2,936 matches
-
moment Mihai Viteazul "și-a pus progresiv ideea devenită apoi idee-forță că ar trebui să materializeze, conform intereselor poporului său, proiectele vizînd realizarea unirii țărilor române, restaurarea vechii Dacii". Istoricul pune în evidență dubla dinamică a acțiunii lui Mihai Viteazul, cruciada și unitatea națională: "Domnul Țării Românești nu a intervenit în Transilvania și în Moldova decît în momentul în care conducătorii acestor provincii s-au dovedit a fî proprii săi dușmani și prieteni ai turcilor, și doar atunci cînd securitatea țării
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vor eșua însă curînd. Împăratul refuză sa îi recunoască dreptul de monarh ereditar asupra celor două principate, nobilimea maghiară din Transilvania se ridică împotriva sa, în vreme ce polonezii îi reașază pe Ieremia Movilă pe tronul Moldovei. Mihai este un prinț al cruciadei, pe cînd rivalul său Ieremia Movilă se laudă că este moștenitorul Bizanțului, "coborîtor din ginta Flavia a împăraților din Constantinopol". Își așază fratele, pe Simion, pe tronul Țării Românești și obține, în 1597, pentru un alt frate George mitropolitul însemnele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sa îl sărbătorește ca pe un nou Justinian. De fapt, realitatea jocului politic nu se află la înălțimea retoricii neobizantine, iar Vasile Lupu se ferește să rupă relațiile cu Poarta. Idealul care îl însuflețește nu mai este acum acela al cruciadei, ci acela al transferării moștenirii bizantine în sprijinul autorității sale, într-o atmosferă culturală elenizată. Pippidi subliniază dezacordul între cele două tendințe care se înfruntă în Moldova și Muntenia: în timp ce Moldova lui Vasile Lupu intră într-un regim de monarhie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de doi ani, nu sînteți printre noi? Atunci cerul s-ar fi deschis și ați fi putut să vedeți strălucind steaua României. Ați fi văzut preoții noștri cu crucea în mînă, mergînd prin orașe și prin sate și predicînd despre cruciada sfîntă în numele nemuritoarei devize: dreptate, fraternitate. Ați fi auzit clopotul de alarmă în noaptea în care se credea că Bucureștiul va fi atacat de turci și ați fi văzut ce înseamnă luarea armelor de către români. V-ar fi părut că
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
școală a principiilor militare ale Franței" scria acesta lui Napoleon III, în octombrie 1865. El însuși a perfecționat acest instrument și are intenția de a se folosi de el; romantismul și Realpolitik-a se întîlnesc aici. Convingerea că ar conduce o cruciadă antiturcă îl mobilizează pe domnitor, cînd află că bașbuzucii și trupele cercheze vor trece Dunărea. De altfel, Carol se convinge că a interveni direct și a participa la lupte alături de ruși este o manieră de a lua o poziție în vederea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
n-a mai rămas nimic. Nimic, sînt o zdreanță". Redresarea se realizează printr-o evoluție ideologică care îl conduce, între 1934-1935, să intre în colaborare cu un grup de studenți disidenți din Garda de Fier și să participe la revista Cruciada Românismului. Henri Barbusse îl acuză de trădare... Istrati rămîne un adversar convins al capitalismului, dar înțelege să poată proteja națiunea ca o comunitate solidară fără a se alătura naționalismului conservator al lui lorga, maestrul gîndirii de la începutul veacului. Am rămas
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Wilson, italianul Orlando și englezul Lloyd George din culisele negocierii și de pe terenul operațiunilor, construind un argumentar bine pus la punct. Referințele la dreptul istoric și așezarea în prim-plan a necesităților momentului se conjugă, aducînd mai aproape urgența unei cruciade antibolșevice și a unei acțiuni de lungă durată pentru a menține ordinea în estul și centrul Europei. Brătianu exploatează incertitudinile și opozițiile interne ale Aliaților; el profită de incapacitatea puterilor de a pune pe picioare o forță militară care să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cele două războaie. Ca poet, Blaga este apreciat încă de la apariția, în 1919, a primului său volum de versuri. Poemele luminii. Piesele sale de teatru, scrise începînd din 1920-1923, sînt jucate la Cluj, Sibiu și București. Este vorba de Zamolxe, Cruciada copiilor, Avram lancu, Meșterul Manole... Între 1935-1937, Blaga scrie trei texte esențiale Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii -, care introduc, în dezbaterile din jurul lui Crainic și a gîndirismului, o linie de referință. Blaga, pe care Lovinescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu capul descoperit, ascultă. Iată cum relatează Codreanu acest episod: " Situația populației țărănești din Basarabia n-a cunoscut, de la unirea sa cu România, nici o ameliorare. Abia scăpată de dominația rusă, ea a intrat sub dominația evreilor". Așadar, în perspectiva unei cruciade pentru eliberarea acestui ținut se organizează, în 1930, Garda de Fier: "Mă gîndesc să formez o nouă organizație națională, destinată să combată comunismul evreu, în care ar intra Legiunea Arhanghelului Mihail și diverse alte grupuri de tineri fără apartenență partinică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
legionari și de teoreticienii lor N. Crainic și Nae lonescu -, de tradiționaliștii conservatori poetul Goga și profesorul Cuza, de tehnocrații corporatiști. Formularea filosofiei legionare și-a aflat în Crainic teoreticianul, cel care leagă din nou spiritualitatea ortodoxă de cultura națională, cruciada antisemită și respingerea liberalismului occidental, o grefă perfidă, un produs de import prin imitație, fără viitor. Convingerea și speranțele politice ale lui Crainic însuflețesc spectacolul oferit de tinerimea universitară de după război. "Calificativul creștin apare în viața universitară prima dată după
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sau de bani nemțești, tema afilierii la străinătate este omniprezentă ca și cum, din toate părțile, țării i-ar lipsi hotărîrea. Carol II, care face să tremure cancelariile occidentale, pretinde să-și însușească această decizie. Biserica ortodoxă se alătură inițiativelor regelui. Dedicată cruciadei anticomuniste, Biserica se felicită în 1936 pentru inițiativa ierarhiei din Ardeal care, întrunită la Sibiu, a hotărît trimiterea unei scrisori pastorale pentru a pune poporul în gardă împotriva relelor bolșevismului din România. La sfîrșitul lui decembrie 1937, Carol trebuie să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Leroux, 1878. Zub, Alexandru, În orizontul istoriei, Editura Institutul European, Iași, 1994; A scrie și a face istorie, Editura Junimea, Iași, 1981. CAPITOLUL III: Istoria unui statut și a unui stil Andreescu, Ștefan, Basarab, Matei, "Vasile Lupu și proiectul de cruciadă din anii 1645-1647", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", vol. XXI, Iași, 1984. Ambruster, Adolf, Romanitatea Românilor. Istoria unei idei, București, Editura Enciclopedică, 1993. Cazacu, Matei, Dumitrescu, Anca, "Culte dynastique et images votives en Moldavie au XVe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lorga, Nicolae, "Editor al izvoarelor istorice" în Nicolae Iorga, omul și opera, cu ocazia centenarului nașterii, D.M. Pippidi (ed.), București, 1972. Papacostea, Șerban, Geneza statului în evul mediu românesc, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988; Românii în secolul al XIII-lea. Între cruciadă și imperiul mongol, București, Editura Enciclopedică, 1993. Pippidi, Andrei, "À la recherche d'une tradition politique byzantine dans les pays roumains", în Nouvelles Études d'histoire publiées à l'occasion du XVe Congrès internațional des sciences historiques, București, Editura Academiei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politică la românii din Transilvania, 1868-1918, Cluj, Editura Dacia, 1992. lorga, Nicolae, Dezvoltarea chestiunii rurale în România, Iași, 1917. Istrati, Dr.C., O pagină din istoria contimporană a României din punct de vedere medical, economic și național, București, 1880. Istrati, Panait, Cruciada mea sau a noastră, Cluj, Delta Press, 1992; Vers l 'autre flamme, Paris, Gallimard, 1987; Oeuvres, Paris, Gallimard, 1968. Janos, Andrew C., "Modernization and decay in historical perspective: the case of România", în Social Change in România, Berkeley, Institute of
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
romantică . . . . . . 18 Cronicile . . . . . . . 21 Drama istoriei românești . . . . . 23 În numele limbii . . . . . . 29 Întemeierea statelor . . . . . . 31 Capitolul 3 Istoria unui statut și a unui stil . . 34 Vecinătatea ungară . . . . . . 34 Dinastiile . . . . . . . 36 O moștenire bizantină? . . . . . . 37 Principatele și Imperiul otoman . . . . . 39 Dracula . . . . . . . 42 Cruciada . Capitolul 4 Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47 Compromisul sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII Capitolul l Principatele Moldova și Țara
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al XIV-lea, de pildă, persecuta protestanții din Franța, dar sprijinea pe cei din Ungaria (Rákóczi) în contra Austriei catolice, încât Friedrich al II-lea n-a exagerat prea mult când a afirmat că un papă care ar vrea să predice cruciade în secolul XVIII „n-ar aduna 20 de ștrengari” voluntari. Majoritatea covârșitoare a populației din sud-estul Europei este atașată însă Bisericii și-și așteaptă izbăvirea din partea Puterilor creștine, dar tot mai mulți sunt cei care descoperă în prezumptivii eliberatori niște
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în afara legii, ceea ce-a condus la o stare conflictuală. Totuși, factorul acesta religios a rămas numai aparent un factor determinant al chestiunii orientale, deoarece prin capitulații raporturile au fost reglementate, deși n-au lipsit nici abuzurile și nici conflictele. Cruciadele au jucat un rol pasager în conflictele dintre Orient și Occident, iar mai târziu acestea s-au stins cu totul. Ce-i drept, marile puteri au uzat în chestiunea orientală și de factorul religios, în sud-estul Europei ortodoxia fiind invocată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă recursul Austriei la forță pentru a constrânge Rusia să retrocedeze Principatele, alternativă de natură - spunea von Solms - să genereze o animozitate care nu se va șterge generații de-a rândul, reeditând prin conflictele militare ce vor rezulta toate ororile cruciadelor și ale războaielor religioase. Înclinarea spre intransigență o manifesta și Maria Tereza în septembrie 1771, când îi comunica lui Rhode, agentul prusian la Viena, că ea nu va împiedica pe ruși să se facă stăpâni în Crimeea, dar le va
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la instituții, aspirații și practici colective inedite. Caritate mediatică, bioetică, acțiuni umanitare, salvarea mediului, impunerea moralei în afaceri, în politică și în mass-media, dezbateri referitoare la avort și la hărțuirea sexuală, la mesageriile erotice și la codurile de limbaj "corect", cruciadele împotriva drogurilor și luptă antitabagică, pretutindeni revitalizarea valorilor și spiritul de responsabilitate sunt invocate ca imperativul numărul unu al epocii: sfera etică a devenit oglinda privilegiată în care se descifrează noul spirit al timpului. [...] în timp ce etica își regăsește noblețea, se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
printre femei și se oprește să-i spună că soțul și fiul ei au fost uciși de către cruciații care au invadat palatul. În timp ce Sofia iese în fugă, Arvino și Păgâno intra. Giselda își începuse cabaletta în care afirma furioasă că Cruciada nu va izbândi niciodată. Ea prezice dezastru și nimicirea cruciaților. Termină cu cuvintele “No, Dio nol vuole” (Dumnezeu nu o vrea cruciada} Rezumat : Oronte a fost ucis de oamenii lui Arvino în actul III. El revine totuși în actul IV
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
În timp ce Sofia iese în fugă, Arvino și Păgâno intra. Giselda își începuse cabaletta în care afirma furioasă că Cruciada nu va izbândi niciodată. Ea prezice dezastru și nimicirea cruciaților. Termină cu cuvintele “No, Dio nol vuole” (Dumnezeu nu o vrea cruciada} Rezumat : Oronte a fost ucis de oamenii lui Arvino în actul III. El revine totuși în actul IV sub înfățișarea unui înger pe un nor și cântă această arie Giseldei care căzuse fără cunoștință din lipsa apei. El le transmite
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
între două surori (Abigaile și Fenena), Verdi reia aceeași temă, de această data conflictul fiind între cei doi fii ai lui Folco, Conte de Ro. Din nou o dramă pe teme religioase, plină de procesiuni, rugăciuni, botezuri și bineînțeles o cruciadă. Autoritățile religioase erau suspicioase și au solicitat organelor de justiție să investigheze. Șeful poliției milaneze, Torrresani, după ce a citit libretul, a ordonat câteva schimbări: de exemplu a considerat că într-un teatru precum Scală nu putea fi cântată aria Ave
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pentru nepoata să, arde de gelozie și plănuiește asasinarea lui Gaston (Oh dans l’ombre, dans le mystère); rele presentimente îi cuprind pe toți cei prezenți. Legatul Apostolic, Adhémar de Monteil, sosește și îl numește pe Conte comandant suprem al Cruciadei Franceze în Țară Sfântă. După jurământul solemn de credință toată lumea pleacă. Din capelă învecinată se aud psalmurile călugăritelor. Roger, nervos, revine și un soldat necunoscut sosește; Roger îi spune acestuia că în capelă se află doi oameni îngenunchiați pentru rugăciune
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Austria, Elveția și porțiuni din Franța. Intențiile sale au intrat în conflict cu Biserică Română care deținea vaste teritorii din Italia. Speriat că va pierde Romă, Papa Inocențe IV a pornit o contra ofensiva excomunicăndu-l pe împărat și ordonând o cruciadă împotriva acestuia. Mai întâi Frederick se îmbolnăvește și moare subit în timpul primei mari bătălii. Îi succede la tron fiul său natural Manfred, care după ce îi învinge în bătălia de la Montaperti pe guelfi (filopapali) se aliază cu Genova, Veneția și cu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
gentlemeni din Kent, scutieri, paji, heralzi, vânători, saxoni, țărani scoțieni. Actul I Tabloul 1. O sală din castelul lui Egberto. Bătrânul cavaler Egberto a organizat un banchet în onoarea lui Aroldo, ginerele său, care tocmai s-a întors dintr-o cruciada în Palestina. În interior se aud cântece celebrând victoria lui Aroldo asupra Sarazinilor. Mină, fiica lui Egberto și soția lui Aroldo, iese din sală banchetului într-o mare stare de agitație: în timp ce soțul ei era la război, ea i-a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]