1,182 matches
-
știi. Tudorel: Plictisul? Accedia? Angheluță: Ați pus întotdeauna preț pe cantitate, ați lucrat cu toptanul, cu lopata, cu tona, cu miliardele. Mereu în căutare de numere, ați răscolit pământul, ați inventat nivelul de trai... Că-ți vine să te și crucești, nu alta. Până și la țară, Tudorele frate, pleacă lumea la muncă în Italia, să facă bani de satelit cu canalul Playboy. Ați adus lumea de vă ling tălpile norod cu norod, că v-ați scârbit până și voi. Tudorel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
slavă și bucurie a biruinței. Acela mai horcăi o vreme, apoi dădu ochii peste cap și se liniști. Chiar în clipa aceea controlorul deschise ușa compartimentului, cu un entuziasm pițigăiat: „Biletele la control!“ Popa Băncilă, urcat pe banchetă, făcea întruna cruci și mătăni, aproape țopăind într-un înfocat joc după psalmodiata bucurie a crucii biruitoare. Acela, cu ochii larg deschiși, cu gura căscată, părea că-l ascultă bucuros nevoie mare. Mâine, cu concluzile Iachimovici nu venise. A doua zi a simpozionului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ochii ei asupra lumii și asupra ei din ochii altora. Îi vom păstra veșnic amintirea ei. ...Dumnezeu s-o odihnească în pace, s-o primească și s-o ierte ! cuvântară preoții într-un glas. Mulțimea de oameni făcu semnul Sf. Cruci cu spaimă în ochi, cerând parcă îndurarea Cerului. Iorgu se uita cu spaimă în groapa care se căsca adâncă și neagră, cu pereții drepti... înfricoșător de drepți. Nu se putea deprinde cu gândul că Vasilica va fi depusă acolo pentru
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Împlinit 68 de ani. Ultimele vorbe, pe care le-a putut articula au fost „Dumnezeul meu mare și bun, tare mă doare inima!”, cuvinte care-i tulbură liniștea și somnul nevestei sale dragi. Și-a purtat discret, demn și bărbătește crucea prea grea, ca un martir creștin. Prin 1970, pare-mi-se, l-am văzut pe Ică „fără frică” (așa-i mai spuneam În Închisoare). Eu mă aflam pe scara unui tramvai burdușit de călători, care circula cu viteză mare, neoprindu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
decembrie i-a surprins pe drum: veneau, cu autocamioanele Încărcate, aducând la unitate o moară pentru măcinat grâu. Au ajuns În Lohan spre ziuă. Au tras mașinile acasă la Cristian, că avea curte mai Încăpătoare. La lumina zilei, s-au crucit, de ce vedeau că se petrecuse În sat. L-au căutat pe bătrân. L-au găsit. Acasă. Ce vreți să știți? - i-a Întrebat, el, liniștit. Tot ce se poate ști. Se poate ști, lea explicat, apoi, pe Îndelete, următoarele: comunismul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
chiar aici, sub ochii noștri. Și, tot așa, la infinit. Până când, În cele din urmă, părintele unui elev, Porumbaș Simbrian, un proaspăt mare latifundiar, a venit cu o idee: să organizeze un referendum. De ce nu, la o adică? Ce vă cruciți, așa, n-ați mai auzit, poate,de acest cuvânt? Ba, am auzit, dar, nu pe o asemenea temă. Și, de ce nu, la o adică, pe o asemenea temă, nu s-a lăsat, el, bătut. Uite. Eu mă ocup de organizare
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Nu cumva să ajungă la urechea conducătorilor epocii de aur, precum, că, aici, la Mileanca, vaca Ileana căpătase o popularitate cu mult mai mare decât vaca lui bădița Nicolae Ceaușescu, de la cece. Un om normal, cu mintea-ntreagă, s-ar cruci, de o asemeneaa atitudine și măsură; Însă, pentru acele vremuri, când nimeni nu-ndrăznea, măcar, să ridice capul, ori, glasul, Împotriva a așaceva... Aș! Nepotul lui moș Costică, Însă, pe care, nu demult, l-am Întâlnit, la Mileanca, pe funcția
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
supravegheați la început de argat, se dedaseră binișor la acest sport și colindau singuri moșia. Însă Otiliei îi venise alt gust: să se urce chiar pe calul lui Felix. Calul, masiv, suportă fără obiecție îndoita greutate, și astfel oamenii văzură, crucindu-se, noua arătare, un cal purtând în spinare un bărbat și o fată, care stătea în față, lângă coamă, băiețește, cu fluierele picioarelor scăpate de sub rochie. Otilia găsea că acesta e sportul cel mai chic. - Simt nevoia, îi mărturisi într-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aia, bogheano? întrebă popa Țuică, ale căruicunoștințe farmaceutice erau foarte reduse. - Îți dă de la farmacie; e ca o bucată de zahăr, care se evaporează dacă n-o ții într-o pungă cu boabe de piper. - Ptiu, bată-l gheena! se cruci popa Țuică.Părintele arătă o supărare cu totul formală, după obicei. - Doamne, cuvioase, nu mai pomeni de cele rele, tocmaiacum la praznicul unui răposat. Apoi părintele crezu de datoria lui să se ocupe și de Otilia, adresîndu-se însă din respect
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
coate. Însă în poale gătită c-un rând de ciucuri roșii babani, de mătase, dublați în colțurile pulpanelor cu doi zurgălăi. Mergea ziua cu ei Bruță prin tramvaie, se uita lumea după el, de parcă și-ar fi sunat pintenii. Se cruceau călătorii. Îi mai și pasau, fascinați, câte un ban. D-aia i se și spunea lui Bruță "Împăratul" sau "Fulgerul Negru". Când îl însoțea, deșiratului i se zicea, prin consecință, "Fulgerul Alb". Luîndu-se după tovarășul în raglan putrezit, Bruță își
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ton de flecăreală, cam nelalocul lui chiar pentru cineva care nu putrezise, dar care dormea atât de profund. Dar spectrul nu-i mai acordă atenție. 155 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Spune, bă, unde ți-ai lăsat pantalonii? Mormăie, crucea mă-tii, unde ți-ai lăsat, tu, pantalonii? Fiindcă, fără pantaloni, la mine în casă eu nu pot să te târâi. Se gândește, adică, să-l invite până la dânsul acasă. Reușește să-și îndeplinească dorința, după ce, în prealabil, îi procură
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Când sănătatea și norocul se lasă asupra noastră, peste gânduri se așază o spuză și mintea se retrage. Nefericirea e cel mai puternic stimulent al spiritului. Dacă inima ar fi redusă la esența ei ideală, adică la Răstignire, ar răsări cruci pe meleagurile ei, de care s-ar spânzura nădejdile - cu tot farmecul zadarnic al nebuniei lor. Luciditatea: o toamnă a instinctelor. Nu mi-e frică de suferințe, cât de resemnarea ce le-ar urma. De-aș putea suferi veșnic, fără
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
plec!... Voi să văd unde veți ajunge cu donațiunea d-voastre. - Ce cai, zise portarul privindu-l din creștet până în tălpi. Trăsura și caii nu-ți sânt aici, d-le marchiz... ieri ai plecat cu ei la țară... Marchizul se cruci... - Eu? eu am plecat la țară... - Da, da, da! D-ta, cine altul... - Bine, frate... eu am visat... - Ai visat realitatea, marchize... - Aduceți-mi trăsura de poștă... voi să mă duc... în urmă cineva o fi luat în posesie și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o colecțiune de timbre și tresare iarba ținutului se desface În lumină feriga vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri cîmpul e tăiat de linii ca palmele [...] mestecenii fac mătănii În sîn se crucesc fulgere spintecă Întunericul ca un pîntec dăruie lumini zările ca reclamele marilor bijutieri. Că a vedea Înseamnă În același timp a focaliza infinita varietate a lumii obiectelor, sub incidența tensiunilor eului, ne-o spune și un reprezentativ fragment din secvența
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mari plecați în jos. Smad și îngălbenit la față, părul capului lung și negru acoperea umerii și cădea pe spate. Căutătura era tristă și adâncă ca și când ar fi fost cuprins de o stranie gândire... Coroana lui avea deasupra, în mijloc, crucea toată de aur, împodobită cu cinci pietre nestimate. Sub crucea coroanei urmau Duhul sfânt, apoi Dumnezeu tatăl, cu dreapta binecuvântând, cu stânga țiind globul pământului, pe cercul de margine al coroanei un rând de pietre scumpe de jur împrejur. Îmbrăcat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
titlul în Revista critică și în no iembrie 1918, în Cartea vremii, suprimând subtitlul. Dr. A. Ștefănescu (1915‐1916), Alexandru Ștefanopol (1918 - 1919).” (Din I. Hangiu. Dicționarul presei literare rom ânești 1790‐ 1990. Ed. Fundației Culturale române, București 1996). * Crucea Crucea, prima revistă populară, religioasă, culturală și științifică din orașul Bârlad și județul Tutova, odată pe lună la 1 aprilie 1906, doar trei numere (24x16 cm.). Din Gazeta Fălciului care apărea la Huși în 1906 aflăm de la rubrica „Bibliografie” că revista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
multe chestii sucite se mai întâmplă în ziua de azi. Și culmea este, că toate îți sunt aduse la cunoștință în mod expeditiv, puse pa tavă, asezonate cu frunze verzi de noutate absolută și tu nu mai prididești să te crucești, cum până și produsele noastre, care le știm chiar dinainte de a învăța cum se numesc, au luat-o razna și au devenit aproape niște otrăvuri. Păi spune și dumneata vecine, ce să mai crezi când citești zilnic în presă, că
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
direcția în care doreau să-și manifeste recunoștința. Click.ro ne povestește cazul unui tip din Birmingham, care ziua lucrează ca bancher, iar noaptea își pune mască de Zorro și pleacă la vânătoare de infractori. Ha-ha-ha ce englez diliu, se crucește românul, perfect conștient că numai unui englez i se putea întâmpla o asemenea nenorocire. Să ia exemplu de la noi, unde e mai interesant și mult mai bănos, fiindcă e invers, adică vorba lui Fernando de la Caransebeș, mult mai mișto: cine
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
am sesizat că de câte ori am trecut pe lângă o biserică și-a făcut cruce. Acest lucru mi-a reactivat o observație mai veche: nu am vizitat încă nici o țară în care oamenii să își facă într-o măsură atât de mare cruci atunci când întâlnesc o biserică. În fine, o vacanță în Malta mi-a atras atenția asupra prezenței în absolut toate mijloacele de transport (autobuze, bărci etc.) a cel puțin unei icoane sau crucifix. Am realizat apoi că și în România aproape
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
data asta și pentru prima oară în istoria lor, ungurii erau majoritari în propria lor țară. Iar statul ungar era, pentru prima oară, un stat național! Dar credeți că ei au fost bucuroși! Aș, de unde? Uită-te române și te crucește, ce să vezi, comunitatea internațională le-a făcut ungurilor acest dar, iar ei, maghiarii, consideră că atunci, la Trianon, s-a produs cel mai mare dezastru din istoria lor! Halal logică! Și azi maghiarii deplâng la nesfârșit dispariția granițelor care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
decât cămăși, sau dacă iți lași găina să traverseze strada nesupravegheată. Și unde credeți dumneavoastră că sunt cele mai ciudate legi decât, la mai vechile noastre cunoștințe, acea adunătură de tâmpiți cu pretenții, care se numește SUA? Citiți și vă cruciți fiindcă sunt reale și se regăsesc în reglementările comunităților americane. - În Alabama, este interzis să conduci legat la ochi și e legal să conduci o mașină pe sens interzis dacă ai o lanternă atașată în fața mașinii. - În Arizona, nu ai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ocupă tot aproximativ 40% din P.I.B. Împrumutăm de ne îngropăm generațiile viitoare sub împrumuturi. Limba română a ajuns o stîlcitură, cercetarea un sacrificiu personal, educația o bătaie de joc. Aud despre examenele de bacalaureat, de pildă, niște chestii de mă crucesc. Universiada a devenit o nouă Daciadă. Mai toată lumea face facultate, deși mulți nu știu nici să citească, nu mai spun să scrie. Sunt profesori care împlinesc curînd 20-30 de ani de cînd au scris ultimul articol. Aceleași cursuri compilate, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
an precum crește de atunci ziua. în ziua de Adormirea Sf. Ana [25 iulie], țăranii nu lucrează și nici nu dorm în acea zi, crezînd că nu s-ar mai putea deștepta. Andrei Spre Sf. Andrei [30 noiembrie] se fac cruci pe la ferești cu usturoi; se ung coarnele vitelor și mănîncă cu toții usturoi, de care miros fug strigoii. La Sf. Andrei umblă strigoii. Ca să scapi de ei, trebuie să ungi casa, pe la uși și ferești, cu usturoi. în ziua Sf. Andrei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-i fără noroc. Nu e bine să se puie casa pe locul unde a fost arie, căci e rău de pagubă. Cînd faci casă nouă, să îngropi de viu un cucoș în mijlocul ei; atunci nu se apropie „ucigă-l crucea“ de casă. Cînd dintr-o pădure se taie lemne pentru făcut casă, nouă lemne se lasă cioplite în pădure, ca să putrezească, zicîndu-se: „Acesta este lemnul păduchilor de lemn, acesta al cariilor“ etc. ursindu-se astfel fiecare lemn; apoi se iau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ei, să-și scuipe în sîn. Cu spatele înapoi să nu mergi, că rîde dracul și plînge Maica Domnului. Să nu scrîșnești, că se bucură dracul. La Sf. Gheorghe și altă dată se fac pe la porți, portițe, ușile grajdului etc. cruci de dohot*, ca, viind duhurile necurate, să nu poată intra. Ouă părăsite nu este bine a se lua, c-apoi din ele ar ieși Necuratul. Să nu strici stîrpitura de ou crudă, ci s-o învălești în jăratec, că-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]