2,185 matches
-
sumară a problemei în sine (o nefericită, până la urmă, încercare de a i se minimaliza Bisericii Ortodoxe rolul său multimilenar în istoria spațio-temporalității românești trecute și contemporane) este aceea că între Dumnezeul intervievărilor de tot soiul și Cel al realității crunte de afară există o deosebire tot atât de uriașă precum aceea dintre duhoarea de nesuportat a biblicului infern diavolesc și bine plăcuta mireasmă a Raiului divin. În atare context, Dumnezeul sondajelor comandate de fitecine îți apare dintr-o dată în fața ochilor ca o
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
mână, mai spirituali, fără a se poticni sau supăra la prima glumă ceva mai “sărată”. Și, pentru că sarea și piperul oricărui joc îl constituie în asemenea situații privitorii, aplaudacii (oh, cuvânt care a proliferat mai târziu pe tărâmul celei mai crunte și golite de sens propagande de când e lumea și pământul, din respect față de supușenia spațiului virtual n-am s-o mai pronunț!) unuia sau altuia dintre competitori, privitorii erau și ei selectați cu grijă. Discreția era criteriul de bază al
PARTIDA DE RAMŞ ŞI CÂINII HĂMESIŢI LDE A BIRTUL LUI MISAC!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360762_a_362091]
-
e bun să scrie cărți (Valurile; Autodialog X), altul să fie dascăl (Bunicul, mai ales, dar și profesorii Universității). În fine, un altul nu e bun de nimic (Punctul, Preafericitul, Rugămintea, Pumnul). Confruntarea axiologică dintre femeie și bărbat, în dezavantajul crunt al celui din urmă, o întâlnim în proza obiectivă Omule!..., unde, în plus, este prezentă și Dunărea, ca o coloană vertebrală, ca o strajă și o sursă mitică ale peisajului și ale imaginarului din care s-a ivit Apa. Dintre
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
metodă ieftină, simplă și de masă. Eu am acum un salariu de trei milioane de lei pe lună, dar îmi sunt suficienți pentru a avea libertatea de mișcare, atât de necesară pentru proiectul meu. Scăderea imunității globale este o realitate cruntă, care ar trebui să ne pună pe gânduri. Știința s-a concentrat mult asupra unor porțiuni ale corpului uman sau asupra sufletului, dar nu a găsit încă un mijloc global de acțiune asupra corpului și psihicului în ansamblu. Probabil că
Agenda2005-41-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284308_a_285637]
-
au devenit familiare. Zece cazuri Căsătorită, cu un prieten sau părăsită, tânăra este singură și pe cont propriu, indiferent de statutul social, cu dilema și războiul lăuntric provocat de întrebarea: Ce să fac? Să avortez... să păstrez copilul? Cel mai crunt coșmar, deși nu ar trebui să fie așa. Nu vestea în sine că un suflețel a apărut la orizont generează frământări. De multe ori, starea materială e principalul motiv de temeri. Dar nu numai. Conflictul între generații și momentul nepotrivit
Agenda2005-41-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284307_a_285636]
-
surprinse de viituri și înecate, un fel de pagube colaterale care intrau apoi în putrefacție și deveneau adevărate bombe sanitare pentru toți exponenții regnului animal, deci și pentru oameni. Nici nu e de mirare, așadar, că boli dintre cele mai crunte decimau fără milă formele superioare de viață. Mărturiile eruditului venețian Francesco Griselini, devenit bănățean pentru o perioadă de vreme, cuprinse în a sa „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei“ (Editura „Facla“, 1984), sunt, credem, convingătoare în acest
Agenda2005-23-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283783_a_285112]
-
să-l ierte, bărbatul! ― Taci, tu, feciorul ei este aici în magazin, îi spuse bârfitoarei vânzătoarea. Dar băiatul auzi! Se adunau cuvinte, fapte, ce-l făceau să se întrebe: nu cumva mama și Constantin se iubesc? Petrică primi o bătaie cruntă de la mamă. ― Măi fată, ai înebunit? îi spuse Olga fiicei sale. Florico, ce ai tu cu acest copil? Nu e de ajuns că a rămas orfan de tată? Nu te mai recunosc, Florico! Lumea în sat vorbește că voi doi
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
și în celulă și la muncă, dar cel mai mult m-a impresionat un țăran simplu din Teleorman, pe nume Tudor, care era mai ferm în credință decât marii teologi.”... Să nu uităm că în cadrul acelor anchete, a acelor bătăi crunte, unii dintre intelectuali au cedat, și-au renegat credința, valorile și pozițiile creștine în ce privește atitudinea lor din viața publică anterioară comunismului, și au devenit la rândul lor torționari, torturându-i pe colegii lor de celule. Ei, acest țăran simplu nu
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
29 ianuarie 2017. Lacrima iubirii o petrece timpul, Iarna asta sură-mi este anotimpul Ard mocnit în mine doruri și tăceri, Dar vor crește muguri iar în primăveri! Prin nămeți și geruri trec ca o nălucă Mă apucă seara, dorul crunt de ducă, Cerul din ferestră, gândul îl mai știe Uneori mă scriu într-o poezie... Sarea din cuvinte parcă e amară A început curând timpul să mă doară, Gerul a săpat răni adânci în mine Mă rog să le port
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
sursa internet ... Citește mai mult Lacrima iubirii o petrece timpul,Iarna asta sură-mi este anotimpulArd mocnit în mine doruri și tăceri, Dar vor crește muguri iar în primăveri!Prin nămeți și geruri trec ca o nălucăMă apucă seara, dorul crunt de ducă,Cerul din ferestră, gândul îl mai știeUneori mă scriu într-o poezie...Sarea din cuvinte parcă e amarăA început curând timpul să mă doară,Gerul a săpat răni adânci în mineMă rog să le port doar cum se
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
să cadă stele mii, noi rămâne-vom copii, cine ne deschide cartea, de ar fi să vină moartea? suntem vietăți adânci, cățărate sus pe stânci, prin frunziș verde de laur și cu suflete de aur. de ar fi să vină cruntă, noi facem din ea o nuntă, cu preoți privighetori în glas dulce de viori. și de-ar fi să vină ora, codrul ne deschide hora, cerbii ne sunt mai aproape cântând orgile pe ape, la priveghi vin căprioare sera dulce
A CĂZUT DIN CER O STEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384516_a_385845]
-
arar sclipind vreo luminiță, Pe ici și colo-ntrezăresc. Și caut pașnic să găsesc Măcar un pic de armonie Un strop, o rază de iubire, Oftez prelung, nu am aflat Decât dezamăgire. Doar rânjete difuze Minciuni, dezmăț, trufie, O răutate cruntă Domnește-n agonie. Mă-nvalui în lumina Ce pâlpâie plăpândă Ferindu-mă de demonul Ce stă de mult la pândă Și-n veșnicul abis Ființa să-mi cuprindă. Referință Bibliografică: Trăire / Eugen Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1585
TRĂIRE de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384530_a_385859]
-
că-n viață sunt mii de răstigniri, că de un fir de ață atârni prin amăgiri. Trăiam orișice clipă neobservând cum curg în iureș de risipă spre acest trist amurg Unde sunt doar regrete care în stoluri vin și vezi crunta pecete a morții pe destin. Dar nu mai ai ce face. Colinzi prin resemnări privind cum se preface timpul rămas în gări. N-am să-nțeleg N-am să-nțeleg de ce mereu grăbit un drum greșit aleg necontenit. Ce forță
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384527_a_385856]
-
animă, Pe soclu urcați prostia... și ziceți că e sublimă?! De ce-o faceți uitând mama, care v-a hrănit cu lapte... E păcat, nu stâlciți limba, vă opriți, nu se mai poate! N-aveți voie să lăsați printre flori crunta otravă... Alte flori veți otrăvi, iar pedeapsa-i foarte gravă! Nu-i o pierdere căci țara de voi uită. Nici n-ați fost... Viitorul vă condamnă, fiindcă-ați scris atât de prost. * * * Vrând-nevrând, câte-un copil a voit să vă
21 MARTIE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384678_a_386007]
-
viu și adevărat - precum Sfânta Muceniță Ecaterina, fecioara de împărat cea înțeleaptă, cu minunată trăire, care a primit pentru jertfa sa inelul de logodnă cu Hristos, fecioara din ale cărei răni mucenicești a curs lapte în loc de sânge. Acele vremuri de cruntă rătăcire spirituală se aseamănă, întrucâtva, vremurilor pe care cu toții le trăim, când necinstea este ridicată la rang de cinste, când simpla rostire a adevărului sună a blasfemie, când nonvaloarea este considerată virtute. Multe sunt vocile care s-au ridicat împotriva
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
chiar și-Apoi, ' Nălțând aripi de-otravă, ca 'cea Pasăre Phoenix Ce caută drogată precum niște strigoi, Să își hrănească Ura din Eu-l cel demonic... Dualitatea minții îneacă-un omenesc În Marea Dezolației acelui Eu răpus; În dezbinarea-i cruntă, războaie se stârnesc, Urlându-și neputința reîntregirii-n Haos... Plecând mârșav la lupte, cu-n cuget Parvenit, Lovind doar mișelește, ca Brutus în turbare, Nu se țin' cont de inimi, iar etica-a murit, Căci Egoismu'-ndeamnă la Dezumanizare. Răzleț
SFÂRȘITUL UNEI EPOCI DEZUMANIZATE de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382472_a_383801]
-
pe o fărâmă de Adevăr în glorii. E mică, nu cunoaște Suflet Vândut si Gol, Și Dreaptă-și duce viața în Uscăciunea toată, Luptând cu Spini de Ură și Gând Otrăvitor Să nască Fructul Vieții în lumea blestemată. De greutatea cruntă-a ororilor lumești Pământul nu mai duce atât amar in spate; Începe să se surpe in gropi adânci, cerești Și frânge Agonia pentru eternitate. În locul Lumii Vechi pustiul va renaște Din cratere pierdute noi stânci semețe, mândre; Cu brazi Înalți
SFÂRȘITUL UNEI EPOCI DEZUMANIZATE de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382472_a_383801]
-
se mai opresc din lătrat. Ca o umbră neagră și plină de ceață, m-ațintesc doi ochi, mă latră din rănunchi și m-atinge umbra, să m-azvârle-n apă, și cu groază atuncea, m-arunc în genunchi: Doamne, dă-mi durerea cruntă numai mie, apară-mi sângele și urma ce-o las, s-o primesc doar eu, cu mare bucurie, să se piardă-n mine, să-i fiu eu popas. Trec, nopțile, peste multe poduri, firul mi se-ncurcă, de prea multe
RUGĂCIUNE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382621_a_383950]
-
de valuri, renunț la orice țel fiindcă-i târziu să mai visez de-acuma. Din cerul fără stele, pe gânduri cade bruma ca-ntr-un frumos și desuet pastel. Pâraiele din mine au înghețat de mult, șuieră trist un crivăț crunt prin oase. Cad ierburile mele sub nemiloase coase, dar eu visez și-aștept un nou tumult ! Moirele Aproape sau departe, în propriul meu destin, Moirele îmi torc iar rostul vieții din caierul pe care înfășură nămeții ce sunt în existența
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382659_a_383988]
-
actuala, dorind mai mult de la ea însăși și de la viața ei? De ce își alesese un personaj cu același nume că al ei? De ce era bolnavă de schizofrenie această femeie și mai era și amnezica? Deoarece o fascinase mereu această boală cruntă de care suferise printre altele un laureat al premiului Nobel, John Nash, cănd aflase povestea lui fusese foarte impresionată, cineva îi spusese apoi că a fost diagnosticată cu schizofrenie paranoidă, era o fostă colega de școală deosebit de deșteaptă, dar greu
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
Acasa > Poezie > Amprente > O GALACTICĂ APOCALIPSĂ Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Mizere putregaiuri din rădăcini de vertebrate Ostenite-n lupte crunte pe metereze de cenușă Ancorate-n lanțuri hâde din galere scufundate Sunt uitate-n băi de sânge scoase radical pe tușă. Vreasc în suflete murdare de ucigătoare fițe Stă la pândă pe la colțuri și firide adumbrite Pline de matroane mâțe
O GALACTICĂ APOCALIPSĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383957_a_385286]
-
doi fii. Fiecare a primit partea lui de moștenire, dar fiul cel mic, nechibzuit fiind, și a luat lumea în cap, a plecat de acasă și a cheltuit toată avuția în petreceri și destrăbălare. A ajuns, până la urmă, într o cruntă mizerie, tocmindu se păstor al unei turme de porci. Cuprins de regrete și remușcări, dar și de oarece edificări, se întoarce acasă cu gândul că ar fi fericit dacă ar ajunge argat în casa părintească. Spre uimirea sa, tatăl îl
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
nevăzuta, Asociind realități contrare, Absența naște jale și frustrare Și-un gând de neputința absolută. Ne-existând, nu poate să se-ascundă. Ne-existând, nu-și neagă evidență. Egale-i sunt teroarea și clementa... Absența e-o prezenta mult mai cruntă, Mai greu de îndurat decât prezenta. 30 octombrie.2014 La ausencia La ausencia es una presencia negativă, Es un hueco, una espera, una latencia. Indistintamente, es muerte y vida - Incluso el Señor, pară los sentidos, es una ausencia. Estando intactă
EUGEN DORCESCU, ABSENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384091_a_385420]
-
miram de unde atâtea boli... Regretul la câte casnicii s-au distrus astfel nu poate fi acoperit cu nimic...Și, pentru că vorbeam și de pace, sexualitatea da, trăită anormal poate fi un factor decisiv de agresivitate pentru că frustrările sunt atat de crunte pe cât are importanță această necesitate și nu nevoia de sex în sine. Dar, cine poate explica acest lucru atât de bine mai ales acelora ce sunt deosebit de agresivi ei înșiși? Altă concluzie ar fi, deci: Pe cât de mult ar fi
CARE ÎI ESTE FUNCȚIA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384070_a_385399]
-
a ta cale,/ Să ne dai un semn și nouă din mila măriei-tale.../ De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi,/ Bucuroși le-om duce toate, de e pace de-i război. [...] - Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?/ Și purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag?/ - De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești/ Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești./ Eu nu ți-
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]