821 matches
-
aducă „cultul frumosului în poezie și proză” Avea formatul: 23x32 cm. Semnau versurile: Traian Chelaru, Mircea Streinul, Teofil Liciu, Aspazia Munte, E. Ar. Zaharia, Ghedeon Coca. Mai colaborau: Neculai Roșca, N. Răpceanu, Gh. Antonovici, George Nemigean, Jean Pahonțu, Victor Margină, Cristofor Vitencu. * Cernăuți Medical, revistă lunară de medicină generală, apare în noiembrie 1934, redacția și administrația în Cernăuți, strada Alexandru cel Bun nr.5 a - director Dr. Tarjan B. Fondator al revistei, Medic General Docent Dr.Gheorghe Pârvulescu. În cuvânt înainte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Virgiliu Ioan Ionașcu, dar de la nr.4/1939 acesta nu mai figurează în calitatea respectivă. * Orizont, revistă condusă de dl. Octav Rusu a ajuns la al 5lea număr de realizări. Semnează domnii: Mircea Străinul, Octav Rusu, Al. Plăeșu, N. Roșca, Cristofor Vitencu, Mircea Grumichievici, Mircea Ropceanu, Victor Săhleanu, N. Tăutu, Radu Graur, Dragoș Vicol etc. Admirăm puterea de muncă a domnului Octav Rusu pe terenul literaturii bucovinene și-i transmitem cele mai sincere urări pentru izbânda idealurilor Orizontului.” (Din Muguri, nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
redactată de Teatrul Național din Cernăuți, iar în Program citim: „Liberi de orice angajament, navem de satisfăcut ambițiuni sau de apărat vreun anumit curent de idei... Ne vom strădui să croim o cale mai netedă culturii românești.” Au mai colaborat: Cristofor Vitencu, Otilia Cazimir, Eugen Liteanu, N. Roșca, Mircea Streinul, Radu Boureanu, G.M. Zamfirescu. * Spectatorul, Cernăuți, 1927, o fericită invenție a Teatrului Național din Cernăuți de a lărgi cadrul obișnuitelor programe ale spectacolelor de dimensiunile unei Reviste de propagandă artistică și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-lea, unde am avut sentimentul că văd Versailles. Constatam amprenta puternică rămasă de la regii din familia Bourbon. Masa de seară am luat-o cu colegul meu la un bistro dintr-o piață centrală de unde în mod simbolic vedeam monumentul lui Cristofor Columb. Am fost uimit de obiceiul locului de a oferi consumatorilor gratuit o carafă de vin. Paul mi-a explicat că obiceiul respectiv avea caracter practic, comercial, îndemnând la sporirea consumului. Am făcut comparație cu Helsinki și Geneva, orașe în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
al preoților în "civilizarea", europenizarea unor populații care s-ar putea să fie mai vechi și poate chiar cu mai multe și mai variate tradiții decât cele aduse, de fapt impuse cu sabia și Biblia de violenții trupeți ai lui Cristofor Columb și Amerigo Vespucci. Capitala actuală a Perului este un oraș cu o istorie de mai puțin de o jumătate de mileniu, ceea ce îl face să pălească în fața cetăților incașe Cuzco și Machu Picchu, dar Lima are avantajul de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
respect, respect față de legile acestuia, pentru că aici sau format, trăiesc și muncesc și se bucură de drepturile omului. De pe băncile școlii au învățat să aibă respect față de celelalte minorități. Nu se poate trece cu vederea atitudinea unor profesori români (Cristofor Mironescu, Eugen Harea, Ion Romaniuc) față de curentele național-extremiste de dezbinare etnică a elevilor. (4) Din punct de vedere profesional, absolvenții liceelor bolgrădene stabiliți în România cuprinde cam toate domeniile: de la oameni de stiință și cultură până la funcționari publici. Astfel: (a
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Traian și Borcilă Cristina. Membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice - ASAS La sfârșitul lunii aprilie 1991 am fost Înștiințat telefonic de prof. dr. ing. V.D. Cotea, membru corespondent al Academiei Române că În cadrul unei Întâlniri cu acad. dr. Cristofor Simionescu și acad. dr. V. MÎrza, constatând că Centrul Universitar Iași este prea puțin reprezentat În Academia Română s-a decis propunerea de noi membri dintre oamenii de știință ieșeni, printre care figuram și eu. Acad. dr. MÎrza va avea o
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
parte din decalogul diplomatic, iar dramul de iubire față de alți semeni de pe acest pământ l-am moștenit de la moșii și strămoșii trăitori "pe-un picior de plai, pe-o gură de rai"! Havana Iași, 2009 2010 Cine ești dumneata, domnule Cristofor Columb, și ce ai făcut în urmă cu 500 de ani? Puțini sunt cei care au generat, de secole, atâtea întrebări fără răspuns, atâtea îndoieli, atâtea teorii, atâtea controverse ca Don Cristobal Colon, "Almirante del Mar Oceano", cel care, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
dublând, practic, suprafața lumii cunoscute, făcând posibile cunoașterea a noi mlădițe ale "trestiei gânditoare" și a noi civilizații, deschizând calea prin cei ce i-au urmat, spre marea luminare: "Pământul e rotund"! Profesia mi-a permis să mă apropii de Cristofor Columb, să încerc să-l înțeleg, să-l "descifrez", pășind pe unde a pășit și el, sau pe unde a visat să pășească. Am avut privilegiul de a fi "de strajă la somnul Patriei", cum frumos definea ci-neva menirea diplomaților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
portret. Însă, la fel ca Meșterul Manole, ce zideam ziua se năruia noaptea, vremea viselor, a coșmarurilor, a îndoielilor. Și apropo de gândurile și îndoielile mele, știați că pe Google sunt circa 7.000.000 de site-uri legate de Cristofor Columb? Am consultat câteva și credeți că toate cele 7.000.000 sunt consacrate lui Columb născut la Genova, realizat în Spania, înmormântat la Sevilla? Aș, de unde! De la Descartes încoace, cu al său "mă îndoiesc, deci cuget", cred că majorita-tea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
dulapuri, având în vedere diferența de fus orar ce nu mă trăgea la somn, am început să răsfoiesc o carte prețioasă adusă ca un talisman în bagajul nu "de la cală", ci în "cel de mână": Jurnalul de bord al lui Cristofor Columb, apărut la editura Artemis cu prilejul aniversării a cinci veacuri de la descoperirea Lumii noi! "Sâmbătă, 27 octombrie 1492: Înain-te de lăsarea nopții zăriră pământ și noap-tea se adăpostiră într-un loc ferit de vânt, sub o mare ploaie... Duminică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de ambii. În sfârșit, în atmosfera de triumf creată de cucerirea, în ianuarie 1492, a ultimului bastion maur din Spania, Granada, și la intervenția unor potentați financiari ai Curții, este primit la Curte și, la 17 aprilie 1492, suveranii și Cristofor Columb semnează "Las Capitulaciones de Santa Fe", un contract ce stabilea clauzele expediției: pă-mânturile descoperite reveneau Coroanei, Columb primea titlul de "Amiral al Marii Ocean", de vicerege și guvernator al teritoriilor descoperite, titluri "pe viață" și transmisibile moștenitorilor, o zecime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
octombrie, Amiralul "puse piciorul pe uscat"! Îmi amintesc de cele spuse de cos-monautul american Armstrong, la coborârea pe lună: "un pas mic pentru mine, dar un pas enorm pentru umanitate"! Cred că remarca poate fi valabilă și pentru "Pa-sul" lui Cristofor Columb pe pământul Cu-bei, care practic avea să deschidă o nouă eră în istoria omenirii. Ce avea să relateze Amiralul suveranilor săi în "Jurnalul" primei călătorii: "această insulă este cea mai frumoasă dintre toate cele văzute de ochi omenești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în totalitate. Intervențiile aveau să fie continuate de fiii săi, Diego și Hernando Colon și de nepotul Luis Colon. Prin sentința dată la Valladolid în 1536, Luis Colon obținea titlurile de amiral, vicerege și guvernator al Indiilor, conferite inițial lui Cristofor Columb cu caracter ereditar, dar suspendate o perioadă, i se crea o senorie cu titlul de "marchiz de Jamaica și duce de Veragua" și o rentă de 10.000 ducați aur! Decesul lui Columb avea să adauge o nouă verigă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
din Santo Domingo, s-a găsit o cutie de plumb cu resturi osuare, ce purta o inscrip-ție ciudată: "Ilustrul bărbat Don Cristobal Colon"! A apărut astfel ipoteza că la Havana și, ulterior la Sevilla, au fost transferate nu rămășițele lui Cristofor Columb, ci ale fratelui și fiului, Diego! Ca atare, cutia de plumb a fost depu-să într-un monument amenajat special în catedrala din Santo Domingo. Fiind convinși de faptul că Amiralul a rămas la ei, autoritățile din Santo Domingo au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ei, autoritățile din Santo Domingo au inițiat, în 1990, proiectul construirii "Farului lui Columb", care să adăpostească rămășițele Amiralului. Farul, în stil gotic, de 9 metri înălțime, ridicat pe o bază de 7/8 metri, adăpostește "monumentul" cu rămășițele lui Cristofor Columb. Construit din 280 de piese de marmoră de Carrara și ornamente de bronz, este flancat de patru lei de bronz și o figură feminină reprezentând Republica Dominicană! A fost inaugurat în octombrie 1992, la aniversarea a 500 de ani de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Amiralului și în 2003 cu cele ale fiului Hernando deshumate la Sevilla. De reținut în acest "carusel științific" faptul că, la 29 iunie 2004, cercetătorul Nito Verdera avea să descopere, la Universitatea Yale, arhiva Dr. Charles W. Goff referitoare la Cristofor Columb, documentele concluzionând că atât resturile de la Santo Domingo, cât și cele de la Sevilla sunt ale lui Cristofor Columb, la 1795, la transferul de la Santo Domingo la Havana scheletul Amiralului fiind practic "divizat"! Ca și cum această "divizare în două" nu ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
faptul că, la 29 iunie 2004, cercetătorul Nito Verdera avea să descopere, la Universitatea Yale, arhiva Dr. Charles W. Goff referitoare la Cristofor Columb, documentele concluzionând că atât resturile de la Santo Domingo, cât și cele de la Sevilla sunt ale lui Cristofor Columb, la 1795, la transferul de la Santo Domingo la Havana scheletul Amiralului fiind practic "divizat"! Ca și cum această "divizare în două" nu ar fi fost de ajuns, aveau să apară susținători ai teoriilor că "moaște" ale Amiralului ar exista și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cu "Romeo și Julieta", Newton a studiat cum cade mărul din pom, Darwin ne-a trimis din Biblie la maimuță, Galilei a fost silit să abjure și Einstein, deși pacifist, ar fi cochetat la un moment dat cu bomba atomică! Cristofor Columb a crezut cu încăpățânare în visurile sale, s-a lansat într-o aventură ce putea să-l coste viața, și-a pus în joc onoarea și averea și ne-a oferit o lume nouă! De aici cele 400.000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
insula în istoria lumii. Și având în vedere renumele Amiralului și marele număr de turiști străini aproape 3 milioane în ultimii ani autoritățile de azi l-au introdus pe Columb în toate circuitele turistice, în afară de frumusețile de poveste ale țării, Cristofor Columb, fiind azi, alături de Hemingway și Che Guevara, un "brand" "made în Cuba"! Havana, capitala Cubei, a apărut la 1515. Pentru colonizarea Insulei, la 1509, a venit aici fiul Amiralului, don Diego, împreună cu Diego Velazquez, primul guvernator al Cubei, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Havana, capitala Cubei, a apărut la 1515. Pentru colonizarea Insulei, la 1509, a venit aici fiul Amiralului, don Diego, împreună cu Diego Velazquez, primul guvernator al Cubei, cel care a botezat noua așezare cu numele de San Cristobal de la Habana, Sfântul Cristofor fiind și azi considerat "patronul Havanei". Numele a fost dat și în amintirea Amiralului? Nu se știe! În Havana Veche, centru istoric inclus de UNESCO, în 1982, în Patrimoniul cultural al umanității, se înalță, impunătoare, catedrala San Cristobal. Operă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Numele a fost dat și în amintirea Amiralului? Nu se știe! În Havana Veche, centru istoric inclus de UNESCO, în 1982, în Patrimoniul cultural al umanității, se înalță, impunătoare, catedrala San Cristobal. Operă a barocului cubanez, închinată se spune lui Cristofor Columb, a fost terminată la 1777. Aici aveau să fie depuse, la 1795, rămășițele Amiralului, aduse din Santo Domingo, sub o lespede cu inscripția "O restos e Imagen del Grande Colon mil siglos durad guardados en la urna" resturile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
patru trepte, flancat de patru lei, se ridică statuia din bronz a lui Columb, înaltă de 2,5 metri. Monumentul are la bază inscripția "Este villa a Cristobal Colon, siendo alcalde municipal D. Hilario Perez Ruz, 1892" acest oraș, lui Cristofor Columb, fiind primar... 1892"! Alți 70 de kilometri aveau să mă poarte de la Colon la Cardenas, pentru a admira "Parque Colon" și statuia lui Columb, datând din 1862, considerată cea mai veche din America Latină. La Holguin, la 700 de kilometri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ciocnit oul la bază și acesta a rămas drept! Quod erat demonstrandum! Cum a descoperit Columb tutunul După ce a pășit pe pământ cubanez, duminică, 28 octombrie 1492, amiralul, așa cum menționează în "Jurnalul" său de bord ("Jurnalul de bord al lui Cristofor Columb", Editura Artemis,1992), se hotărî vineri, 2 noiembrie, "să trimită pe uscat doi spanioli, unul care se chema Rodrigo de Jerez și trăia la Ayamonte și celălalt, un anume Luis de Torres, un evreu convertit, pe vremuri servitor al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
stat cubanez, care "a pus la treabă" pen-tru acest proiect pe cei mai mari specialiști din fabricile de tutun. Comercializarea a început în 1982, având un succes imediat, în 1992, la aniversarea a 500 de ani de la descoperirea Cubei de către Cristofor Columb, fiind lansată "Linea 1492". Marca poartă numele vechi dat de băștinași tutunului. San Cristobal de la Habana, lansată la cea de a 480-a aniversare de la fondarea orașului Havana. Guantanamera, lansată în 2002, poartă numele celebrei compoziții muzicale a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]