: ,, Socoteala aiasta (autorul se referea la un caz de cenzură - n. m.) îi foarte bună pentru țara lui Cremene, au a lui Hübsch’’.8) Faptul de a o dubla arată, totuși, că la anii indicați, ea nu mai era evocatoare decît pentru un număr restrîns de cititori. Renunțînd la titlul ,,Hübsch’’, Bacovia dovedește că a ținut seama de acest
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
așternut pe mâncate și pe băute, veselindu-se împreună ...” împlinirea datoriei față de răposați șterge durerea pricinuită de moartea acestora și este sărbătorită împreună cu semenii scăparea de dușman. PUNGUȚA CU DOI BANI p. 22, r. 7 : „mănânci ca în târgul lui Cremene” ironizarea prin asociere nominală; în târgul lui Cremene abuzul celor puternici era lege; se subliniază cupiditatea și despotismul babei; r. 30 : „boierul o ia, fără păsare” lipsa de conștiință a celor bogați, indiferența la efectele faptelor lor; p. 23, r
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
împreună ...” împlinirea datoriei față de răposați șterge durerea pricinuită de moartea acestora și este sărbătorită împreună cu semenii scăparea de dușman. PUNGUȚA CU DOI BANI p. 22, r. 7 : „mănânci ca în târgul lui Cremene” ironizarea prin asociere nominală; în târgul lui Cremene abuzul celor puternici era lege; se subliniază cupiditatea și despotismul babei; r. 30 : „boierul o ia, fără păsare” lipsa de conștiință a celor bogați, indiferența la efectele faptelor lor; p. 23, r. 18 19 : „ți-oiu da eu ție de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
gnosticilor, platonicienilor cît și neoplatonicienilor. Mitra născut din piatră se poate explica prin nașterea luminii datorată fulgerului din bolta cerească și care în multe mitologii este asemănată la început cu o boltă de piatră sau firmament. Dar și piatra terestră - cremenea - poate genera scîntei și deci lumină, care se înalță către cer. Mitra, prin nașterea sa este le-gat mai mult de Mama Pămîntească și energiile ei creatoare de viață care era cele-brată încă din cea mai adîncă antichitate în peșteri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
hoțul”). O altă „descoperire” socio-sentimentală a anilor ’80 este „mezalianța”. Schema melodramei burgheze - el bogat și ea săracă sau viceversa - este echivalată „socialist” : unul cu studii superioare, celălalt fără ; sau el cărunt, ea sub 30, cum e cazul profesorului universitar Cremene, în amor cu o studentă (Probleme personale). Inginerul Mândrican își îngăduie o relație fluctuantă cu o muncitoare (Destine romantice). Profesorul Ion Cristian nutrește o afecțiune împărtășită pentru o colaboratoare, fapt ce îl expune intriganților (Orgolii). Mama refuză căsătoria fiului ei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se transforme în vuiet. Drept pentru care autocritica Sistemului atinge în Probleme personale cote nemaiîntâlnite. Secvența-„șoc” este vizita tovarășului prim-secretar la fabrica de aparate electrice. După primirea cu flori și lozinci de către conducerea unității, activistul cu nume predestinat, Cremene (nici nu aflăm vreodată cum îl cheamă pe numele mic, până și iubita îi spune Cremene), strică sărbătoarea : însoțit de câțiva muncitori, saltă capacul generatoarelor aflate pe rampă ca fiind gata de livrare și tov. Prim poate să admire golul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
șoc” este vizita tovarășului prim-secretar la fabrica de aparate electrice. După primirea cu flori și lozinci de către conducerea unității, activistul cu nume predestinat, Cremene (nici nu aflăm vreodată cum îl cheamă pe numele mic, până și iubita îi spune Cremene), strică sărbătoarea : însoțit de câțiva muncitori, saltă capacul generatoarelor aflate pe rampă ca fiind gata de livrare și tov. Prim poate să admire golul de sub carcasă. Apoi, sunt răsturnate câteva lăzi mari de expediție care se desfac în bucăți, goale
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
rampă ca fiind gata de livrare și tov. Prim poate să admire golul de sub carcasă. Apoi, sunt răsturnate câteva lăzi mari de expediție care se desfac în bucăți, goale și ele. „Pe cine mințim, Tovarășe Prim ? Și, de ce ?” cuvântează dramatic Cremene. În drum spre fabrică, în mașină, Cremene povestise o întâmplare de la o fermă zootehnică - în așteptarea precedentului prim-secretar, oile fuseseră spălate cu detergentul Alba Lux, ca să fie mai albe, și muriseră toate. La ședință, secretarul de partid al fabricii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tov. Prim poate să admire golul de sub carcasă. Apoi, sunt răsturnate câteva lăzi mari de expediție care se desfac în bucăți, goale și ele. „Pe cine mințim, Tovarășe Prim ? Și, de ce ?” cuvântează dramatic Cremene. În drum spre fabrică, în mașină, Cremene povestise o întâmplare de la o fermă zootehnică - în așteptarea precedentului prim-secretar, oile fuseseră spălate cu detergentul Alba Lux, ca să fie mai albe, și muriseră toate. La ședință, secretarul de partid al fabricii de aparate electrice spusese relaxat „stăm bine
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
revine sistematic, rostită de diverse personaje : „Socialismul nu e țara laptelui și a mierii, dar îți oferă posibilitatea de a le avea” (Tovarășul Prim). „Vă imaginați comunismul ca pe un edificiu de cleștar, cum încercau unii să- l prezinte ?” (tovarășul Cremene). „Imaginea idilică despre lume n-are nici o legătură cu arta adevărată !” (prof. Cremene). „Poate și noi suntem vinovați de imaginea pe care am lăsat- o celor tineri. Am vrut să fim infailibili. Totdeauna cu adevărul de partea noastră. Ei, uite
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mierii, dar îți oferă posibilitatea de a le avea” (Tovarășul Prim). „Vă imaginați comunismul ca pe un edificiu de cleștar, cum încercau unii să- l prezinte ?” (tovarășul Cremene). „Imaginea idilică despre lume n-are nici o legătură cu arta adevărată !” (prof. Cremene). „Poate și noi suntem vinovați de imaginea pe care am lăsat- o celor tineri. Am vrut să fim infailibili. Totdeauna cu adevărul de partea noastră. Ei, uite că în cele din urmă am obosit de atâta perfecțiune. Mai trebuie să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Tovarășului Prim : „Dacă n-ar fi primul- secretar în relațiile noastre de lucru, i-aș lăsa baltă și pe Moina, și pe Terente, cu tot ajutorul lor tovărășesc. Omul ăsta va atrage în activ forțe capabile să- l urmeze”, spune Cremene cu voce din off, privindu-se în oglindă. Apoteoza se produce după o audiență colectivă la Tovarășul Prim a celor care cer casă. În stânga Tovarășului, o duduie simandicoasă, venită cu „pile” să- și schimbe garsoniera într-o vilă. În dreapta, un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]