757 matches
-
epocă numită „Primăvara croată”), limba literară croată este declarată entitate aparte. Odată cu independența Croației, proclamată în 1991, se accentuează tendința de separare a limbii croate de cea sârbă, prin „purificarea” ei de „sârbisme” și „internaționalisme”, evitarea împrumuturilor, reintroducerea unor cuvinte croate ieșite din uz și crearea de cuvinte noi cu bază slavă. Această secțiune tratează succint principalele aspecte fonologice, fonetice și prozodice ale limbii croate. Limba croată are 32 de foneme, iar scrierea sa este în mare măsură fonemică. Literele și
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
croate de cea sârbă, prin „purificarea” ei de „sârbisme” și „internaționalisme”, evitarea împrumuturilor, reintroducerea unor cuvinte croate ieșite din uz și crearea de cuvinte noi cu bază slavă. Această secțiune tratează succint principalele aspecte fonologice, fonetice și prozodice ale limbii croate. Limba croată are 32 de foneme, iar scrierea sa este în mare măsură fonemică. Literele și fonemele corespund între ele în felul următor: Observații: La unele forme ale unor substantive și adjective se intercalează un "a" între două consoane, dar
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Printre conjuncții sunt și unele care nu se pot accentua, "a" „iar”, "da" „că, să” și "i" „și”, dar și acestea se accentueză înaintea unei pauze: "životinje î, što je važno, ljudi" „animalele și, ceea ce este important, oamenii”. Morfologia limbii croate se distinge de cea a limbii române prin mai multe caracteristici. Din punctul de vedere al tipologiei lingvistice ambele sunt limbi flexionare, dar croata este flexionară în grad mai mare decât româna, cazurile substantivelor, adjectivelor și pronumelor, precum și persoanele verbelor
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
unei pauze: "životinje î, što je važno, ljudi" „animalele și, ceea ce este important, oamenii”. Morfologia limbii croate se distinge de cea a limbii române prin mai multe caracteristici. Din punctul de vedere al tipologiei lingvistice ambele sunt limbi flexionare, dar croata este flexionară în grad mai mare decât româna, cazurile substantivelor, adjectivelor și pronumelor, precum și persoanele verbelor distingându-se mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul: Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în patru clase
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
je" ("On ju je dočekao" „El a așteptat-o”) și după cuvintele care se termină cu silaba "je": "Ne voli limunadu, ali pije ju kad je vruće" „Nu-i place limonada, dar bea când e foarte cald”. Spre deosebire de română, în croată există un singur pronume reflexiv, cel din tabelul de mai sus care începe cu s. Acesta se referă totdeauna la subiectul propoziției, de orice gen, număr și persoană ar fi acesta: "Naškodio si sebi" „Ți-ai dăunat ție însuți”. Are
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
care se pun la genitiv plural: "tròjica dječákă" „trei băiețași”. Fiecare cifră are un nume substantiv feminin: "jedinica", "dvica", "trica", "četvrtica", "petica" etc.: "praviti osmice" „a face opturi” (cu patinele pe gheață). Ca și în celelalte limbi slave, verbele limbii croate se caracterizează și prin categoria aspectului, care exprimă în principal gradul de realizare a acțiunii unui verb. Prezentul propriu-zis este exprimat numai de verbele imperfective, în propoziții independente sau principale. Prezentul verbelor perfective se folosește numai în propoziții subordonate și
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
će bolje" „Când voi fi dormit, va fi mai bine”. Majoritatea verbelor formează perechi perfectiv-imperfectiv cu același sens lexical, de exemplu "pisati-napisati" „a scrie”. Există câteva procedee de formare a verbelor de un aspect din verbe de celălalt aspect: Verbele croate sunt repartizate în șase clase de conjugare regulate, după sunetul final al rădăcinii formei de infinitiv, plus o a șaptea, formată din verbe neregulate. Trei clase cuprind și subclase: prima cuprinde șapte subclase, a III-a - două, a V-a
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cuprinde șapte subclase, a III-a - două, a V-a - patru. Exemplu de verb regulat de conjugarea I, subclasa a II-a, la modurile și timpurile cele mai folosite: Observații: Forme mai puțin folosite: Ca în limba română, și în croată există adverbe primare, precum "sad(a)" „acum” și "tamo" „acolo”, dar majoritatea provin din alte clase gramaticale, în primul rând din adjective: Se mai formează adverbe de la: Pe lângă cele simple (exemplele de mai sus) se mai formează adverbe și prin
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
ca cea cu care se termină prepoziția, cu o consoană de același tip sau cu un grup de consoane: "s njim" „cu el”, dar "sa šalom" „cu o glumă”, "sa mnom" „cu mine”. Particula și modalizatorul sunt considerate în gramaticile croate ca o parte de vorbire aparte. Sunt definite drept cuvinte invariabile care indică atitudinea vorbitorului față de conținutul exprimării. Multora dintre ele în română le corespund adverbe sau locuțiuni adverbiale. Particule interogative Particule intensificatoare: Particule de grad Aceste prticule exprimă gradul
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
foarte”, "vrlo" „foarte”. Exemple în propoziții: "Ona je mnogo veća" „Ea este cu mult mai mare”, "Bio je vrlo malen" „Era foarte mic”. Particule incitative Particule afirmative și negative: Particule prezentative Modalizatori: Această secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii croate în comparație cu cele ale românei, privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în aceasta și câteva propoziții subordonate. Negarea predicatului se face în general cu particula negativă "ne" plasată înaintea sa: "Ja na pitanja ne odgovaram" „Eu la întrebări
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
pe ei!” Sunt și construcții cu predicatul la alte forme: Un alt tip de propoziție imperativă exprimă o urare sau o dorință: Subiectul gramatical este la cazul nominativ dacă este exprimat prin substantiv sau pronume. Dat fiind că în limba croată persoanele se disting foarte bine prin desinențele verbale, nu este necesar ca subiectul să fie exprimat totdeauna printr-un cuvânt aparte; se exprimă prin pronume personal numai când este scos în evidență. Exemple: "Odlazim" „Plec” (subiect inclus), "Slično sam mislio
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cele cu un sens mai larg precedându-le pe cele cu un sens mai restrâns: "Spomenuo bih još neka terminološka rješenja, dijelom preuzeta iz prethodne hrvatske gramatičarske tradicije" „Aș mai aminti încă câteva rezolvări terminologice, preluate parțial din tradiția gramaticală croată anterioară”. Când un adjectiv pronominal și unul propriu-zis determină același cuvânt, primul îl precede pe al doilea: "Pokupit će tvoje bijelo platno" „Va cumpăra pânza ta albă”. Adverbele cu funcția de complement al adjectivului stau înaintea acestuia: "Ljudi su ga
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cu al doilea element constituit dintr-o rădăcină. Exemple: Calcurile din limba croată sunt mai ales traduceri cuvânt cu cuvânt ale unor cuvinte compuse străine, după regulile compunerii în croată. Astfel, un cuvânt ca "pravopis" menționat mai sus este de fapt un calc după cuvântul german "Rechtschreibung" și francezul "orthographe". Alte exemple: "vodopad" (< "voda" „apă” + rădăcina verbului "padati" „a cădea”, după germanul "Wasserfall") „cascadă”; "kolodvor" (< "kolo" „roată” + "dvor" „curte”, cf.
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
se referă la un sens nou dat unui cuvânt deja existent în limbă, pe baza unui sens al unui cuvânt străin (calc semantic). Este cazul cuvântului "miš" „șoarece”, folosit cu sensul „mouse” (de calculator), din engleză. Ca orice limbă, și croata și-a îmbogățit lexicul prin împrumuturi din mai multe limbi. Lexicul limbii croate a fost influențat în primul rând de limbile învecinate, printre care de către limbi romanice, care au exercitat o influență mai mare asupra ei decât asupra altor limbi
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
pe baza unui sens al unui cuvânt străin (calc semantic). Este cazul cuvântului "miš" „șoarece”, folosit cu sensul „mouse” (de calculator), din engleză. Ca orice limbă, și croata și-a îmbogățit lexicul prin împrumuturi din mai multe limbi. Lexicul limbii croate a fost influențat în primul rând de limbile învecinate, printre care de către limbi romanice, care au exercitat o influență mai mare asupra ei decât asupra altor limbi slave de sud. S-au păstrat cuvinte din limba dalmată (astăzi dispărută), de
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
aceasta s-a continuat în epocile ulterioare, cu cuvinte ca "banka" „bancă”, "valuta" „valută”, "novela" „nuvelă”, "kantautor" „cantautor” etc. Și mai multe italianisme există în graiurile locale de pe litoral și insule. Limba germană a influențat-o mai întâi pe cea croată vorbită în partea continentală a țării, numărul cuvintelor de origine germană în limba standard fiind estimat la 2.000. Exemple: "cigla" „cărămidă, țiglă”, "krumpir" „cartof”, "logor" „tabără, lagăr”, "šminka" „machiaj”. Tot în partea continentală a Croației au pătruns și cuvinte
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
a țării, numărul cuvintelor de origine germană în limba standard fiind estimat la 2.000. Exemple: "cigla" „cărămidă, țiglă”, "krumpir" „cartof”, "logor" „tabără, lagăr”, "šminka" „machiaj”. Tot în partea continentală a Croației au pătruns și cuvinte maghiare, dintre care în croata standard, de exemplu: "baršun" „catifea”, "bunda" „blană”, "gumb" „nasture”, "karika" „verigă”, "kočija" „trăsură”. Vecinătatea cu Imperiul Otoman a cauzat intrarea în limbă și a unor cuvinte turcești: "boja" „culoare”, "budala" „prost”, "bunar" „puț”, "čarapa" „ciorap”, "čelik" „oțel”, "džep" „buzunar”, "jastuk
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
În limba croată contemporană, cele mai multe împrumuturi provin din engleză: "film", "gol", "hardver", "marketing", "monitor", "menadžer" „manager”, "tenk" „tanc”, "sendvič" „sandviș”, "šou" „spectacol”, "vikend". Printre împrumuturi se pot distinge categorii după gradul lor de asimilare. Astfel există: În cursul formării limbii croate standard au existat perioade în care împrumuturile intrau mai ușor în limbă și altele în care erau acceptate mai greu, dar în general în standardizarea limbii este predominant purismul anti-împrumuturi. Această tendință se observă încă din secolul al XVII-lea
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
În perioadele de apropiere între standardele croat și sârbesc, înainte și după Primul război mondial, apoi după al Doilea război mondial, sub influența limbii sârbe, al cărui standard era mai permeabil la împrumuturi, acestea au fost mai numeroase și în croată. În perioada Statului Independent Croația (1941-1945), acesta a aplicat o politică radicală de „purificare” a limbii, și astfel de cuvinte au fost înlocuite cu cuvinte croate, dar în Iugoslavia comunistă s-a revenit în croată la cuvintele împrumutate. Exemple de
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cărui standard era mai permeabil la împrumuturi, acestea au fost mai numeroase și în croată. În perioada Statului Independent Croația (1941-1945), acesta a aplicat o politică radicală de „purificare” a limbii, și astfel de cuvinte au fost înlocuite cu cuvinte croate, dar în Iugoslavia comunistă s-a revenit în croată la cuvintele împrumutate. Exemple de astfel de cuvinte: După proclamarea Republicii Croația în 1991, purismul lingvistic s-a reafirmat. Tendința este în primul rând de a înlocui cuvintele folosite în sârbă
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
fost mai numeroase și în croată. În perioada Statului Independent Croația (1941-1945), acesta a aplicat o politică radicală de „purificare” a limbii, și astfel de cuvinte au fost înlocuite cu cuvinte croate, dar în Iugoslavia comunistă s-a revenit în croată la cuvintele împrumutate. Exemple de astfel de cuvinte: După proclamarea Republicii Croația în 1991, purismul lingvistic s-a reafirmat. Tendința este în primul rând de a înlocui cuvintele folosite în sârbă în general, și cele care amintesc de fosta Iugoslavie
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
proclamarea Republicii Croația în 1991, purismul lingvistic s-a reafirmat. Tendința este în primul rând de a înlocui cuvintele folosite în sârbă în general, și cele care amintesc de fosta Iugoslavie în special, printre care multe împrumuturi comune sârbei și croatei, cu cuvinte croate mai vechi, care s-au păstrat în fondul pasiv și care redevin active. De exemplu, dintre cele de mai sus se folosesc din nou "dužnosnik" și "promidžba". Alte exemple: Astfel de împrumuturi nu dispar totuși complet, dar
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
în 1991, purismul lingvistic s-a reafirmat. Tendința este în primul rând de a înlocui cuvintele folosite în sârbă în general, și cele care amintesc de fosta Iugoslavie în special, printre care multe împrumuturi comune sârbei și croatei, cu cuvinte croate mai vechi, care s-au păstrat în fondul pasiv și care redevin active. De exemplu, dintre cele de mai sus se folosesc din nou "dužnosnik" și "promidžba". Alte exemple: Astfel de împrumuturi nu dispar totuși complet, dar uneori sinonimia cu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
și "promidžba". Alte exemple: Astfel de împrumuturi nu dispar totuși complet, dar uneori sinonimia cu corespondentele lor slăbește, diferențiindu-se domeniile în care se folosesc. De exemplu, "armija" se mai folosește pentru armate străine, iar "vojska" mai mult pentru cea croată; "ambasador" tinde să fie folosit pentru ambasadorii străini sau cu sens figurat, iar "veleposlanik" pentru ambasadorii Croației. "Secretarica" apare destul de frecvent în sintagma "telefonska sekretarica" „robot telefonic”, "tajnica" tinzând să fie folosit pentru persoană. În general standardul limbii croate are
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cea croată; "ambasador" tinde să fie folosit pentru ambasadorii străini sau cu sens figurat, iar "veleposlanik" pentru ambasadorii Croației. "Secretarica" apare destul de frecvent în sintagma "telefonska sekretarica" „robot telefonic”, "tajnica" tinzând să fie folosit pentru persoană. În general standardul limbii croate are tendința de a evita împrumuturile, dar utilizatorii „de rând” ai limbii nu se conformează automat standardului. De exemplu, împrumuturile din engleză sunt curente în registrul de limbă familiar, dar mult mai puțin curente în registrul elevat. În locul lor se
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]