951 matches
-
altă parte a bazei materiale este pusă la dispoziție de Centrul de Pedagogie Curativă Simeria în urma unui Protocol de colaborare încheiat, de asemenea, anual. Așadar, baza materială a centrului este constituită din: spații (ateliereă pentru desfășurarea activităților productive de țesătorie, croitorie, caiete, decorațiuni interioare, lumânări; teren pentru activități agricole; acces la o sală polivalentă de 250 de locuri pentru activități în grup, cursuri de perfecționare, simpozioane, întâlniri cu părinții, serbări, festivități etc.; două module familiale dotate cu câte un apartament pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
două paturi, sufragerie, bucătărie, sală de baie, dușuri, toalete; spațiu pentru cabinet de masaj; spațiu pentru cabinet medical; spațiu pentru cabinet de psihoterapie. Serviciile oferite în centru sunt, în principiu, de mai multe categorii: 1. ateliere protejate: atelierele de țesătorie, croitorie, caiete, tâmplărie, lumânări și decorațiuni interioare, agricultură, amenajări exterioare și întreținere. Pe lângă aspectul terapeutic, munca în aceste ateliere, concretizată în produse finite, joacă un rol important în autofinanțarea instituției; 2. Servicii de transport: se asigură zilnic transportul de la domiciliu la
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Materiale folosite: materiale naturale în proporție de 98%, constând în lână, bumbac, in, mohair, angora, vopsite în culori naturale. Produse finite: covoare de lână de diferite dimensiuni, ștergare, șervețele de masă, perne decorative, șaluri, portmoneie, portfarduri, rucsacuri etc. Atelierul de croitorie Scop: dobândirea de către tineri a unei mai bune abilități manuale, dezvoltarea capacității de concentrare, coordonare și autocontrol; dezvoltarea și educarea simțurilor, precum și a gustului estetic; dobândirea abilităților de bază pentru exercitarea meseriei de croitor. Obiective: pregătirea, executarea și finalizarea diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de către tineri a unei mai bune abilități manuale, dezvoltarea capacității de concentrare, coordonare și autocontrol; dezvoltarea și educarea simțurilor, precum și a gustului estetic; dobândirea abilităților de bază pentru exercitarea meseriei de croitor. Obiective: pregătirea, executarea și finalizarea diferitelor lucrări de croitorie de complexitate medie și avansată din diferite materiale, în cea mai mare parte naturale. Număr de tineri integrați în activitate: 4. Materiale folosite: materiale naturale în proporție de 70%, constând în bumbac, in etc. Produse finite: șervețele de masă, fețe
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
din timpul lui Nicolae Mavrocordat. Relația dintre un tipar originar și o serie de ipostaze ulterioare modelează în roman gesticulația existențială, ca și pe cea creatoare - Metopolisul fiind un spațiu propice înfăptuirii artistice, de la spectacolul teatral și orfevrărie la sculptură, croitorie, arhitectură sau literatură. În piatră, în cuvântul scris sau rostit, în lână și în stofă sau în metale prețioase, metopolisienii lucrează harnic, confecționând „falsuri exacte” ale unor prototipuri mai mult sau mai puțin faimoase. Cronica metopolisiană a personajului-autor numit generic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
învățăcei în Transilvania pe care i-a așezat pe la cei mai buni maiștri, în mare parte germani, din Brașov, Cluj, Timișoara și pe aiurea", spune I. Antonovici. Și citează meseriile în care urmau a se iniția fiii bârlădenilor: olărie, tinichigerie, croitorie, pălărierie fină și ordinară, jimlărie, orologerie, frânghierie, postăvărie, cojocărie, tâmplărie și sculptură în lemn, rotărie cu aplicare la prepararea instrumentelor agricole, făurărie, șălărie, îmbrăcarea trăsurilor și a căruțelor, corfărie, lăcătușărie, tapițerie, legătorie de cărți, cizmărie de bărbați și de damă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unui sortiment fiind limitate. Pentru creșterea profitului, pe lângă magazinul alimentar, funcționează și un bar, iar numărul lor este apreciat de localnici ca fiind mai mult decât suficient: „Sunt o mulțime de baruri în sat dar nu este un atelier de croitorie, de cizmărie, fierărie la care să se ducă omul” (femeie, 77 de ani). Pentru comercianții din Hănești, activitatea din comerț este una secundară, care le poate asigura doar suplimentarea veniturilor din agricultură sau din alte surse. Suprafața agricolă totală a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cazul 10 CFR 3 Bibliotecă 1 Electrica (Luduș) 2 Contabil la un abator 1 Maistru la o fermă 1 CFR (acari, manevranți) 3 Fabrica de zahăr - Luduș 2 Fabrica de prelucrări metalice ? Alte posturi de muncă în afara satului: firmă anvelope, croitorii, fabricare poșete, carmangerie, feronerie ? Sursa: interviurile cu săteni și autorități. Singurele activități nonagricole din sat sunt prin urmare reduse: un magazin alimentar, un bar, o firmă de materiale de construcții, un atelier de tâmplărie pentru persoană fizică, fosta AGROCOOP (include
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
devină sat european este necesar: „Să se asfalteze drumurile și șoselele, să se facă asociații agricole ca să se muncească corect pământul” (femeie, 38 de ani); „Să se creeze locuri de muncă, ar fi bine să se facă un atelier de croitorie, așa cum a promis primarul, să se facă un cabinet medical veterinar, să se facă un spital” (bărbat, 68 de ani). Un alt locuitor al Tomșaniului consideră că unul dintre motivele pentru care satul nu este unul european este faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Soțul lui Netuța, ca ofițer de securitate, a fost brutal și s-a lăudat cu barbariile pe care le-a aplicat deținuților, despre care nu cunoștea nimic. După moartea lui Stalin a fost dat afară din securitate, a revenit la croitorie, dar ceva se schimbase în mentalitatea lui. A devenit alcoolic, iar când se îmbăta făcea scandal. A început să se poarte rău cu soția și cu cei doi băieți, copiii lui. Era stabilit în Brăila. Sora noastră a dat alarma
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se îmbăta făcea scandal. A început să se poarte rău cu soția și cu cei doi băieți, copiii lui. Era stabilit în Brăila. Sora noastră a dat alarma la părinți. Situația s-a agravat pentru că a fost dat afară din croitoria colectivă. Rămas fără condiții de trai, sora a adus copiii la mămica, la Râmnicelu și a intrat în fabrica de confecții pe post de croitoreasă. Tata a alegat ca o fiară să-și apere fiica. S-a ajuns la divorț
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
respectarea normelor didactice și pedagogice, respectiv a principiilor didactice, în relațiile maistru/profesor, pe parcursul întregii perioade de instruire de atelier. - Atelierele-școală sunt necesare și pentru „Educația tehnologică“ de la gimnaziu și de la școlile de ucenici, cu profil de mecanică, prelucrarea lemnului, croitorie, țesătorie etc. Acestea găsesc condiții de organizare și în cadrul oricărei școli. g. Ferma-scoală este un mijloc de învățământ obligatoriu pentru unitățile de învățământ agricol, care asigură profesionalizarea elevilor în meserii/specializări referitoare la cultivarea plantelor sau creșterea animalelor. Necesitatea fermei-școală
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
casă, reparând uneltele agricole, împletind coșuri din lozie, construind garduri din nuielele aduse de la pădure sau de la luncă. Unii dintre ei, înzestrați cu talent și inteligență, practicau și alte meserii și meșteșuguri, cum ar fi lemnăria, dogăria, rotăria, fierăria, cizmăria, croitoria, împletirea coșurilor ș.a. Aceste preocupări le-au slujit atât lor, cât și comunității sătești din care făceau parte. Produsele lor aveau mai mult un caracter practic și mai puțin artistic, fiind utilizate în gospodărie. Deocamdată nu avem știri despre practicarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
activitate al Cooperativei consta în: - schimbul de produse între sate și orașe; aprovizionarea familiilor de la sate cu mărfuri alimentare și nealimentare; - achiziționarea surplusului de produse agroalimentare (păsări, iepuri, ouă, fasole, nuci, semințe de dovleac, etc.); - prestări servicii către populație: industriale - croitorie, tricotaje, atelier lăcătușărie, sifonarii și gogoșerii; neindustriale - frizerie și coafură, transport hipo, închirieri de veselă pentru diferite evenimente, băi publice etc. Conducerea Cooperativei de Consum de-a lungul timpului: 1) Președinți: Ioan Duhan - Tarnița; Vasile Bucșa - Tarnița; Vasile Ene - Dealu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vasile Chirilă, Ana Maxim, Violeta Topliceanu, Rodica Obreja, Elena Topliceanu. În anul 1997, s-a unificat cu magazinul, rămânând gestionar Gabriela Scântei. 3) DEALU PERJULUI: - magazin mixt: Ionel Dimofte, Erjebet Dimofte, Dumitru Paraschiv, Mariana Perju, Ionel Cosor. 4) PRESTĂRI SERVICII: - croitorie: Elena Secară; - cizmărie: Gh. Rusu; - tâmplărie: Jenică Vraciu; - tinichigerie: Gh. Maxim și I. Maxim; - teracotist sobe: Elisei. Cooperativa a cunoscut mai multe fuzionări: în anul 1968, la Cooperativa de Consum Vultureni, în 1969 revine la Oncești, în 1971 la Cooperativa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ică: nepoțel - nepoțică vițel - vițică purcel - purcică Observații: • Între substantivele feminine derivate prin sufixul -easă, unele prezintă o modificare semantică și în sfera sensului lexical; croitoreasă înseamnă femininul substantivului masculin croitor, cu păstrarea nucleului semantic lexical: ‘ființă umană care face croitorie’. Ofițereasă, în schimb, cel puțin până de curând, însemna „soție de ofițer”. În stadiul actual al limbii române poate avea două sensuri: (1), ființă de sex feminin cu un anumit grad într-o unitate militară’ (deci, corespondentul feminin al masculinului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înființînd cuptoare de pîine, sere de flori (care au devenit principala sursă de aprovizionare a Capitalei), grădini de zarzavat, ateliere de tipografie (pînă în 1929, la Văcărești se tipăreau deseori acte, rapoarte și cărți oficiale), ateliere de olărit/ceramică, încălțăminte, croitorie, covoare, lemnărie, fierărie, cartonaj, rotărie, frîngherie, curelărie, postăvărie, tăbăcărie, dogărie etc. Producțiile deținuților erau scose la vînzare pe piața liberă, deținuții primind o treime din banii rezultați din vînzări, iar administrația închisorii restul de două treimi. O parte însemnată din
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
trag la mașină”, încă de mică. Mașina de cusut este acum la mine, în bună stare și am lucrat foarte mult la ea, pentru mine și pentru fata mea când era mică. De fapt am și făcut un curs de croitorie la maturitate care m-a ajutat mult în acest sens. Atunci profesoara, o tână absolventă de Industrie Ușoară, mi-a spus că mașina Dacia pe care o aveam îmi scoate banii din casă iar mașina Singer îmi bagă bani, dacă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
unde lucrau 90 % dintre deținuții din Periprava și unde erau cele mai grele munci din agricultură. Despre munca de aici Anastase Bârzescu spune” De câte ori munceam la cultura mare, trăiam clipele de iad de la Noua-Culme și Aiud”; 4) Atelierele de cizmărie, croitorie, fierărie, tâmplărie, tapițerie, uzina electrică, grajdurile etc. ; 5 ) Recoltarea stufului în timpul iernii, activitate descrisă de nenumărați deținuți de la Periprava, ca fiind una de exterminare. Munca aici se efectua “zi-lumină”, denumire dată de Ceaușescu în timpul campaniei de colectivizare forțată din Dobrogea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
din roșul infinit.” Născută pe data de 8 martie 1970 în localitatea Caracal, județul Olt. Studii: Universitatea București, Facultatea de Geografie, promoția 1996. Debut artistic - 2009 Nijancovschi Sanda 1921 Pictor Născută în anul 1921 în București. Studii: Școala de maiștri - croitorie Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 62, 65, 125; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. „Sanda Nijancovschi, de pildă, dispune de o siguranță
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și diversificarea unor activități industriale, construcții și prestări de servicii, care au permis folosirea resurselor locale. Astfel, la nivelul anului 1974 era consemnată în C.A.P. Șipote existența a 5 ateliere de fierărie, 5 ateliere de tâmplărie, 1 atelier de croitorie și cojocărie, 3 cazane de fabricat țuică, 1 circular și un gater, ce satisfăceau cerințele de producție ale cooperativei, ale altor unități din comună și a nevoilor populației De asemenea, exista și o brutărie, cu o producție de 2,5
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
comunei este în proces de diversificare. Există posibilități de prelucrare a produselor culturilor prin morărit și panificație, precum si câteva unități prestatoare de servicii. Meșteșugurile și artizanatul sunt relativ bine reprezentate în comună existând unități prestatoare de servicii pentru cojocărie, tăbăcărie,croitorie, precum și alte meșteșuguri din diverse domenii. Deși comuna Șipote nu beneficiază de o importanță economică reprezentativă, există posibilități de evoluție pozitivă în viitor. IV.3. Nivelul de dotare social-economică Comuna Șipote este o așezare destul de modestă în servicii și instituții
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
toți au copii, așa că familia Stănescu formează, cu toate ramificațiile ei, un clan puternic, răspândit peste tot. Unii se stabilesc în Franța și în Canada. Nicolae, mezinul, urmează o școală de comerț și mai târziu va ține un atelier de croitorie în centrul orașului Ploiești. În 1950 atelierul este naționalizat și proprietarul trebuie să își găsească alte rosturi. Este funcționar mărunt la diverse întreprinderi din Ploiești. La 10 noiembrie 1931 se căsătorise cu Tatiana Cereaciukina, născută la Voronej (Rusia), fiica Mariei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
mintală ușoară) În cadrul claselor de ucenici, profilul alimentație publică patiserie; În 1997 integrarea școlar-profesională a unui grup de 28 de absolvenți ai claselor a VIII-a școală specială, În grup sau individual, fete și băieți În cadrul meseriilor de: cocător patiser, croitorie, cizmărie, mecanic-vulcanizator; În 1998 extinderea acestui proces incluzând 43 de elevi 2 clase omogene și 19 integrări individuale; În 1999 au fost integrați un număr de 40 de absolvenți (pentru meseriile de: cocătorpatiser, cizmar,mecanic-vulcanizator, croitor, tinichigiu auto). În perioada
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Coca Marlena Vasiliu, Sorin Gabriel Dănilă, Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2155]
-
dumneavoastră a fost refugiat din Basarabia. S. Ț.: Nu. El originar era din România dar a fost în Basarabia, la Leova. Acolo a cumpărat o casă, 15 ha de pământ, 1 ha de vie nobilă, a avut un atelier de croitorie cu trei lucrători și vreo opt ucenici. Tata a fost croitor și a muncit enorm. La zece seara se stingea lumina iar la două dimineața se reaprindea. A fost croitor bun și a avut clientelă bună, simpatizat și iubit de
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]