1,005 matches
-
lui Vladimir Dimitriu, funcționari. După studii la Facultatea de Drept a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, este, succesiv, traducător și translator la câteva întreprinderi din Fălticeni și Suceava; devine din 1971 muzeograf și documentarist la Muzeul din Fălticeni, unde ctitorește „Galeria oamenilor de seamă” în casa Lovineștilor, muzeograf la Muzeul Județean Suceava, din 1978 conducând și organizând Fondul memorial-documentar „S. Fl. Marian”. Debutează cu un articol în „Zori noi” din Suceava (1964). A colaborat la „Crai nou”, „Suceava. Anuarul Muzeului
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
GRECEANU, Șerban (? - c. 1710), cărturar, traducător și autor de versuri. Este de fel - ca și fratele său, cronicarul Radu Greceanu - din satul Greci, aparținând ținutului Vlașca. I se mai zicea și Dragomirescu, după numele satului dâmbovițean unde a ctitorit o biserică. Ilinca, prima lui nevastă, era fiica marelui vistier Papa Greceanu și se trăgea dintr-un sat ilfovean ce se numea tot Greci. Tatăl soției a fost socotit de unii cercetători drept părinte al cărturarului. Este vorba doar de
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
moldovenească din anii 1924-1960. Cronica vieții literare, Chișinău, 1982; Scrieri alese, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: V. Coroban, Studii, eseuri, recenzii, Chișinău, 1968, 208-222; H. Corbu, Creionări, Chișinău, 1964, 154-157; Ion Ciocanu, Articole și cronici literare, Chișinău, 1969, 152-157; H. Corbu, Ctitori de lumină, Chișinău, 1986, 265-272; Mihail Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987, 15-36; Ion Șpac, Simion Simionovici Cibotaru (1929-1984). Indice biobibliografic, Chișinău, 1989; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 270. I.C.
CIBOTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
facă un pomelnic mare de lemn în care a scris numele Episcopilor și a Domnitorilor care au fondat și înzestrat Episcopia iar în fruntea pomelnicului a scris cu litere mari fapta cea hoțească a lui C. Mavrocordat": „Pomelnicu a fericiților ctitori a Sfintei Episcopii Huși. Ce s-au prefăcut din porunca Preasfinției sale Kyrio Kir Iacovu când au intrat episcop la leat 1782 Decembrie 18 în vremea când Alexandru Constantin Mavrocordat Voievod, la moartea fratelui Episcop Inochentie, au prădat Episcopia Huși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
or mai umbri poieni De visuri și de doruri mai mari decât o țară. Țară Balauri, munții vineți, păzeau cetăți de-argint Crescute peste vreme cu dunări în zăvoare, Iisus și-a strâns oștirea și-n lan de mărgărint, A ctitorit din jertfe o țară ca un soare.
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
argint cu șapte turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Culoarea roșie a primului câmp este o preluare directă a culorii folosite în heraldica românească modernă pentru zona Moldovei. Turnul de argint surmontat de o cruce reprezintă turnul bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitorită de Ștefan cel Mare, element distinctiv al orașului Piatra-Neamț. Stânca semnifică numele localității - Piatra, iar capra neagră este un element prezent în sigiliul vechi al localității. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-reședință
HOTĂRÂRE nr. 1.432 din 28 noiembrie 2007 privind aprobarea stemei municipiului Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193327_a_194656]
-
a programului cultural "Anul 2006 - Anul Carol I", denumit în continuare programul. ... (2) Acțiunile susținute în cadrul programului cuprind: ... a) amenajarea "Memorialului Eroilor Neamului" în Parcul Carol din municipiul București, sectorul 4; ... b) restaurarea obiectivului monument istoric "Ateneul Român" din București, ctitorit în timpul domniei Regelui Carol I. ... Articolul 2 Pentru finanțarea programului se suplimentează bugetul Ministerului Culturii și Cultelor pe anul 2006 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, cu suma de 2
HOTĂRÂRE nr. 654 din 24 mai 2006 privind aprobarea organizării şi finanţarea programului cultural "Anul 2006 - Anul Carol I". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177927_a_179256]
-
de argint, plasată în bandă. În partea stângă, în câmp albastru, se află un stejar dezrădăcinat, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Clopotnița face referire la mănăstirea Apostolache, ctitorită de comisul Apostolache la sfârșitul secolului al XVI-lea, de la care localitatea și-a luat numele. Fascia undată reprezintă râul Cricovul Sărat ce străbate localitatea. Stejarul simbolizează bogăția silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
HOTĂRÂRE nr. 838 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169860_a_171189]
-
de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bustul lui Constantin Brâncoveanu amintește de prezența domnitorului și a ctitoriilor sale pe teritoriul localității. Crucea treflată simbolizează biserica "Nașterea Maicii Domnului", ctitorită în anul 1706 în stil brâncovenesc. Brâul undat reprezintă râul Ialomița. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
HOTĂRÂRE nr. 935 din 12 septembrie 2012 privind aprobarea stemei comunei Doiceşti, judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245107_a_246436]
-
de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vasul de ceramică amintește de una dintre ocupațiile și tradițiile locuitorilor din satul Piscul, sat component al localității Ciolpani, olăritul. Biserica simbolizează lăcașul de cult Mănăstirea Țigănești, ctitorită în sec. XVIII. Stejarul reprezintă pădurea Snagov, aflată pe teritoriul localității. Cercurile de aur fac referire la baza olimpică de antrenament. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
HOTĂRÂRE nr. 1.125 din 18 decembrie 2013 privind aprobarea stemei comunei Ciolpani, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257829_a_259158]
-
creându-se cadrul pentru dezvoltarea urbană. Mihai Viteazul și-a făcut aici o curte domnească și o biserică. Tot Mihai Viteazul a ridicat Caracalul la rang de oraș. Cea mai veche biserică păstrată din sec. XVI este biserica Domnească Ovidenia ctitorită de domnul Pătrașcu cel Bun, pe care Mihai Viteazul a avut-o ani buni una din reședințe, având o curte de unde își administra cele 23 de moșii din împrejurimi. În biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, se află
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
XVI este biserica Domnească Ovidenia ctitorită de domnul Pătrașcu cel Bun, pe care Mihai Viteazul a avut-o ani buni una din reședințe, având o curte de unde își administra cele 23 de moșii din împrejurimi. În biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, se află înmormântat haiducul Iancu Jianu. Unirea Principatelor la 1859 are lăsate urme și la Caracal. Deputatul Ioan Dumitriu în Divanul Ad-hoc al acelor ani se află înmormântat în Biserica Toți Sfinții, biserică ctitorită la 1818. În
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, se află înmormântat haiducul Iancu Jianu. Unirea Principatelor la 1859 are lăsate urme și la Caracal. Deputatul Ioan Dumitriu în Divanul Ad-hoc al acelor ani se află înmormântat în Biserica Toți Sfinții, biserică ctitorită la 1818. În această biserică se află Icoana Sfântului Cristofor - Sfântul cu cap de lup. În timpul celor două conflagrații mondiale Caracalul s-a evidențiat cu două regimente care s-au acoperit de glorie în lupta pentru țară: Regimentul II Romanați
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
Mănăstirea Obedeanu (1747), Biserica Mântuleasa (1786), Biserica Sfântul Nicolae (1794), Biserica Evanghelică (1872). Un loc aparte între construcțiile vechi îl ocupă Catedrala Sfântul Dumitru, protectorul orașului Craiova, care apare și pe blazonul orașului. Ridicată pe locul unei biserici mai vechi ctitorită de boierii Craiovești la sfârșitul secolului al XV-lea(1483) sau începutul secolului al XVI-lea, Biserica Domnească este considerată a fi opera lui Matei Basarab - după cele scrise în pisania din 1652. Catedrala actuală Sfântul Dumitru a fost ridicată
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
fiind la etajul întâi al aripii de sud a cetății. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să stea la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos. La Făgăraș, episcopul Giurgiu a ridicat la rang de catedrală episcopală Biserica „Sf. Nicolae”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu. De atunci titulatura episcopiei a fost schimbată în „Episcopia de Făgăraș și Alba Iulia”. La Făgăraș, episcopul Inocențiu Micu-Klein a locuit într-o casă construită în 1727, iar în 1737 și-a mutat reședința episcopală, printr-un
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
domniei lui Nicolae Alexandru a fost terminată construcția Bisericii Sf. Nicolae domnesc, prima necropolă a domnilor români dintre Carpați și Dunăre, dar și Biserica Sân Nicoară, numită de localnici Sf. Nicolae cel Mic, despre care se spune că a fost ctitorită de Doamna Clara, mama voievodului. La Curtea de Argeș este înființată și prima monetărie a țării de către Vladislav I (Vlaicu) (1364 - 1377), domnitor care a sprijinit intensificarea legăturilor comerciale dintre Muntenia și orașele din Transilvania și a „lăsat“ cel mai vechi document
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
reprezentată de cetatea Severinului. Planul acestui edificiu de mici dimensiuni este un dreptunghi compartimentat în pronaos și naos, încheiat în partea estică cu o absidă semicirculară. Aceasta este însoțită de două absidiole pentru pastoforii. Se spune că ar fi fost ctitorită chiar de vestita Doamna Clara, mama vitregă a voievodului Vlaicu-Vodă. Aici își avea așezarea, cândva, Episcopia catolică. Turnul înalt, care domină așezarea, era folosit și ca foișor de foc și post de observație, între el și turnul-donjon al Cetății Poienari
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
modelul bisericilor muntenești de secolul al XVII-lea: plan trilobat, cu turlă pe naos și pronaos și fațadă în două registre de nișe, separate printr-un brâu. Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” Brad - Bătușari din Curtea de Argeș a fost ctitorită de domnitorul Petru Cercel între 1583-1585. Este refăcută în 1819 când se pierde întreaga substanță istorică de secol XVI. Între 1884-1888 i se adaugă pridvorul și turnul-clopotniță. Corpul vechii biserici, de plan dreptunghiular, cu naos și pronaos, este marcat pe
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
statului feudal moldovean. Acesta alege ca punct strategic principal al rezistenței sale, Valea Sucevei, unde se aflau „satele lui Radomir”. De-a lungul timpului, localitatea are evoluții ascendente și descendente, în funcție de evenimentele istorice. La mijlocul secolului al XIV-lea, Bogdan I ctitorește în această zonă, în mijlocul unor codri seculari, o biserică domnească, care va influența dezvoltarea ulterioară a localității Rădăuți. Lăcașul este cunoscut astăzi ca Mănăstirea Bogdana și este considerat a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova. Bogdan
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
1573. O însemnată familie de boieri, pe nume Filișanu, și-a lăsat amprenta pe istoria orașului pe o perioadă de 400 de ani. În anul 1906 Dimitrie Filișanul, cel prin care s-a stins ultimul descendent al neamului de boieri, ctitorește un splendid edificiu ce va dăinui sub denumirea de "Capela Filișanului". Preocupările boierilor Filișani nu s-au materializat numai pe plan spiritual, ci și în domeniul social, dovedind grija lor față de oamenii săraci, ctitoriile lor fiind destinate în mare parte
Filiași () [Corola-website/Science/297015_a_298344]
-
Comisia Locală de Partid și de Stat nu a acceptat în stema propusă - pentru sugerarea trecutului istoric - niciun element din prima stemă a orașului. De asemenea, nu au fost acceptate nici elemente din stema lui Matei Basarab, ori din mănăstirea ctitorită de domnitor. În aceste condiții, deși la Comisia Centrală de Partid și de Stat au ajuns patru proiecte de stemă pentru municipiul Slobozia, aceasta nu a acceptat nicio variantă, datorită absenței elementului de sugestie istorică. În actuala compoziție heraldică se
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
și Valea Târsei. Patrimoniul cultural este alcătuit din Casa de Cultura Ion Manolescu, unde se află Bibiloteca orășenească și expoziția cu lucrâri de artă din colecția Nicolae Barascu, Fundatia culturala Ion Manolescu, Conacul Toma Cantacuzino situat în parcul orașului, clădire ctitorită de spătarul Toma Cantacuzino în secolul XVII cu ajutorul unor meșteri locali, 5 biserici din care 3 sunt monumente arhitecturale (Biserica Sf. Nicolae, Biserica Sf. Gheorghe și Biserica Schimbarea la față construită în anul 1892), Crucea Eroilor (de 11 m înălțime
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
pro-saxonă nu a fost acceptată de fratele lui Venceslau, Boleslau, și se presupune că aceste neînțelegeri au fost motivul principal al asasinării lui Venceslau la 28 septembrie 929. Prințul a fost îngropat în Rotonda Sfântului Vit, biserica pe care o ctitorise în timpul vieții, aflată pe locul în care se înalță azi Capela Sfântului Venceslau din Catedrala Sfântului Vit. După câțiva ani, Venceslau a fost canonizat și a devenit cel mai iubit sfânt protector al Boemiei. El este „Bunul rege Venceslau” din
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
vecin cu "Staré Město" - Orașul Vechi. Carol a reconstruit Castelul Praga și Vyšehradul, a reconstruit unul dintre podurile ruinate de pe Vltava, care poartă azi numele său - Podul Carol. Tot în timpul domniei sale a început construirea Catedralei Sfântul Vit și au fost ctitorite numeroase alte biserici mai mici. În 1355, Carol a fost încoronat la Roma Împărat al Sfântului Imperiu Roman. Praga a devenit capitala Sfântului Imperiu Roman. Noul împărat a dorit să facă din Praga cea mai frumoasă capitală europeană și orașul
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
documente ale familiei, gravuri și platouri gravate, cărți etc. Biserica “Buna Vestire” a fost sfințită la 12 septembrie 1943 și a fost ridicată prin contribuția lui Stan Rizescu si a localnicilor. Ea a luat locul vechii biserici cu același nume, ctitorită în 7 noiembrie 1779, care la rândul ei a fost ridicată pe locul unei alte biserici de lemn. Din 1622 până în 1775 în sat au slujit 19 preoți și 12 diaconi: 1622 Popa Tudor, 1642 Diacon Nicoară, 1697 Popa Neagoe
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]