5,838 matches
-
privind printre ele, în gogoașa alăturată. Doar ei, aici, ar fi putut deveni fluturi. Pe Filozof îl voi „opări”, borangicul e împlinit. Perseverența lui în atingerea unui scop devine, cu timpul, molipsitoare. Chiar dacă la mijloc nu e decât infantilismul unui crescător de iepuri. De-abia acum - gândindu-mă la posibilitatea unui continuator - îmi dau seama cât de mare este deosebirea dintre mine și următorul, în această urbe. Distanța. După Carnaval, Stațiunea va fi liniștită cel puțin o săptămână. Obosită. Nostalgică. Va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
această vale de la boierii Rosetti sau de la Sterian). Ar putea fi și Valea cu pește, dar nu avem cunoștință de iazuri amenajate pe valea micului Pârâu Dobreana. De înțeles este toponimul Dealul Stânii, locul unde se organizau stâni, luncașii fiind crescători de oi. Acolo s-a făcut stână an de an, altfel nu s-ar fi impus denumirea. Ar mai trebui adăugate pe această parte stângă a pârâului Dunavăț, arhicunoscuta Știubiana (vale, pădure și pârâu) care dă spre zarea Tarniței și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
altora că etnia nu este o piedică pentru a dobândi bunuri materiale și spirituale și, implicit, respectul concetățenilor. Adoptarea obiceiurilor, a datinilor, a religiei și limbii române (în perioada interbelică mai erau vorbitori ai limbii igănești), ocupația de agricultor și crescător de animale, căsătoriile mixte, învățarea de meserii și stabilirea în orașe (Bacău), construirea unei școli, toate la un loc fac ca vechile deosebiri și concepții să se manifeste cu mult mai multă reținere, fiind atenuate și îndepărtate de noile realități
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
remarcă printr-o ceramică artistică pictată în culorile negru, alb și roșu care evidențiază „în unele cazuri, elemente zoomorfe și chiar siluete umane”. în perioada de trecere spre perioada bronzului are loc pătrunderea succesiv a populației de stepă, călăreți nomazi, crescători de animale, care distrug vechea civilizație europeană. Acești călăreți războinici sunt purtătorii „culturii Kurganelor”, care, prin amestecă etnică și lingvistică cu vechile populații locale, vor da naștere, în urma procesului de indo-europenizare, familiei de popoare europene: tracii, grecii, celții, romanii, slavii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să capete rezistență și aspect) trebuia să fie dată la piua de sumane. Cu siguranță, au existat pive în Filipeni și Fruntești, din moment ce erau vaduri de mori, poate că, la început, să fi existat și în Lunca. Cei care erau crescători de oi, obțineau și multă lână care putea fi transformată în stofă. S-ar putea ca „stofa” să fi fost dusă în alte părți la piuat, acolo pe unde erau condiții (pâraie cu debit mai mare) ca o piuă să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boance și se usca și, când era cazul, se lua o bucată, se aprindea și se afuma în timpul descântecului. Aici se recunoaște rolul fumigațiilor în tratarea bolii, iar balega de vacă este folosită pentru multe scopuri în societățile tradiționale ale crescătorilor de vite. Altă vindecătoare din satul Lunca a fost Aristița Toader Știrbu - zisă Driță, născută Drăgan, renumită familie de doftori populari. Când și-a spusă ea descântecele însemnate de Olimpia Bădăluță la fel ca și pentru Botușanca, în 22 august
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Fruntești se organiza de Anul Nou, pe lângă Plugușor și Capră, „Mocănașul”, fără să ne spună în ce consta acest „joc” și după care scenariu se organiza. Denumirea ne duce cu gândul la mocani, oameni de la munte și de sub munte, crescători de oi, care străbăteau țara cu turmele lor când plecau în „transhumanță” - de la munte la șes, în luncile și bălțile Siretului, Prutului și Dunării. Cum de a ajunsă „Mocănașul” în Fruntești este mai dificil de aflat, însă poate fi pusă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unor sonete superbe! Un POET! Da, Theodor Răpan este POETUL și, dincolo de vremurile grăbite în care trăim, critica literară va trebui să-i recunoască Opera literară distinctă! Melania CUC Bistrița-Năsăud 10 februarie 2014 Referință Bibliografică: Melania CUC - THEODOR RĂPAN - ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAȚIA SONETULUI / Melania Cuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1138, Anul IV, 11 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Melania Cuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
Astfel, munca depusă de mâini a născut o diferențiere între indivizii aceluiași grup de apartenență. S-a nascut astfel specializarea, respectiv meșteșugul și odată cu ele un soi de clasificare socială corespunzătoare fiecărui tip de meșeteșug. Au apărut vânătorii, pescarii, agricultorii, crescătorii de animale și astfel încet, încet societatea începea să se strecoare în colectivitățile umane. „All the powers în the universe are already ours. It is we who have puț our hands before our eyes and cry that it is dark
MÂNA ŞI MINTEA de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367976_a_369305]
-
părinților săi a moștenit o casă frumoasă, care stă nelocuita mai tot timpul , ea neavând copii și fiind retrasă la mănăstire. Locul e undeva la poalele munților, în Carnia, o zonă pitoreasca cu perspective pentru profesia mea, căci sunt multi crescători de animale, în special căi acolo și o zonă turistică pitoreasca, frecventata de iubitorii sporturilor de iarnă și ai echitației. Mă gândesc serios să o sun azi și să-i vorbesc de faptul că doresc să merg acolo să-mi
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
orășenizat". Aveam o legătură specială cu ei, eram stimată, respectată pentru tot ce făceam atât ca intelectual, cât și ca om, care s-a integrat foarte repede în comunitatea lor. Ocupația principală a acestor oameni cu suflet mare era de crescători de animale, în special oi, li se mai spunea și, brânzarii” de sub munte. Sat de oameni gospodari, însă și pretențiile erau pe măsură. La marginea satului exista o mânăstire de călugărițe, care apoi s-a transformat în mănăstire de călugări
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
salarial și îl cumpărau dintr-o gospodărie țărănească la prețul pieței „libere”(în fapt la preț de speculă) și îl predau statului ca pe un fel de „ofrandă” la prețul stabilit de acesta!!!). Il luai la prețul maximal stabilit de crescător, greu permisibil față de buzunarul modest al cumpărătorului-salariat, îl „ofereai” statului care îl cumpăra la un preț de nimic, de dumping, mult sub valoarea pieței. Plus timpul ocupat cu tranzacția, transportul la piață și chiar la abator, nervii produși de teama
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
Britanică, din anii '40 până în prezent. Pentru calitatea textelor sale, scriitoarea a fost supranumita "Cehov al Canadei rurale". Alice Munro s-a născut în Wingham, un orășel din comitatul Huron, pe malul lacului Huron din provincia Ontario. Tatăl său era crescător de animale, iar mama ei a fost învățătoare. A publicat prima nuvelă în 1950, pe vremea când era studentă la University of Western Ontario, si a lucrat mai întâi că ospătărița și apoi ca bibliotecara. A părăsit universitatea în 1951
CANADIANCA ALICE MUNRO A CASTIGAT PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352400_a_353729]
-
iar temperatura, în general, nu scade sub zero grade decât rar. În schimb plouă săptămâni la rând persistând o vreme mohorâtă cu vânturi care uneori iau aspect de vijelie. În ceea ce privește creșterea animalelor (porcine, ovine, bovine, etc.) există un regim special, crescătorii fiind nevoiți să-și declare ferma. În Italia sunt magazine și măcelării unde găsești în permanență carne proaspătă de miel, vită, iepure, porc și pasăre. Italienii sunt destul de raționali în ceea ce privește carnea și consumă mai mult de vită și pasăre și
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
procesatorilor, cât a supermarketurilor care fac ''legea'' în materie de desfacere a mărfii. Pentru a învăța din experiența altora, Gavrilă TUCHILUȘ s-a deplasat la marile expoziții de la Madison (Wisconsin, SUA) și de la Nedersachsen, Germania. Nemții au sprijinit înființarea Asociației Crescătorilor de Taurine din Moldova, care reunește proprietarii a 150.000 animale. Nu de mult asociația a aderat la Federația Crescătorilor de Taurine din România înființată la Tg. Mureș. Mătcașii speră că vor fi sprijiniți de MADPR ca să poată obține o
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
TUCHILUȘ s-a deplasat la marile expoziții de la Madison (Wisconsin, SUA) și de la Nedersachsen, Germania. Nemții au sprijinit înființarea Asociației Crescătorilor de Taurine din Moldova, care reunește proprietarii a 150.000 animale. Nu de mult asociația a aderat la Federația Crescătorilor de Taurine din România înființată la Tg. Mureș. Mătcașii speră că vor fi sprijiniți de MADPR ca să poată obține o reprezentare și la Bruxelles pentru ca vaca de lapte și carne românească să-și capete toate drepturile ce i se cuvin
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
ajut sunt dispus oricând să-i primesc aici, la Agrimat, să învețe meserie'' 7. Agrimat este una dintre societățile de vârf ale agriculturii românești. O întreagă colecție de medalii de aur, diplome și cupe obținute la IndAgra sau la concursurile crescătorilor de animale din țară și internaționale demonstrează ferm că ferma gălățeană se află pe ''covorul roșu'' al performanței, evident nu fără efort. Loturi semincere, microcipuri, informatizare, calculator de proces, muzică polifonică în grajduri, rase ameliorate genetic și dacă spațiul ar
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
mii de euro. Din difuzoarele aflate în fermă răsună muzica lui Beethoven, muzica având un rol antistres, iar vedetele sunt numite Miss Producție, Pamellla-o văcuță Holstein recordmenă, cu o medie de 70 litri/zi, Don Juan-ul târgurilor expozițiilor și concursurilor crescătorilor de animale, Billy Boy-un taur pur sânge american din rasa Angus, verișor primar cu starurile din spectacolele de rodeo de peste ocean. Agrimat s-a orientat și spre producția de carne în viu. Deja a fost constituit un nucleu de carne
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
realizat în noaptea de Crăciun: Astăzi s-a născut Hristos / Mesia chip luminos / Lăudați și cântați / Și vă bucurați! (“Astăzi s-a născut Hristos”, colind popular). În tradiția populară românească iarna începea odată cu Sânmedru, acel fecior de o rară frumusețe, crescător de animale și stăpân al spiritelor morților. În ajunul sărbătorii de Sfântul Dumitru, la sate se aprindeau focuri mari, numite chiar focurile lui Samedru. Sătenii alegeau un brad verde, simbol al vieții veșnice, care era jertfit nopții pe care o
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
și a scăzut la jumătate producția de puritate pe metru pătrat din acest motiv îngerescul este doar o constantă în lumea pătimașă a oamenilor un numitor comun uitat să-și afle corespondentul în infinirea cărnii hoardele cerului au ajuns preferatele crescătorilor de oameni și iertarea este la ofertă în piețele de leguminoase Referință Bibliografică: vând iertare / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 264, Anul I, 21 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VÂND IERTARE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355741_a_357070]
-
cuvânt moștenit în română porumb, ulterior diminutivat, în spaniolă palomo „porumbel bărbătuș“ și paloma „porumbița“, dar tot pe latinește i se spunea columbus și columba, moștenite în limbi neolatine occidentale: it. colombo și colomba, fr. colombe (cf. și neologismul columbofil „crescător de porumbei“) precum și numele maghiar al păsării galamb (golomb) și slav golonb. Așadar palumbus era sinonim cu columbus. Din egalitatea columbus = palumbus = porumb notată a = b = c rezultă că și a = c, deci columbus = porumb și că it. colombo = rom
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
orășenizat". Aveam o legătură specială cu ei, eram stimată, respectată pentru tot ce făceam atât ca intelectual, cât și ca om, care s-a integrat foarte repede în comunitatea lor. Ocupația principală a acestor oameni cu suflet mare era de crescători de animale, în special oi, li se mai spunea și, brânzarii” de sub munte. Sat de oameni gospodari, însă și pretențiile erau pe măsură. La marginea satului exista o mânăstire de călugărițe, care apoi s-a transformat în mănăstire de călugări
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
de kilometri distanță. Și din nou pe tot parcursul drumului putu să admire oamenii și frumusețea primăverii, mai ales că drumul șerpuia printre sate și peste tot prin curți, oamenii își făceau muncile de primăvară atât de necesare agricultorilor și crescătorilor de animale. Urmărea cu interes caii și vacile ce le vedea prin curți sau pe diferite pășuni, pentru că el era de meserie asistent veterinar și așa își câștigase în trecut existența și tot așa spera pe viitor să se întrețină
REÎNTORS ÎN LIBERTATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352704_a_354033]
-
tot suntem la capitolul social rog să vă gândiți la o nouă meserie. Aceea de gospodină-mamă. La oraș alocația de copii, ridicată la nivel corespunzător, poate fi o soluție. În comunele rurale situația este alta. La sat bărbatul este agricultor, crescător de vite sau culegător de fructe după tipul fermei sale. De cele mai multe ori femeia își ajută bărbatul, dar nu și invers. Femeia, prin firea lucrurilor, are rolul de gospodină. Face mâncare, ține curățenia, aranjează ținuta vestimentară, devine mamă și se
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
târziu din clasele primare), că se minuna de câtă splendoare poate fi în jurul orășelului Câmpulung Muscel. Atunci când întâlnea oameni simpli, îmbrăcați în costume populare, îi asculta cu mare atenție, și memora foarte repede vorbele înțelepte ale acestor truditori ai ogoarelor, crescători de animale și neântrecuți în arta albinăritului, că tare o mai încâtau proverbele, zicătorile, strigatul ciobanilor peste văiule ce trimeteau ecouri prelungi până în vârf de munte, agugulitul feremcător al ciobănițelor, etc. și uite așa, ușurel-ușure... a luat cunoștință de tradițiile
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]